Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Geografie umana turism - grile



Geografie umana turism - grile


GEOGRAFIE UMANA TURISM - GRILE

TRUE/FALSE

1. Notiunea de spatiu geopolitic nu poate fi atribuita oricarui teritoriu, doar celor pentru care

se face o analiza complexa si integrala a tuturor relatiilor dintre componentele geografice,

social-economice si politice.

2. Pe baza acestor consideratii generale se poate admite ca notiunea de spatiu geopolitic este

atribuita unor entitati spatiale de marime variabila, de la cele mai mici unitati geopolitice

(spatii geopolitice substatale) pana la spatiul geopolitic planetar.



3. Proprietatile cantitative se refera atat la caracteristicile masurabile ale spatiului,

exprimandu-se prin suprafete, distante, volume etc cat si la cele nemasurabile.

4. Proprietatile specifice spatiului geopolitic decurg din variabilitatea cantitativa si calitativa

a relatiilor locale, regionale sau globale dintre componentele mediului natural, social,

economic si activitatea politica.

5. Importanta politico-militara a Uniunii Europene este mult pusa in valoare in prezent, atat

sub aspect negativ prin numeroasele stari tensionale si conflictuale, cat si prin interesul

geostrategic prezentat. Conflictele inghetate din Uniunea Europeana si distanta relativ

redusa fata de teatrele de confruntare armata din Asia Centrala si din Orientul Apropiat si

Mijlociu, pun in evidenta atat problematica securitatii cat si cea a pacii si cooperarii.

6. Incepand cu anul 2004 si continuand cu momentul aderarii Romaniei la UE din anul 2007,

Marea Neagra s-a identificat ca limita estica a NATO si Uniunii Europene, demarcatia

situata in proximitatea Comunitatii Statelor Independente si a statelor din Tratatul de

Securitate Colectiva.

7. Regiunea extinsa a Marii Negre include spatiile maritime si terestre din Europa de Est si

de Sud-Est, Caucaz si Orientul apropiat; este un spatiu de intersectie a axelor strategice si

traseelor ce asigura legaturile dintre Occident si Orient, de competitie si cooperare, intre

importanti actori internationali, sisteme economico-sociale si de ranguri si cu caracteristici

diferite.

8. Ca spatiu politic - Mediterana nu poate fi considerata drept un spatiu politic organizat

datorita dimensiunii sale de securitate nedefinite de "flanc sudic" al NATO si datorita

impartirii sale teoretice clare pe o axa de decalaj economic Nord - Sud, care separa lumea

a treia araba de "prima lume" europeana.

9. Spatiul geopolitic acvatic, prin natura si functionalitatea sa poate fi conceput ca un tot

unitar, rezultat al unei incidente de factori naturali in ceea ce priveste acvatoriul, dar si

istorici, economici, demografici, sociali si politici, incluzand si spatiul terestru limitrof.

10. Federatia Rusa a activat strategia "diplomatiei energetice" care vizeaza furnizarea de

energie scumpa statelor "aliate" si de energie ieftina "adversarilor".

2

11. In plan extern, Bulgaria, chiar integrata in NATO si UE, are fata de Rusia energetica o

pozitie care o avantajeaza. Kremlinul nu-si ascunde intentia de a folosi Bulgaria ca "placa

turnanta" pentru expansiunea sa energetica in Balcani si Europa Centrala.

12. Gazoductul "Blue Stream" ce uneste Federatia Rusa de Turcia si proiectul Nabucco fac din

Georgia un important actor energetic la Marea Neagra.

13. Turcia nu exercita o influenta marcanta in Caucazul de Sud (Azerbaidjan) si Irakul de Sud,

ce asigura ruta energetica alternativa Baku - Tbilisi - Ceyhan.

14. OCEMN s-a constituit pentru dezvoltarea "cooperarii regionale" pe multiple planuri, cu

accent pe dimensiunea economica.

15. GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan si Moldova) infiintata in 1994, ar trebui sa ofere o

alternativa de "cooperare democratica" in regiune, opusa traditionalelor raporturi

de putere ce au marcat negativ relatiile dintre statele est-europene.

16. Banca Mondiala si Fondul Monetar International actioneaza pentru restructurarea si

modernizarea economiilor statelor din regiunea extinsa a Marii Negre.

