Populatia orasului pitesti

POPULATIA ORASULUI  PITESTI

1. Potentialul economic si de habitat al cadrului natural din orasul Pitesti

Pozitia geografica a orasului Pitesti prezinta o importanta deosebita prin suma conditiilor cu un grad ridicat de favorabililtate, care concura la consolidarea temeliilor proprii si la afirmarea orasului in cadrul comunitatilor geografico-regionale din care face parte.

Conditiile sunt naturale, sociale, economice si politice, fiecare dintre acestea actionand dupa legi proprii, punand in valoare originalitatea populatiei pitestene si determinand caile si modalitatile de colaborare si de dezvoltare economico-sociala precum si relatiile si tipurile de relatii cu orasele din cadrul Romaniei.

Raportat la coordonatele geografice majore, orasul Pitesti este asezat in aria de intersectie a paralelei de 44 51 33 latitudine N si meridianul de 24 52 longitudine E, fapt care face ca pe teritoriul Pitestiului sa existe conditii optime pentru formarea asezarilor cat si pentru practicarea economiei atat de complexe, conditii care imprima naturii si activitatilor omenesti o structura si un ritm deosebit.

a)     Potentialul economic si de habitat al reliefului din orasul Pitesti

Relieful Pitestiului reprezinta prin particularitatile sale morfometrice si morfografice o componenta majora a structurii, dinamicii si functionalitatii peisajului geografic romanesc.

In ceea ce priveste albia majora a Argesului si terasele lui, acestea sunt remarcabile zone agricole, cu soluri fertile, unde panta foarte redusa favorizeaza gradul inalt de mecanizare.Ele sunt favorabile pentru construirea cailor de comunicatie si fixarea asezarilor omenesti deoarece aici resursele de apa sunt bogate iar materialele de constructie exista peste tot.

Malurile joase ale Argesului constituie in perioada calda a anului adevarate zone de polarizare a populatiei mai ales in cadrul turismului de sfarsit de saptamana.

Versantii, care difera prin orientare si grad de inclinare, ofera multiple posibilitati de utilizare de la culturile pomi-viticole-forestiere la culturile cerealiere si de legume.

b)     Potentialul climatic al orasului Pitesti

Pitestiul, cu o clima temperat- continentala de padure, se caracterizeaza printr-o radiatie solara ce atinge valori cuprinse intre 126 kcal/cm ptr. iar durata de stralucire a soarelui la Pitesti a fost de 2196 ore anual.

Regimul termic este favorabil practicarii unei economii complexe si a unei agriculturi diversificate si productive.

Numarul zilelor cu inghet care influenteaza foarte mult productia agricola variaza intre 85-90 zile.

In consecinta , potentialul agro-climatic al Pitestiului permite cultivarea a majoritatii tipurilor de plante.

Precipitatiile medii anuale cazute in Pitesti sunt apreciate la 680-700 mm/an, cantitati relativ suficiente culturilor agricole si daca avem in vedere necesitatile lor biologice in perioada de vegetatie.

Regional, apar insa o serie de diferente intre regimul si necesarul de apa pe fenofaze de dezvoltare a diferitelor culturi agricole, discordante ce trebuie atenuate prin irigatii.Pe teritoriul orasului Pitesti exista o alternanta a anilor ploiosi cu ani secetosi iar in ultimul timp se observa o predominare a anilor secetosi .Aceasta situatie subliniaza necesitatea reamenajarii sistemelor de irigatii in zonele frecvent afectate de seceta.

In ceea ce priveste vantul ,el nu provoaca pagube si nu influenteaza in mod decisiv productia agricola.

c)Potentialul apelor in orasul Pitesti

Apele subterane sunt localizate pe teritoriul Pitestiului in functie de litologie, structura geologica, cantitatea de precipitatii cazuta. Astfel, pe teritoriul orasului Pitesti au fost determinate doua panze de apa subterana sulfuroasa, cu debit artezian, situate la adancimi cuprinse intre 23-35 m si 50-70 m. S-au efectuat lucrari pentru valorificarea acestor ape, prin constructia unor fantani.

