Ion Barbu- riga Crypto si lapona Enigel - analiza si titlul baladei

Alaturi de Tudor Arghezi si de Lucian Blaga, Ion Barbu da conceptului modern de poezie noi valori, impunand o viziune politica originala.

Spirit mathematic prin formatie, Ion Barbu este adeptul unui lirism pur,obiectul intelectual ce presupune cenzurarea sensibilatii prin idée, spirit de sinteza cu consecinte in economia expresiei "ermeticism veritabil", bizuit pe simboluri, intr-o lirica de mare tensiune (George Calinescu).

Publicata initial in 1924, integrate apoi in ciclul Uvedenrode din volumul Joc Secund (1930), Riga Crypto si lapona Enigel, prin problematica si mijloace artistice, anunta devoltarea ulterioara a poeziei lui Ion Barbu.

Riga Crypto si lapona Enigel este subintitulata "Balada" insa rastoarna conceptul traditional, realizandu-se in viziune moderna, ca un amplu poem de cunoastere si poem alegoric.

Poemul pare un cantec batranesc de nunta, dar este o poveste de iubire din lumea vegetala(asemenea altui poem la etapei, "Dupa melci")

O balada fantastica, in care intalnirea are loc in plan oniric ( ca in "Luceafarul"). Structura narativa implica interferenta genurilor. Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic si de lirismul de masti, personajele avand semnificatie simbolica.

Supranumit "Luceafar intors", poetul prezinta drama cunoasterii si incompatibilitatea dintre doua lumi/regnuri.

Titlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala, Romeo si Julieta, Tristan si Isolda. Insa la Ion Barbu, membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite), personaje romantice cu exceptionale, dar negative in raport cu norma comuna (Crypto e

"sterp" si "naravas") "Ca nu voia sa infloreasca " iar "Enigel e prea cuminte".

Formula literara a baladei este aceea de "povestire in rama", o trasatura a modernismului de combinare a genurilor literare narata de un cantaret popular la rugamintea unui nuntas, aceasta constituind "rama" poeziei. "Mult indaratnic menestrel,/Zi-mi de lapona Enigel/Si Crypto,regele ciuperca!".

Menestrelul e imbiat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri diferite Riga Crypto si Lapona Enigel. Povestea incepe prin prezentarea regelui ciuperca: "inima ascunsa", "cu o fire ciudata", pe care supusii il criticau numindu-l "sterp" si "naravas".

In antiteza cu acesta, Lapona Enigel este prezentata cu tandrete sugerand gingasie si fragilitate: "In tari gheata urgisita" traia lapona mica,linistita". Tanara plecase din tinuturile arctice spre sud in cautare de soare si lumina si poposestecu turmele de reni la "Crypto, mirele poienii". Ca si in "Luceafarul" lui Eminescu, cei doi se intalnesc in vis,iar Crypto rosteste o chemare ademenitoare, incarcata de dorintela fel ca fata de imparat catre Luceafar: "Enigel,Enigel/Scade noaptea, ies lumine/ Daca pleci sa culegi/Incepi rogu-te, cu mine", traind sentimente calde si emotionante,contrare firii reci a regelui-ciuperca.

Lapona il refuza, intrucat orice incercare de a iesi la soare l-ar distruge: "Si esti umed si plapand/Teama mi-e,te frangi curand"

Crypto o roaga sa ramana in lumea lui rece si intunecoasa indemnand-o sa uite de idealul spre care ea se indreapta, de soare si lumina. Este prezent aici motivul "soare umbra", sugerand cele doua lumi incompatibile, carora le apartin cele doua fiinte care nu pot comunica ideatic si sentimental.

Soarele este simbolul vietii spirituale, ce sugereaza capacitatea fiintei superioare de a aspira catre absolut , pe cand umbra, intunericul simbolizeaza conditia catre aspiratii spirituale superioare.

Regele Crypto va cadea vistima propriei neputinte si cutezante de a-si depasi limitele "Si sucul dulce inacreste/Ascunsa-i inima plesneste!".

El devine otravitor, insotindu-se cu "maselarita mireasa", o fiinta din lumea lui,toxica, care face parte din acelasi regn vegetal.

Incercarea fiintei inferioare de a-si depasi limitele este pedepsita cu nebunia.

In poezie sunt valorificate trei mituri fundamentale de origine al soarelui(absolutului), al nuntii si al oglinzii. Drumul spre sud al laponiei are semnificatia unui drum initiatic,iar popasul in tinutul rigai este o proba, trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara.

In opinia lui G. Calinescu, amestecul de regnuri din balada "Riga Crypto si lapona Enigel" este o factura romantica si are rol de cunoastere a unui alt univers. Accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab-puternic. Prin intermediul acestui poem, Barbu neaga o intreaga traditie literara: inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine, poetul prezinta drama incompatibilitatii si legea nemiloasa a iubirii (supravietuieste cel puternic iar cel slab este sacrificat)