Literatura
Cronicarii moldoveni
CRONICARII MOLDOVENI: Cei trei cronicari moldoveni
au fost: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Prima intentie
a cronicarilor a fost aceea a recuperarii trecutului. In conceptia
cronicarilor, istoria era purtatoarea unor valori educative. Fiecare a
scris cite un letopiset care intra in Letopisetul
Tarii Moldovei Grigore Ureche de la 1359 la 1594, Miron Costin de la
1594 la 1661, Ion Neculce de la 1661 la 1743. Scrierea cronicilor este un mare
act patriotic prin reflectarea nazuintei generale de eliberare de sub
jugul otoman, prin aspiratia de independenta si
suveranitate nationala. Grigore Ureche nareaza fapte din istoria
Moldovei de la "descalecatul cel de al doilea", adica de la
Dragos-Voda (1359) pina la domnia lui Aron-Voda (1594).
Este o epoca de mari framintari, care il fac pe cronicar sa
vorbeasca despre Moldova ca despre "o tara miscatoare
si neasezata" aflata in "calea raotatilor"
pradata si arsa de tatari si turci cu rare
vremuri de bucurie si liniste. Ureche urmareste sa
trezeasca in contemporani sentimentul patriotic si ideea ca
jugul turcesc poate fi inlaturat. Miron Costin continua
Letopisetul lui Ureche si isi realizeaza lucrarea De neamul
moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor care
este neterminata. In aceasta lucrare povesteste istoria de la
"descalecatul cel dintii" adica de la cucerirea Daciei de catre
romani. In Predoslovia la De neamul moldovenilor apare marturisirea
dramatica a unui carturar patriot care n-a putut suporta
"ocarile" aduse acestui neam "de o seama de scriitori". Indignarea
lui se indreapta impotriva unor copisti ai cronicii lui Ureche mai
ales impotriva lui Simion Dascalul, "om cu multa
nestiinta si minte putina" care afirmase ca
moldovenii ar proveni din tilharii de la Roma exilati pe teritoriul
Daciei. Miron Costin este atit de indirjit impotriva acestor "basne" incit
textul Predosloviei capata pe alocuri accente pamfletare. Ion Neculce
si-a cules informatiile din izvoare scrise si ascultate de la
oamenii batrini sau din propriai amintire. El aseaza in
fata Letopisetului sau "o sama de cuvinte" adica un
numar de legende despre voievozi, boieri sau tarani. In legenda
41 scrie despre Nicolae Milescu Spatarul care a pribegit prin mai multe
tari. Neculce scrie cum se vorbea in Moldova vremii sale, stilul
sau e bogat in pilde, proverbe si expresii tipice si se poate
considera ca el are, intre cronicar, originalitatea pe care o are Creanga
intre prozatorii moderni.
|
|
|
|
Aceeasi imbinare de realism si romantism
poate fi sesizata in nuvela O
alergare de cai. Textul, mai complex, contine doua povesti
de iubire. Olga se plimba prin parc si pierde un caiet gasit de
Ipolit, care se indragosteste de ea. Isi uita insa
juramintele si, in ziua nuntii lui, Olga se sinucide. Imediat,
ca si cum o instanta divina ar interveni, el orbeste.
In paralel cu aceasta drama se deruleaza povestea de iubire
dintre autor si doamna B. Tradat cu un ofiter, el
traieste un sentiment de revolta amestecat cu umor. Cei doi se
vor intalni peste douazeci si doi de ani cand schimba ironii
constatand efectele pe care trecerea timpului le-a produs. Au mai patit-o si altii aminteste de
Moliere. Un flacau tomnatic, Andronache Zimbolici, in varsta de
patruzeci de ani, se insoara cu Agapita, pe care o crede o
naiva. La o intalnire cu prietenii, unde fiecare isi lauda
consoarta, el vorbeste despre puritatea morala a sotiei si
ii pofteste ii iatacul acesteia pentru o demonstratie. Acolo o
surprinde pe tanara in bratele altui barbat. Incornoratul
se consoleaza cu faptul ca au mai patit-o si
altii.
In categoria fragmentelor istorice intra Alexandru Lapusneanul, Sobieski
si romanii, Regele Poloniei si domnul Moldaviei si Cantec vechi. Punctul de maxima
realizare artistica il reprezinta Alexandru
Lapusneanul despre care G. Calinescu afirma: "Numele lui
Constantin Negruzzi este legat de obicei de nuvela istorica Alexandru Lapusneanul, care ar
fi devenit o scriere la fel de celebra ca Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor
prestigiul unei limbi universale." Negruzzi schimba adevaratele
evenimente istorice, dovedind ca a inteles just raporturile dintre
domn si boieri. Caracterele sunt bine definite, iar arta prozatorului
consta in a conduce cu maiestrie actiunea catre deznodamant.
Titlul Negru
pe alb sugereaza ceva de ordinul evidentei. Ciclul este
alcatuit din proze scurte, adresate unui destinatar fictiv. Intalnim aici
doi Negruzzi, vechiul boier roman, dar si omul cu idei novatoare. In Vandalism, el avertizeaza asupra
pericolului pe care il reprezinta daramarea cetatilor
si a ruinelor, marturii ale trecutului. Pentru ce tiganii nu sunt romani pune problema eliberarii
tiganilor robi. Ca argument impotriva unei asemenea decizii, vecinul
Bogonos invoca o legenda potrivit careia tiganii s-ar trage
din defaimatorii sfantului Grigorie. Satira Istoria unei placinte prezinta cazul unui grec ajuns mare
vornic speculand slabiciunea domnitorului pentru placinte. Daniil
Scavinschi ilustreaza un caz in care comicul se imbina cu tragicul.
Luand o doza prea mare div>
 |
|
Literatura
|
|
|
Documente online pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