In ceea ce priveste potentialul economic al raului Arges, acesta este relativ redus, apa acestuia fiind utilizata pentru obtinerea hidroenergiei, alimentare cu apa, irigatii, pescuit, agrement.

d)Potentialul vegetatiei in orasul Pitesti

Vegetatia orasului Pitesti se caracterizeaza  prin bogatie mare de specii floristice. Pe terenul urban si periurban se dezvolta vegetatie de paduri colinare iar ca tip azonal , vegetatia de lunca.

Padurea din perimetrul orasului se afla la limita dintre subzona fagului si a stejarului. Sub raport economic , padurea prezinta o importanta deosebita prin:

-marea cantitate de lemn oferita industriei;

-resurse de fructe de padure, plante medicinale, fauna.

Padurea reprezinta un factor esential in stabilitatea mediului natural si al vietii, in general.Constituie un remarcabil filtru impotriva poluarii,impiedica degradarea terenurilor , diminueaza viteza vantului, mareste umiditatea relativa a aerului, permanentizeaza scurgerea raurilor si izvoarelor, constituie un element decorativ in peisaj.

e)Potentialul faunei in orasul Pitesti

Unele elemente faunistice au rol deosebit in echilibrul natural, ele constituind verigi importante ale unor lanturi trofice.

Teritoriul orasului Pitesti este populat de animale specifice zonei de interferenta a faunei central-europene de padure, est-europene de stepa si sudice.

Pentru a ocroti fauna , in orasul Pitesti se actioneaza in doua directii:

-protejarea speciilor , prin infiintarea unor parcuri sau rezervatii naturale;

-introducerea spre adaptare a unor specii noi;

f)Potentialul solurilor in orasul Pitesti

Pana in prezent se apreciaza ca potentialul pedologic al orasului Pitesti este moderat -ridicat, in mare parte suprafetele intrunind conditii optime pentru practicarea agriculturii.

Dar, pe viitor , capacitatea actuala de productie a solurilor se pote imbunatati si chiar dubla prin lucrari de ameliorare si protejare, dar in vederea realizarii acestor obiective trebuie sa se ajunga la o organizare a teritoriului agricol, la cointeresarea agricultorilor individuali de a cultiva, de a proteja si de a ameliora solul precum si practicarea asolamentelor si tehnologiilor diferite de intretinere.

4.2.          Evolutia numerica a populatiei in orasul Pitesti

Cu milenii in urma, cand oamenii nu cunosteau nici o tehnica agricola, cand nu aveau unelte si nu erau protejati contra asprimii vremii, mortalitatea era foarte ridicata iar numarul locuitorilor era redus.

Pe parcursul unei indelungate perioade, cand omul a inceput sa imbunatateasca conditiile de prelucrare a pamantului, sa se aprovizioneze cu hrana, populatia orasului a crescut usor sub aspect numeric.

In epoca medievala, populatia orasului medieval Pitesti era alcatuita din categorii de oameni liberi si in mai mica masura, din locuitori dependenti. Evolutia demografica a fost lenta. Orasul Pitesti nu a avut o populatie prea numeroasa in Evul Mediu .

Din insemnarile unor calatori straini cunoastem cateva date.In anul 1640, episcopul catolic Baksic a consemnat existenta a 200 de case ale unor pitesteni mai rasariti (cca 1000 de locuitori). Acelasi numar de case se afla atunci si in Craiova.

Calatorul italian Domenico Sestini, in anul 1780, a notat 250 de case in Pitesti ( cca 1250 locuitori).Capelanul englez R.Walsh, in anul 1824, a retinut ca orasul Pitesti avea 1000 de case (cca 5000 locuitori).

Dezvoltarea economica si extinderea teritoriala au determinat, in secolul al XIX-lea si in cel actual, o continua evolutie demografica a Pitestilor.