17. Organizatia de Securitatea si Cooperare in Europa nu este angajata in reglementarea

conflictelor din regiune (Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno-Karabah

etc.). Solutiile avansate de OSCE s-au finalizat; nu persista neintelegeri intre

Federatia Rusa si alte state cu privire la responsabilitatile OSCE, la misiunile sale

si restructurarea ei.

18. Spatiul geopolitic acvatic are un caracter fluctuant generat atat de procesele si fenomenele

hidrografice (interne), cat si de stabilitatea politica, economica, sociala, culturala a spatiilor

riverane (externe). Modificarile externe impun o dinamica permanenta in plan vertical a

spatiului geopolitic acvatic, determinand permanente reorientari ale fluxurilor de materie,

energie si informatie, conturarea a noi subsisteme spatiale generate de restructurarea retelei

anterioare.

19. Implicarea UE in regiunea extinsa a Marii Negre si a bazinului Caspicii s-a amplificat in

contextul tensiunilor energetice UE-Federatia Rusa si a impulsionarii rutelor energetice

alternative. Uniunea activeaza atat pentru stabilirea unui "parteneriat" energetic serios" cu

Federatia Rusa, cat si pentru dezvoltarea relatiilor cu Georgia, Azerbaidjan si statele din

bazinul Caspicii.

20. Strategia UE pentru Marea Neagra si Caucaz include organe specializate ale Uniunii si

diverse formule de cooperare regionala, fara a avea o conferinta permanenta cu

participarea statelor riverane Marii Negre si a UE.

21. Uniunea Europeana a devenit riverana la Marea Neagra in anul 2006, odata cu integrarea

Romaniei si Bulgariei.

22. Alianta Nord-Atlantica nu isi consolideaza dispozitivul strategic in Europa de Sud-Est si

pe litoralul vestic si sudic al Marii Negre. In paralel, activeaza Consiliile NATO -

Federatia Rusa si NATO - Ucraina, aceasta din urma aplicand si un plan individual

de actiune.

3

MULTIPLE CHOICE

1. Prin ce este reprezentata, cu precadere, oferta turistica a unei statiuni montane?

a. dotari pentru sporturi de iarna, odihna si recerere

b. spatiile de cazare pentru odihna

c. dotari pentru alpinism si sporturi extreme

2. Ce este nou in oferta de litoral romanesc, in ultimii ani?

a. realizarea de parcuri acvatice si baze nautice

b. amenajarea si dotarea plajelor

c. extinderea ofertei de cazare

3. Care dintre statiunile de litoral au o oferta de odihna, recreere si cura balneara?

a. Cap Aurora, Jupiter, Mangalia

b. Eforie Nord, Saturn, Mangalia

c. Vama Veche, 2 Mai, Techirghiol

4. Cum sunt considerate curele antistress, de punere in forma a organismului, de fitness etc.?

a. terapeutice

b. de recuperare

c. profilactice

5. Care sunt statiunile balneare din vestul tarii?

a. Baile Felix, 1 Mai, Buzias, Moneasa

b. Baile Herculane, Olanesti, Sovata

c. Vatra Dornei, Slanic Moldova, Borsec

6. Ce forma de turism se practica in ariile naturale protejate (exceptie cele stiintifice)?

a. turism durabil

b. ecoturism

c. turism stiintific

7. In care munti se afla "Parcul National al Carnivorelor Mari din Carpati"?

a. Ceahlau

b. Rodnei

c. Piatra Craiului

8. In cadrul caror destinatii turistice se cuprind ofertele pentru vanatoare si pescuit sportiv?

a. montane

b. speciale

c. din spatiul rural

9. Statiunile balneoclimatice urmatoare sunt profilate pentru tratamentul afectiunilor

cardiovasculare?

a. Buzias, Baile Felix, Moneasa

b. Sovata, Ocna Sugatag, Baile Tusnad

c. Covasna, Borsec, Vatra Dornei

10. Care sunt statiunile montane cu cele mai multe partii de schi din Romania?

a. Predeal, Sinaia, Semenic

b. Poiana Brasov, Sinaia

c. Poiana Brasov, Busteni, Ranca

11. Care sunt destinatiile turistice montane din vestul tarii?

a. Stana de Vale, Baisoara, Piatra Fantanele

b. Muntele Mic, Semenic

c. Stana de Vale, Moneasa

4

12. In Muntii Gutai se afla statiunile turistice:

a. Mogosa, Ocna Sugatag

b. Borsa, Poiana Izvoarele

c. nici una

13. łara Dornelor este o destinatie turistica pentru:

