Literatura
Genul liric - specii ale genului liricGenul liric Ideeile si trairile autorului sint exprimate nemijlocit, direct Specii ale genului liric: Elegie-specie a genului liric cult, meditative, care e patrunsa de o tristete, melancolie, jale, deznadejde printr-o filosofie profunda, intr-o atmosfera de adinci framintari existentiale(sint prezente metafore si symbol.). Romanta- cintec specific doar romanilor. Acesta putind fi trist melanolic, senti-tal. Meditatie- specie a genului liric, cu caract. filosofic in care sint puse probleme ,teme mari, legate de existenta omului: binele, raul, (societatea) trecera timpului, conditia geniului, viata, nastera, moartea- ca element al destinului. Satira- specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. Epistola- sp. a gen. lir. in versuri apartinind poeziei didactice, in care se trateaza un subiect filosofic moral, artistic etc. sub forma de scrisoare. Idila- specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic; bucolica. Poezie cu forma fixa:
Sonetul- specie a genului liric alcatuit din 2 catrene si 3 tertene, ultima fiind cu un continut de mesaj. Exemplu: Eminescu "Cind insusi glasul" Particularitati: Nu se admite repetarea cuvintelorcu exceptia instrumentelor gramaticale Rondelul- specie a liricii fixe ,constituita din 13 si 14 (lit. univers.) versuri si cu un refren, care deschide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. Exemplu: N.Costenco "Rondelul doinei". Gazelul- specie a liricii culte cu forma fixa alcatuita din 5-15 distihuri, originala in literaturile orientale; in care fiecare al 2-lea vers al strofelor rimeaza cu 1 distih. Exemplu: G. Cosbuc "Lupta vietii". Glosa- specie a liricii culte filosofice de forma fixace este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde I , fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare, iar ultima e prima inversata. Exemplu: Eminescu"Glosa". Particularitati:
fiecare vers, versurile din prima pot sa nu se repete; abordeaza principii filosofic, morale, epice si estetice.
|