In urma efectuarii recensamantului oficial din Tara Romaneasca in anul 1831, ale carui rezultate au aparut incluse si in ,,Tablita statisticeasca a Printipatului Valahii pa anul 1832,, se constata ca orasul Pitesti avea atunci 773 de case cu 4000 de locuitori.Peste 28 de ani, recensamantul din 1859 a consemnat 7229 de locuitori, iar statistica din 1865 a inregistrat 7259 de locuitori, deci un spor de 3259 de oameni, ocupand locul 9 in cadrul celor 38 de orase si targuri ale Munteniei. La finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea , datorita dezvoltarii activitatii productive si comerciale se observa o crestere mai pronuntata a populatiei, indeosebi pe seama atragerii fortei de munca din mediul rural. In anul 1894, numarul populatiei se ridicase la 13730 de locuitori , iar la recensamantul din 1899, orasul avea 15669 de locuitori, asadar dupa 40 de ani, cu 8440 mai multi decat in anul Unirii, ceea ce reprezinta un spor mediu annual de 211 locuitori. Numarul populatiei, la recensamantul din 1912, a fost de 19722 locuitori, adica un plus de 4053 locuitori fata de anul 1899.

La recensamantul populatiei din 29 decembrie 1930 au fost inregistrati 19532 de locuitori, cu 190 de persoane in minus fata de anul 1912.Scaderea numarului de locuitori se explica prin pierderile provocate de primul razboi mondial, 1916-1918.D altfel, dupa razboi, numarul locuitorilor a crescut , incepand cu anul 1919.Recensamantul din 1941 a consemnat 26551 locuitori, cu 9475 mai multi decat in 1930.

Ritmul inalt de dezvoltare a economiei socialiste s-a reflectat si in dinamica demografica. Ca urmare, populatia stabila a crescut in ritm sustinut, asa cum ne arata recensamintele efectuate in perioada anilor 1956-1977.Astfel, populatia orasului s-a ridicat de la 38330 de locuitori in 1956, la 60113 in 1966, la 80854 in 1971, la 123943 in 1977, la 143614 de locuitori in anul 1981. In anul respectiv, populatia Pitestiului crescuse cu 395,1 in comparatie cu cea din anul 1948, ocupand locul 15 in clasificarea oraselor. Din analiza acestor date reiese ca intre anii 1899-1966, populatia s-a marit de aproape patru ori. Ritmul mediu anual de crestere, intre 1948 si 1966, a fost de 4,15 . Procesul intens de urbanizare a determinat sporirea considerabila a numarului de locuitori in deceniul 1966-1977.

In ultimii ani , ca urmare a procesului de industrializare masiva, populatia orasului Pitesti a crescut. Astfel, in anul 1980, populatia era de 139029 de locuitori, pentru ca in anul 1985 sa ajunga la 154112 locuitori. Populatia Pitestiului atingea in anul 1990 174790 locuitori, in 1996-185693 locuitori, in 1997-187181 locuitori, in 1998-187170 locuitori.

Pana in anii constructiei socialiste, majoritatea populatiei era concentrata indeosebi in zona centrala. Prin aplicarea masurilor de sistematizare si prin largirea perimetrului orasului , au aparut noi si moderne cartiere, microraioane si tinere orase satelit.

Evolutia numerica a populatiei in orasul Pitesti in perioada 1980-1998

Mii locuitori

Sursa: Centrul de Statistica din judetul Arges.

3. Raspandirea geografica a populatiei in orasul Pitesti (densitatea )

Unitatea geografica a orasului Pitesti s-a rasfrant in mod direct in unitatea etnica si de limba a locuitorilor sai. Prin pozitia sa in bazinul Argesului, teritoriul Pitestiului a constituit din cele mai vechi timpuri o regiune de puternica prezenta si activitate umana.