a. ape minerale si sporturi de iarna

b. ape minerale si traditii etnofolclorice

c. ambele

14. Maramuresul ca vatra istorico-folclorica este considerat:

a. Depresiunea Maramures

b. Judetul Maramures

c. aria Baia Mare

15. Principalul centru de olarit din Maramnures este localitatea:

a. Dragomiresti

b. Bogdan Voda

c. Sacel

16. Cel mai mare centru artizanal din tara, care realizeaza vestita "cerga", patura maramureseanului

este:

a. Sapanta

b. Mara

c. Bogdan Voda

17. Care sunt principalele destinatii artizanale din Romania?

a. Horezu, Marginea, Oboga

b. Vaideeni, Sacelu

c. Horezu, Oboga, Sacelu

18. Statiunile balneoclimatice importante pentru afectiuni cardiovasculare sunt:

a. Covasna, Borsec, Buzias

b. Buzias, Baile Herculane

c. Baile Felix, Caciulata

19. Statiunile balneocliamtice cu mofete importante sunt:

a. Covasna, Borsec, Baile Tusnad

b. Covasna, Calimanesti

c. Borsec, Baile Herculane

20. Statiunile Mamaia si Jupiter au ca atractii turistice naturale:

a. plaja si apa marii

b. plaja si apa termala

c. apa marii si namolul terapeutic

21. Statiunile cu profil de odihna si recerere de pe litoral sunt, printre altele:

a. Mamaia, Jupiter, Neptun

b. Mamaia, Eforie Nord

c. Techirghiol, Mamaia, Neptun

22. Vama Veche si 2 Mai sunt ca destinatie:

a. statiuni turistice

b. localitati si puncte turistice

c. ambele situatii

5

23. Prin ce este importanta statiunea Techirghiol:

a. apa clorurata si namol sapropelic

b. apa de mare si na__________mol

c. namol terapeutic si apa de lac fluvio-maritim

24. Ranca, Parangu Mic si Mogosa, ca domenii de schi alpin sunt:


a. statiuni montane pentru sporturi de iarna

b. centre de schi alpin

c. domenii schiabile

25. Destinatiile speciale de vanatoare sunt specifice:

a. parcurilor naturale

b. parcurilor nationale

c. fondurilor cinegetice

26. Prin ce se caracterizeaza turismul organizat in grup sau individual?

a. angajarea anticipata a prestatiilor si serviciilor turistice ca si perioada de calatorie la

destinatie printr-o agentie de turism

b. se angajeaza prin agentul de turism numai o parte din serviciile turistice la destinatie

c. turistul apeleaza direct la prestatorul de servicii la destinatii

27. Prin ce se caracterizeaza aranjamentul turistic Charter Inclusiv Tour (CIT)?

a. avioane pe curse regulate cu plata transportului precum si a serviciilor la sol

b. avioane inchiriate la pret global, in care se includ si serviciile de la sol

c. transport aerian si inchirierea de automobile la sol

28. Turismul social este un turism:

a. de masa, cuprinde toate categoriile de populatie

b. se adreseaza unor paturi de populatie ale caror calatorii turistice au o finantare speciala

prin masuri sociale sau din alte surse

c. ambele situatii

29. In ce categorie se include forma de turism de tratament balnear?

a. sezonier

b. permanent

c. vacantier

30. Prin ce criteriu se categorisesc formele de turism de iarna, de vara si de circumstanta?

a. sezonalitate

b. periodicitate

c. alte cauze

31. In ce forme de turism se incadreaza turismul de croaziera si cel de tranzit?

a. de circulatie

b. itinerant

c. ambele

32. Care este forma de turism in care se incadreaza turismul de afaceri si targuri (expozitii) precum si

cel de congrese si reuniuni?