Rezultat al unui indelungat proces istoric de dezvoltare, in care factorii sociali, economici si istorici au avut , in diferite etape, un rol diferentiat ca importanta, repartitia geografica a populatiei a fost influentata de factorii pedo-climatici, de extinderea fondului agricol si forestier, de sursele de apa subterana, precum si de bogatiile subsolului care, toate conjugate au constituit in decursul timpului suportul popularii, a cresterii demografice.

Dezvoltarea si intarirea in feudalism a orasului Pitesti-care avea functie si de punct vamal-a determinat un oarecare aflux de populatie spre aceasta localitate determinand o crestere numerica a populatiei si prin sporul migratoriu, alaturi de sporul natural si mobilitatea teritoriala a populatiei autohtone.

Densitatea populatiei Pitestiului a evoluat constant ascendent ajungand in 1998 la 150 loc/kmptr.-aceasta valoare ridicata fiind datorata dezvoltarii economice industriale si urbane deosebite.

O asemenea incarcatura umana a orasului Pitesti da nota specifica a functionalitatii intregului judet Arges si este expresia continuitatii si statorniciei populatiei.Densitatea populatiei in orasul Pitesti a fost puternic diferentiata , si aceasta datorita unor factori , dintre care distingem:

-conditiile fizico-geografice -in diverse perioade ale istoriei , raul Arges a influentat formarea aglomeratiei urbane;

-conditiile tehnologice, dezvoltarea social-economica care a generat in prezent o asezare urbana cu dimensiuni impresionante;

-conditiile istorice, care si-au pus pregnant amprenta asupra raspandirii populatiei pe teritoriul orasului Pitesti;

Astfel, densitatea populatiei in orasul Pitesti, in functie de modul cum acesti factori au influentat raspandirea populatiei a prezentat urmatoarele valori:

Densitatea populatiei in orasul Pitesti

100 loc/kmp

Sursa: Centrul de Statistica din judetul Arges.

4.4.          Miscarea naturala a populatiei in orasul Pitesti

Cunoastem ca , prin miscarea populatiei se inteleg acele schimbari survenite in numarul si structura populatiei in decursul timpului, ca urmare a evenimentelor demografice. Unitatea de observare este evenimentul demografic-nasterea, decesul, casatoria,-iar sursa informationala principala este statistica starii civile.

Miscarea populatiei corespunde fluxurilor demografice si cuprinde miscarea naturala si miscarea migratorie.

In orasul Pitesti, ca si la nivel general,miscarea naturala presupune acele schimbari survenite in numarul si structura populatiei, numai ca urmare a nasterilor, deceselor, casatoriilor si divorturilor.

Nasterile genereaza fenomenul natalitatii , care este factorul hotarator in evolutia numarului populatiei si care exprima intensitatea nasterilor in cadrul unei populatii la 1000 de locuitori.

Nivelul natalitatii in orasul Pitesti

Nascuti/1000 locuitori

Sursa: Centrul de Statistica din judetul Arges.

Astfel natalitatea in anul 1980 atingea valori de 1985 de persoane, pentru ca aceasta valoare sa se diminueze in anii urmatori.S-au inregistrat 1920 de nasteri in 1985, pentru ca in 1990 sa scada la valoarea de 1875 de persoane. Valorile natalitatii se mentin in jur de 1812 persoane in anul 1992 iar in anul 1998 inregistreaza cca 1790 de persoane.

Intre factorii care au conditionat natalitatea in orasul Pitesti, un rol primordial il are suma conditiilor care influenteaza procesele demografice:

-nivelul de trai al populatiei;

-nivelul cultural si sanitar;

-legislatia, ca forma de manifestare;

Evolutia natalitatii, din tabelul si graficul prezentat mai sus, a cunoscut o diminuare in ultimii ani.

Deci, este vorba deci de asa numita ,,echilibrare a natalitatii,, determinata de emanciparea populatiei, precum si de faptul ca femeia in orasul Pitesti a incetat sa contribuie doar la reproducerea speciei si ingrijirea copiilor.Se poate spune ca natalitatea a scazut pana la ,,proportii rezonabile,, .

Decesele din orasul Pitesti au determinat aparitia fenomenului de mortalitate-care presupune frecventa deceselor la 1000 de locuitori, pe o perioada determinata.

In cuprinsul orasului Pitesti s-au identificat mai multe forme ale mortalitatii :

-mortalitate infantila-intensitatea deceselor sub un an in sanul unei populatii;

-mortalitate juvenila-frecventa deceselor intre 1-5 ani in sanul unei populatii;

-mortalitate prenatala-mortalitate ce intervine in timpul perioadei de existenta prenatala, in timpul sarcinii sau in prima perioada a vietii extrauterine;

Mortalitatea la nivelul orasului Pitesti este ilustrata in cadrul tabelului si graficului de mai jos:

Nivelul mortalitatii in orasul Pitesti

Decese/1000 locuitori

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 2000.

Din cele prezentate mai sus se constata ca mortalitatea creste de la valoarea de 742 de persoane in anul 1980, la 865 de persoane in 1985, la 905 persoane in 1990 , respectiv la 998 de persoane in 1992, ajungand in anul 1998 la 1210 persoane decedate.

S-a constatat ca, factorul determinant al mortalitatii este nivelul de trai material si spiritual prin care se asigura conditiile sanitare , starea de sanatate sau igiena populatiei.

In aprecierea mortalitatii generale, un rol important il are mortalitatea infantila, adica numarul de decese in primul an de viata la 1000 de nascuti vii.

Nivelul mortalitatii infantile in orasul Pitesti

Decese in primul an de viata/1000 nascuti vii

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 2000

Din cele prezentate mai sus se remarca o scadere a mortalitatii infantile ajungand la o valoare de 102 de persoane in anul 1998, acest fapt fiind determinat de progresul igienei generale, al medicinei in general.

Legat de morbiditate si numarul accidentelor , se constata ca morbiditatea prezinta valori scazute,iar numarul accidentelor in anul 1992 era de 16 mortale si 262 cu incapacitate temporara de munca.

Evolutia natalitatii si mortalitatii defineste sporul natural al populatiei la nivelul orasului Pitesti si in final cresterea ei numerica.

Sporul natural in orasul Pitesti

Persoane

Anii	1980	1985	1990	1992	1998
Persoane	1243	1055	970	822	466

Sursa: Comisia nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1993.

Din tabelul de mai sus reiese deci o diminuare a sporului natural , de la 1243 de persoane in anul 1980 la 466 de persoane in anul 1998, aceasta diminuare datorandu-se ratei ridicate a deceselor pe teritoriul orasului Pitesti.

In final vom ilustra datele absolute ale miscarii naturale a populatiei in perioada 1980-1992:

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 2000.

5. Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti

Un rol important in raspandirea populatiei pe teritoriul orasului Pitesti l-au avut migratiile. Ca si la nivel national , si la nivelul orasului Pitesti, dupa natura cauzelor generale si particulare care determina mobilitatea populatiei in teritoriu, distingem urmatoarele tipuri de migratii:

-migratii individuale care pot fii sezoniere si definitive;

-migratii pe grupe organizate care pot fii definitive sau ritmice;

In continuare vom prezenta numarul celor sositi si a celor plecati in perioada anilor 1980-1998:

Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti

Nr. persoane

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

Din tabelul de mai sus se constata o oscilatie a numarului total de persoane atat in cadrul celor sositi cat si a celor plecati de pe teritoriul orasului Pitesti. Sporul migratoriu prezinta atat valori pozitive cat si negative.

Ceea ce impresioneaza foarte mult este numarul celor plecati dupa 1989, acest lucru datorandu-se predominarii fortei de munca foarte bine platita in alte regiuni.

Pentru anul 1998, in orasul Pitesti, privind miscarea migratorie, situatia se prezenta astfel:

Miscarea migratorie a populatiei in orasul Pitesti-anul 1998

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

Pentru anul 1998 se constata ca datorita unor motivari de ordin social-politic-economic, numarul celor plecati din Pitesti (1879 de persoane) a depasit numarul celor sositi (1673 de persoane).