a. sezoniere

b. permanente

c. de circumstanta

33. Ce spatii de cazare si de servire a mesei se utilizeaza in forma de agroturism?

a. toate dotarile si echipamentele turistice rurale (hanuri, hoteluri, vile turistice)

b. numai pensiunile turistice rurale

c. campare proprie

6

34. Care este tipul de sejur specific agroturismului?

a. vacantier si de week-end

b. itinerant cu valente culturale

c. de cunoastere

35. Care este scopul ecoturismului?

a. protejarea naturii si a traditiilor culturale si economice ale comunitatilor locale

b. odihna si recreerea turistilor prin turism si agrement

c. ambele iposteze

36. Specificati o forma de turism in raport cu categoria de varsta si ocupatia turistilor:

a. turism pentru tineret si pentru varsta a III-a

b. turism social si pentru tineret

c. turism particular si pe cont propriu

37. Specificati doua forme de turism dupa criteriul: mijlocul de transport folosit:

A. turismul itinerant

B. turismul rutier

C. turismul combinat (avion + automobil)

D. turismul de circulatie

a. A + B + C

b. A + B

c. B + C

38. Specificati doua forme de turism de sejur:

A. rezidential

B. de week-end

C. de croaziera

a. A + B

b. B + C

c. A + B + C

39. Intre caracteristicile turismului de afaceri, de congrese si reuniuni, doua sunt mai importante :

A. determinate de activitatile economice, comerciale si stiintifice

B. incasari medii pe zi/turist mai ridicate, manifestari desfasurate, de regula, in extrasezon

C. forme de turism subventionate de organizatii sociale

a. A + B

b. B + C

c. A + C

40. Enumerati doua trasaturi ale turismului de tratament balnear:

A. turism sezonier, de circumstanta

B. turism permanent

C. imbina cura balneara cu odihna si agrement

a. B + C

b. A + C

c. A + B

41. Enumerati o caracteristica a turismului stimulativ sau incentiv:

a. turism organizat de organizatii sociale

b. turism scump organizat de marile societati comerciale (concerne, trusturi) pentru

personalul lor, ca stimulare in munca

c. turism de aventura si sporturi extreme

7

42. Tipurile de turism reprezinta una din variantele urmatoare:

a. determinare motivationala, ca expresie generalizata a fenomenului turistic

b. modalitate si circumstanta de practicare a turismului

c. determinare in functie de schimbarile produse in motivatia si cererea turistica

43. Enumerati patru tipuri de activitati turistice:

A. de vacanta si recreere, pentru ingrijirea sanatatii

B. cultural si educatie, de afaceri

C. ecoturism si turism durabil

a. A + B + C

b. A + B

c. A + B

44. Trasaturile turismului rural sunt

a. cuprinde toate activitatile turistice din spatiul rural, valorifica resursele turistice rurale si