Legat de sporul migratoriu, trebui sa retinem si numarul si rata somajului:

-rata somajului in Pitesti in anul 1992 era de 6,7%;

-beneficiari de ajutor de somaj -16571 de persoane;

Deci, bilantul total al populatiei pentru anul 1998, care reprezinta suma dintre bilantul natural si bilantul migratoriu, este de 672 de persoane.

Nasteri       Imigranti

+ +

POPULATIA TOTALA

Miscarea                 Miscarea

naturala                  migratorie

- -

Decese Emigranti

6. Structura populatiei in orasul Pitesti

Deosebit de important in stabilirea prognozelor demografice , dar totodata si in practicarea planificarii economice in orasul Pitesti este cunoasterea structurii populatiei pe diferite criterii.

Aceste structuri ale populatiei sunt direct influentate de evolutia natalitatii si mortalitatii, precum si de migratia populatiei.

Structura populatiei in orasul Pitesti, sub diferitele ei forme, ofera imagini ale vietii economice si social-culturale , ea fiind substantial modificata in ultimii ani, ca urmare a profundelor mutatii produse in balanta productiei globale, in raportul dintre activitatile agricole si industriale.

6.1. Structura populatiei pe sexe in orasul Pitesti

Structura populatiei pe sexe in orasul Pitesti este dominata de sexul feminin, in pofida faptului ca se nasc mai multi baieti decat fete sau uneori datorita unei mortalitati infantile mai ridicate in sanul sexului masculin decat in cel al sexului feminin.

Dominarea sexului feminin poate fii datorata si faptului ca baietii sunt antrenati intr-o serie de ramuri industriale nocive care conduce la o mortalitate mai mare decat la femei.

Se poate spune ca longevitatea la femei, in orasul Pitesti, este mai mare datorita faptului ca acestea prezinta anumite trasaturi fizice deosebite care le fac mai longevive.

Structura populatiei pe sexe in orasul Pitesti

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

4.6.2.     Structura populatiei pe grupe de varsta

Structura populatiei pe grupe de varsta , in raport cu populatia pe sexe , scoate in evidenta doua aspecte:unul legat de predominarea populatiei adulte si batrane in mediul rural din jurul orasului Pitesti, ceea ce a dus la o imbatranire a fortei de munca locale, ca urmare a emigrarii populatiei tinere spre muncile neagricole , si altul legat de raportul dintre populatia pe sexe in cadrul diferitelor grupe de varsta.

Structura populatiei pe grupe de varsta in orasul Pitesti

(%)

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

Astfel, se constata ca la grupele de varsta tinere, populatia de sex masculin domina populatia; dupa grupa de varsta de 40 de ani creste ponderea populatiei de sex feminin, care ajunge sa detina aproape doua treimi la grupa de varsta de 85 si peste 85 de ani.

Gradul de ,,intinerire sau ,,imbatranire" al orasului Pitesti se poate determina prin raportul dintre populatia varstnica si populatia tanara.

Astfel, la nivelul anului 1998, situatia se prezenta in felul urmator:

Varstnici/tineri 16,8/19,8 0,85

Conform valorii acestui indice de 0,85 se constata deci o tendinta de imbatranire a populatiei din orasul Pitesti.

De asemenea , la nivelul orasului Pitesti, se poate calcula si raportul de dependenta a varstelor, adica dependenta grupelor de varsta inactive de cea a grupelor active sau dependenta populatiei inactive de cea a populatiei active:

tineri+varstnici

R.D.= * 1000 (%)

adulti

Raportul de dependenta pentru anul 1998 prezinta urmatoarea valoare:

19,8 +16,8

R.D.= * 1000 (%)

63,4

Analiza acestui indicator ne arata cate persoane tinere si varstnice revin la 1000 de persoane adulte.

Din cele prezentate mai sus se constata ca orasul Pitesti se inscrie in categoria oraselor cu semne evidente de imbatranire , fapt care conduce la cresterea ponderii populatiei neproductive, fapt care ridica numeroase probleme de ordin social si economic, si pe care Pitestiul trebuie sa le rezolve in functie de venitul national.

4.6.3.     Structura populatiei pe medii

In ceea ce priveste structura populatiei pe medii-urban si rural-suburban-aceasta evidentiaza procesul de modificare a structurii economiei in municipiul Pitesti.

Structura populatiei pe medii

(%)

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

Intensificarea activitatilor neagricole in oras a atras , pe langa alte efecte sociale, si concentrarea populatiei, astfel ca ponderea populatiei urbane a crescut de la 33,7% in 1980 la 43,4 % in 1990 si la 46,7 % in 1998.

Ritmul de crestere in mediul urban a fost diferit dar ca urmare a dezvoltarii vertiginoase a economiei in ultimii ani, Pitestiul a devenit un adevarat organism complex.

Dezvoltarea industriei in orasul Pitesti , a constructiilor si serviciilor aferente industriei, a creat numeroase locuri de munca cu precadere pe marile santiere spre care au migrat definitiv populatiile din contingentul adult din comunele suburbane.

Cresterea populatiei orasului Pitesti s-a realizat pe langa sporul migratoriu si in mod indirect prin cresterea natalitatii si fertilitatii.

Deci,factorii care au contribuit la cresterea ponderii populatiei orasului Pitesti au fost:

-fluxurile migratorii rural-urban;

-sporul natural propriu;

Cu toate acestea , mediul rural suburban concentreaza inca mai mult de jumatate din populatia totala a municipiului Pitesti.

Pe masura cresterii numarului de locuitori in orasul Pitesti, apare procesul de ,,presiune,, al urbanizarii asupra teritoriului, asupra resurselor naturale,asupra componentelor geografice in ansamblu.

Evolutiile urbanizarii creeaza dezechilibre social-economice de mare intensitate, de ,,presiune,, asupra calitatii vietii.Totodata, provoaca dezechilibre naturale cu implicatii largi in viata sociala.

Sensibile sunt efectele ecologice ale urbanizarii asupra calitatii mediului.

4.6.4.     Structura populatiei pe nationalitati si religii in orasul Pitesti

Structura populatiei pe nationalitati

Romani- 85%

Romi- 12%

Maghiari- 0,3%

Germani- 0,2%

Alte nationalitati- 1,5%

Nedeclarata- 1%

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

In ceea ce priveste structura populatiei pe nationalitati se remarca o pondere insemnata a romanilor de 85%.

De asemenea o prezenta veche si destul de numeroasa in peisajul etnic al orasului Pitesti o au tiganii, cu un procent de 12%, acestia fiind recunoscuti drept fierari, lingurari, rudari.

Maghiarii si germanii detin 0,3% si respectiv 0,2% din totalul populatiei din orasul Pitesti.

Celelalte nationalitati-evrei,armeni, etc, detin un procent de numai 1,5% iar populatia nedeclarata reprezinta doar 1%.

Structura populatiei pe religii

Ortodoxa- 83%

Crestini dupa evanghelie- 10%

Penticostala- 4%

Romano-catolica- 0,3%

Adventista- 2%

Alte religii- 0,7%

Privind structura populatiei din orasul Pitesti se constata o pondere de 83% detinuta de ortodocsi, urmata apoi de crestinii dupa evanghelie cu 10% penticostali-4%, adventisti-25%.

De remarcat cresterea deosebita a acestei confesiuni in ultimul timp, anume protestantii, reprezentand al doilea cult religios din Pitesti, dupa cel ortodox.

4.6.5.     Structura populatiei din orasul Pitesti pe ramuri ale economiei nationale

Structura populatiei in orasul Pitesti, privita in dinamica ei pe ramuri de activitate, ofera indicatori care privesc mutatiile produse in economia judetului.