dotarile si spatiile de cazare din mediul rural

b. utilizeaza pentru cazare pensiunile turistice rurale

c. foloseste numai hotelaria rurala

45. Formele de turism reprezinta una din urmatoarele ipostaze:

a. determinare in functie de mutatiile produse in cererea si oferta turistica

b. modalitate si circumstanta de practicare a turismului

c. determinare motivationala, ca expresie generalizata a fenomenului turistic

46. Ce inseamna aranjamentul Charter Inclusiv Tour (CHIT)

a. transport pe avion cursa de linie plus servicii la sol

b. transport pe avioane charter la pret global, inclusiv servicii la sol

c. transport pe avion cursa de linie dus-intors

47. Aranjamentul turistic Package Tour este un aranjament pentru:

a. automobilisti cu pachete turistice forfetare

b. pentru automobilistii care au in program avion-autoturism

c. pentru automobistii care folosesc trenul si masina

48. Aranjamentul Fly and Drive este o calatorie combinata cu:

a. avionul si autoturismul

b. avionul si croaziera

c. masina si servicii la sol

49. Turismul durabil este turismul care se practica in:

a. arii protejate

b. spatii rurale

c. in toate ariile cu atractii turistice

50. Ecoturismul este forma de turism care se practica in:

a. spatiul rural

b. ariile protejate

c. in statiuni si centre turistice

51. Geografia utilizarii terenurilor se refera la?

a. ramurile industriale

b. structurile functionale ale invatamantului de stat

c. categoriile de folosinta a fondului funciar

8

52. Ca principale componente ale utilizarii terenurilor se inscriu?

a) terenurile agricole

b) terenurile cu apa

c) terenurile forestiere

a. A+C

b. A+B+C

c. B+C

53. Din terenurile agricole fac parte?

a) terenurile pomicole

b) terenurile viticole

c) terenurile cu cai de comunicatie

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

54. Terenurile arabile au ca structuri de utilizare?

a. culturile de cereale

b. livezile de pomi fructiferi

c. pasunile si fanetele naturale

55. Taxonomia unitatilor teritoriale viticole cuprinde?

a) Centrul viticol

b) Judetul viticol

c) Zona viticola

a. A+B

b. A+B+C

c. A+C

56. Zona viticola de la Curbura Carpatilor cuprinde:

a) podgoria Odobesti

b) podgoria Dealu Mare-Istrita

c) podgoria Ostrov

a. A+B

b. A+C

c. A+B+C

57. Zona viticola Transilvana cuprinde:

a) podgoria Tarnavelor

b) podgoria Alba Iulia

c) podgoria Tara Barsei

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

9

58. Taxonomia unitatilor teritoriale pomicole cuprinde:

a) centrul

b) bazinul

c) regiunea

a. A+B+C

b. A+B

c. B+C

59. Regiunea pomicola Sudcarpatica include:

a) bazinul Caransebes - Herculane

b) bazinul Valceano - Argesean

c) bazinul Buzoian

a. B+C

b. A+C

c. A+B+C

60. Care este judetul cu cele mai intinse terenuri forestiere?

a. Dambovita

b. Brasov

c. Suceava

61. Care este judetul cu cele mai mari suprafete ocupate de ape?

a. Brasov

b. Tulcea

c. Timis

62. Care este judetul cu cele mai mari suprafete ocupate de caile de comunicatie?

a. Timis

b. Harghita

c. Tulcea

63. Care este judetul cu cele mai mari suprafete ocupate de constructii (excluzand Bucuresti)?

a. Ilfov

b. Salaj

c. Vaslui

64. Taxonomia unitatilor teritoriale ale utilizarii terenurilor cuprinde?

a) zona

b) centrul

c) tipul

a. A+C

b. A+B+C

c. A+B

65. Pentru determinarea zonelor si tipurilor de utilizare a terenurilor se iau in calcul indicatorii:

a) structura culturilor

b) structura profesionala a populatiei

c) structura septelului

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

10

66. Care sunt tipurile componente ale zonei montane de utilizare a terenurilor?

a) tipul vailor

b) tipul complex

c) tipul depresiunilor

a. A+C

b. A+B+C

c. B+C

67. Care sunt tipurile componente ale zonei Subcarpatilor si Dealurilor inalte de utilizare a

terenurilor?

a) tipul pastoral

b) tipul pastoral-viticol

c) tipul depresiunilor

a. A+B

b. A+B+C

c. A+C

68. Care sunt tipurile componente ale zonei Podisurilor si Dealurilor mijlocii si joase de utilizare a

terenurilor?

a) tipul viticol-pomicol

b) tipul pastoral

c) tipul cerealier-zootehnic

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

69. Care sunt tipurile componente ale zonei Campiilor de utilizare a terenurilor?

a) tipul cerealier

b) tipul cerealier-zootehnic

c) tipul depresiunilor

a. A+B

b. A+C

c. A+B+C

70. Regiunea pomicola Banateana cuprinde:

a) bazinul Almaj

b) bazinul Cerna

c) bazinul Lipova

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

71. Care este judetul cu cea mai mare suprafata de pasuni?

a. Cluj

b. Caras-Severin

c. Arges

72. Care este judetul cu cea mai mare suprafata viticola?

a. Prahova

b. Galati

c. Vrancea

11

73. Care este judetul cu cea mai mare suprafata arabila?

a. Timis

b. Satu-Mare

c. Constanta

74. Cea mai importanta regiune pomicola a Romaniei este:

a. Regiunea Central-Moldoveana

b. Regiunea Sudcarpatica

c. Regiunea Banateana

75. Podgoria Greaca este situata in:

a. Campia Vlasiei

b. Campia de Vest

c. Campia Burnazului

76. Podgoria Cotnari este situata in:

a. Moldova

b. Transilvania

c. Muntenia

77. Podgoria Ostrov este situata in:

a. Dobrogea de Nord

b. Campia Romana

c. Dobrogea de Sud

78. Podgoria Dabuleni este situata in Zona Viticola:

a. Transilvana

b. Olteana

c. Dragasani

79. Podgoria Cotesti este situata in:

a. Zona viticola de la Curbura Carpatilor

b. Zona viticola Transilvana

c. Zona viticola Olteana

80. Bazine pomicole renumite, sunt?

A. Maramures

B. Valcea

C. Delta Dunarii

a. B+C

b. A+C

c. A+B

81. Centre viticole renumite, sunt?

A. Cotnari

B. Murfatlar

C. Braila

a. A+C

b. A+B

c. B+C

12

82. Care este principala cultura de camp (dupa suprafata cultivata)?

a. cereale

b. plante de nutret

c. plante tehnice

83. Care este judetul cu cea mai mare suprafata agricola?

a. Teleorman

b. Timis

c. Vaslui

84. Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu soia?