Secolul al XX-lea a marcat inceputul schimbarilor in structura populatiei ocupate , ca urmare a diviziunii muncii.

Aparitia de noi unitati cu profil industrial, dezvoltarea transporturilor si a altor activitati de servicii au antrenat modificari substantial in dinamica si structura populatiei.

Structura populatiei pe ramuri ale economiei nationale

(%)

Sursa: Centrul de Statistica al judetului Arges.

Din tabelul si graficele de mai sus se constata ca, datorita dificultatilor cu care se confrunta industria , populatia activa ocupata in acest sector s-a redus, in timp ce populatia ocupata in agricultura si silvicultura a crescut foarte mult datorita reamproprietaririi populatiei si eliberarea fortei de munca-somaj.

La nivelul judetului Arges, orasul Pitesti concentreaza 43% din numarul total de angajati.

Orasul Pitesti, ca principal centru industrial-urban al judetului Arges, polarizeaza angajati de pe un teritoriu ce depaseste frecvent izocrona de 30 , atingand chiar 60 aria de recrutare  cuprinzand majoritatea asezarilor rurale din Campia Piemontana a Pitestiului.

In concluzie, putem spune ca populatia reprezinta componenta principala a ecosistemului urban Pitesti si actioneaza in doua moduri asupra mediului inconjurator:

-prin trasaturile si procesele legate de viata propriu-zisa (consum de alimente si apa, respectiv eliminare de toxine);

-prin activitatile desfasurate pentru asigurarea subzidentei (industrie, agricultura, transporturi, consum de materii prime si energie).

Datorita acestor doua aspecte, cresterea numerica a populatiei si distributia ei spatiala, adica densitatea pe km ptr. , sunt deosebit de importante a fi cunoscute prin prisma capacitatii de suport a regiunii.

Extinderea ecosistemului urban Pitesti, sub presiunea migratiei rural-urban, a implicat concentrare de populatie , cerinte de resurse si servicii, cresterea productiei si deseurilor, toate acestea cu impact asupra mediului.

Deci, orasul Pitesti se confrunta cu o crestere considerabila a numarului populatiei, care , in cele din urma a generat o serie de conflicte sociale din partea generatiei tinere care nu-si poate gasi locul potrivit aspiratiilor in structura socio-economica.

Ca si la nivel general , si in ecosistemul urban Pitesti, aspectele care se iau in stabilirea optimului populatiei sunt:

-prioritatile fizice: hrana, apa, imbracaminte, adapost;

-valoarea umana: mediul psihologic, fiziologic, rezolvarea conflictelor;

-factorul timp , prin care se apreciaza optimul populatiei.

Prognozele pentru anul 2010 apreciaza o populatie a orasului Pitesti de cca 201000 locuitori iar aceasta presiune demografica se exercita in special asupra zonei de locuinte din intravilan care este astfel prevazut sa creasca de la 938 ha in prezent la 1175 ha in viitorii 10-15 ani.

Motivul de baza al acestei aglomerari in zona orasului Pitesti a constituit-o pierderea proprietatii private asupra pamantului , pauperizarea taranilor si transferul veniturilor realizate in agricultura spre industrializarea fortata.

Este aproare cert ca Pitestiul nu a asimilat in sens sociologic aceasta populatie care a inceput in anii 50 migrarea spre oras.Acest fapt este reflectat prin dezvoltarea disproportionata dintre economie si viata social-culturala.

Noua colectivitate nu si-a creat obiceiuri culturale si sociale noi, calitativ superioare.

In ceea ce priveste navetismul, acesta se va mai manifesta in special la cei care fac o naveta de la distante mari, probabil din cauza lipsei de motivatie pentru a ramane in comunele de bastina.Acesti navetisti tind sa renunte cu timpul la naveta prin stabilirea in Pitesti.

Din datele existente rezulta ca orasul Pitesti atrage forta de munca din 87 de comune din judetul Arges si din judetele limitrofe :Dambovita, Teleorman, Valcea si Olt.