a. Braila

b. Giurgiu

c. Bihor

85. Care este judetul cu cea mai mare productie de caise?

a. Constanta

b. Calarasi

c. Iasi

86. Terenurile cu constructii cuprind:

a. vetrele de localitati

b. izlazurile comunale

c. drumurile comunale

87. Din culturile practicate in terenurile arabile fac parte:

a) plantele tehnice

b) fanetele

c) plantele furajere

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

88. Din categoriile plantelor uleioase practicate in terenurile arabile fac parte:

a) floarea soarelui

b) rapita

c) soia

a. A+B+C

b. A+C

c. A+B

89. Dintre legume, ca plante de cultura din terenurile arabile, care au raspandire mai mare?

a) tomatele

b) lucerna

c) ceapa

a. A+C

b. A+B+C

c. A+B

13

90. Care este judetul ce ocupa suprafata cea mai mare de porumb?

a. Timis

b. Bistrita-Nasaud

c. Hunedoara

91. Care este judetul cu cea mai mare suprafata de grau?

a. Dolj

b. Tulcea

c. Cluj

92. Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu cartofi timpurii (de primavara si vara)

a. Dambovita

b. Galati

c. Salaj

93. Care este judetul cu cele mai intinse terenuri de fanete?

a. Ilfov

b. Harghita

c. Constanta

94. Care sunt unitatile teritoriale de utilizare piscicola?

a) bazinele lacustre naturale

b) bazinele lacustre antropice

c) bazinele lacustre mixte

a. A+B+C

b. A+B

c. A+C

95. Zona viticola Banateana cuprinde:

a) podgoria Minis

b) podgoria Paulis

c) podgoria Valea lui Mihai

a. A+B+C

b. A+B

c. A+C

96. Regiunea pomicola Nord-Vestica are in componenta:

a) bazinul Maramuresan

b) bazinul Tarnave

c) bazinul Bihoreano-Satmarean

a. A+B+C

b. B+C

c. A+C

97. Zona viticola Olteana cuprinde?

a) podgoria Dabuleni

b) podgoria Segarcea

c) podgoria Dragasani

a. A+B+C

b. A+B

c. A+C

14

98. Care sunt principalii factori naturali generatori de turism din Romania, ca factori care influenteaza

si modul de utilizare a terenurilor?

a) relieful

b) apele

c) structura profesionala a populatiei

a. A+B+C

b. A+B

c. B+C

99. Care este judetul cu cea mai mare suprafata cultivata cu tomate:

a. Dolj

b. Botosani

c. Giurgiu

100. Dunarea traverseaza, de la izvoare pana la varsare, statele:

a. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Romania, Bulgaria, Ucraina

b. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria,

Ucraina

c. Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria,

Moldova, Ucraina

101. Dunarea traverseaza in drumul sau capitalele:

a. Viena, Bratislava, Budapesta

b. Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

c. Viena, Budapesta, Belgrad

102. Din lungimea totala, fluviul Dunarea curge pe teritoriul Romaniei pe o lungime de:

a. 1000 km

b. 1075 km

c. 1057 km

103. Sectoarele principale ale Dunarii sunt:

a. Dunarea superioara, Dunarea mijlocie, Dunarea inferioara

b. Dunarea superioara, Sectorul Panonic, Sectorul pontic

c. Dunarea superioara, Dunarea mijlocie, Sectorul prepontic

104. Cu cei 2.857 km lungime, Dunarea este:

a. Primul fluviu al Europei ca marime

b. Al doilea fluviu al Europei ca marime

c. Al treilea fluviu al Europei ca marime

105. Tarmurile Marii Negre sunt:

a. Crestate, insotite de limane

b. Putin crestate, insotite de limane

c. Putin crestate, cu limane si peninsule

106. In Marea Neagra se afla insulele:

a. Serpilor si Berezan

b. Serpilor, Maldive si Berezan

c. Serpilor, Kefken si Berezan

15

107. Porturile importante de la Marea Neagra sunt:

a. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Tuapse, Poti, Burgas si Varna

b. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsum,

Burgas si Varna

c. Constanta, Sulina, Odessa, Sevastopol, Yalta, Tuapse, Poti, Batumi, Samsun,

Istambul, Burgas si Varna

108. Marea Neagra este o mare de tip:

a. semiinchis

b. semideschis

c. deschis

109. Lungimea maxima a acvatoriului Marii Negre este de:

a. 1300 km

b. 1100 km

c. 1200 km

110. In cadrul acvatoriului hidrografic al Marii Negre se diferentiaza urmatoarele bazine

hidrografice:

a. bazinele nord-vestice (82% din total - Dunarea, Nistru, Nipru si Bug), bazinele

din Crimeea (0,14% din total - Cernaia, Belbec, Alma, Kaceea), bazinele din Asia

Mica (14% din total - Yesilitmak, Kazalirmak, Sakarya).

b. bazinele vestice si nord-vestice (82% din total - Dunarea, Nistru, Nipru si Bug),

bazinele caucaziene (4% din total - Cuban, Rioni, Ciorok, Inguri, Kodori, Bzib,

Subsa, Mzimta), bazinele din Asia Mica (14% din total - Yesilitmak, Kazalirmak,

Sakarya).

c. bazinele vestice si nord-vestice (82% din total - Dunarea, Nistru, Nipru si Bug),

bazinele din Crimeea (0,14% din total - Cernaia, Belbec, Alma, Kaceea), bazinele

caucaziene (4% din total - Cuban, Rioni, Ciorok, Inguri, Kodori, Bzib, Subsa,

Mzimta), bazinele din Asia Mica (14% din total - Yesilitmak, Kazalirmak,

Sakarya).

111. Din bazinul Mediteranei fac parte:

a. Marea Iberica, Marea Balearelor, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tireniana,

Marea Sardiniei, Marea Adriatica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Cretei,

Marea Egee

b. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Ligurica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei,

Marea Adriatica, Marea Ionica, Marea Siciliei, Marea Sirtelor, Marea Levantului,

Marea Cretei, Marea Egee

c. Marea Iberica, Marea Galica, Marea Tireniana, Marea Sardiniei, Marea Adriatica,

Marea Siciliei, Marea Cretei, Marea Egee

16

112. Tarmurile Marii Mediterane se diferentiaza astfel:

a. tarmurile vestice si nord-vestice sunt puternic crestate, cu numeroase golfuri si

peninsule, cele vestice ale Peninsulei Balcanice sunt inalte si cu multe insule,

tarmurile Marii Egee sunt crestate, cu numeroase golfuri, tarmurile estice si sudice

sunt aproape rectilinii, cu exceptia coastelor Libiei si Tunisiei;

b. tarmurile vestice si nord-vestice au numeroase golfuri si peninsule, cele vestice

ale Peninsulei Balcanice sunt joase si cu multe insule, tarmurile Marii Egee sunt

crestate, cu numeroase insule, tarmurile estice si sudice sunt aproape rectilinii, cu

exceptia coastelor Libiei si Tunisiei;

c. tarmurile vestice si nord-vestice sunt puternic crestate, cu numeroase golfuri si

peninsule, cele vestice ale Peninsulei Balcanice sunt joase si cu multe insule,

tarmurile Marii Egee sunt crestate, cu numeroase golfuri, insule si peninsule,

tarmurile estice si sudice sunt aproape inalte, cu exceptia coastelor Libiei si

Tunisiei;

113. Cea mai mare insula din Marea Mediterana este:

a. Insula Sardinia

b. Insula Sicilia

c. Insula Corsica

114. Singurele state insulare din Marea Mediterana sunt:

a. Corsica si Cipru

b. Cipru si Malta

c. Sicilia si Cipru

115. O serie teritorii dependente sau cu statut special sunt prezente desfasurandu-se de-a lungul

coastelor mediteraneene:

a. Gibraltar - teritoriu britanic de peste mari; Akrotiri Dekelia - baze militare

teritorii suverane de peste mari ale Marii Britanii in sudul Insulei Cipru; Fasia

Gaza - teritoriu la granita dintre Israel si Siria guvernat de Autoritatea Nationala

Palestiniana.

b. Gibraltar - teritoriu britanic de peste mari; Ceuta si Melilla - enclave spaniole in

nordul Marocului; Akrotiri Dekelia - baze militare teritorii suverane de peste mari

ale Marii Britanii in sudul Insulei Cipru; Fasia Gaza - teritoriu la granita dintre

Israel si Egipt guvernat de Organizatia Natiunilor Unite.

c. Gibraltar - teritoriu britanic de peste mari; Ceuta si Melilla - enclave spaniole in

nordul Marocului; Akrotiri Dekelia - baze militare teritorii suverane de peste mari

ale Marii Britanii in sudul Insulei Cipru; Fasia Gaza - teritoriu la granita dintre

Israel si Egipt guvernat de Autoritatea Nationala Palestiniana.

116. Dintre porturile de pe tarmurile mediteraneene ale Africii un loc important pentru o

activitate portuara intensa capitalele:

a. Tripoli (capitala Libiei), Tunis (capitala Tunisiei), Alger (capitala Algerului);

b. Tripoli (capitala Libiei), Alexandria (capitala Egiptului), Alger (capitala

Algerului);

c. Tripoli (capitala Liberiei), Tunis (capitala Tunisiei), Alger (capitala Algerului).

117. Caracteristicile geopolitice ale spatiilor acvatice sunt:

a. Proprietati calitative si cantitative

b. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, dinamismul

c. Proprietati calitative, cantitative, complexitatea, polaritatea, unicitatea,

dinamismul

17

118. Spatiul geopolitic acvatic se poate prezenta, in raport cu spatiile terestre adiacente, astfel:

a. zona tampon (de siguranta), zona de tranzit comercial, zona de resurse naturale;

b. zona de siguranta, zona de tranzit comercial si de resurse naturale, spatiu

geopolitic organizat;

c. zona tampon (de siguranta), zona de tranzit comercial si de resurse naturale, spatiu

politic.

119. Spatiul geopolitic acvatic reprezinta o realitate sistemica (hidrosfera) in care coexista si

interactioneaza numeroase subsisteme, compuse la randul lor din sisteme cu comportament

specific:

a. ansambluri tipologice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), subsisteme hidrografice

specifice (Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul

Geneva);

b. ansambluri hidrice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), sisteme hidrografice

specifice (Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul

Geneva);

c. ansambluri hidrice tipice (oceane, mari, fluvii, rauri, lacuri), sisteme hidrografice

(Oceanul Atlantic, Marea Mediterana, Fluviul Dunarea, Raul Olt, Lacul Geneva).

120. Spatiile ce apartin Regiunii extinse a Marii Negre (REMN) sunt:

a. spatiile maritime si terestre din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est si Caucaz;

b. spatiile maritime si terestre din Europa de Est si de Sud-Est, Caucaz si Orientul

Apropiat;

c. spatiile maritime si terestre din Europa de Est si de Sud-Est, Caucaz si Orientul

Indepartat.

121. Obiectivele Rusiei, principalul actor statal in REMN sunt:

a. combaterea "revolutiilor portocalii" din Moldova, Ucraina si Georgia,

solutionarea conflictelor locale cu implicarea SUA, NATO, UE si a riveranilor

Marii Negre, blocarea sau concurarea rutelor energetice alternative din bazinul

Caspic si Asia Centrala, exploatarea divergentelor dintre statele regiunii si din

interiorul acesteia, executarea de presiuni economice si politice asupra Moldovei,

Ucrainei, Georgiei;

b. contracararea influentei SUA, NATO si UE, combaterea "revolutiilor portocalii"

din Ucraina si Georgia, solutionarea conflictelor locale cu excluderea SUA,

NATO, UE si a riveranilor Marii Negre, asocierea la dezvoltarea rutelor

energetice alternative din bazinul Caspic si Asia Centrala, exploatarea

divergentelor dintre statele regiunii si din interiorul acesteia, neexecutarea de

presiuni economice si politice asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei;

c. contracararea influentei SUA, NATO si UE, minimalizarea rolului GUAM,

combaterea "revolutiilor portocalii" din Ucraina si Georgia, solutionarea

conflictelor locale cu excluderea SUA, NATO, UE si a riveranilor Marii Negre,

blocarea sau concurarea rutelor energetice alternative din bazinul Caspic si Asia

Centrala, exploatarea divergentelor dintre statele regiunii si din interiorul acesteia,

executarea de presiuni economice si politice asupra Moldovei, Ucrainei, Georgiei.

18

122. Romania, cu o populatie de peste 20 mil. loc. si o fatada maritima de 245 km, ca actor

statal in REMN, promoveaza:

a. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE,

NATO si SUA;

b. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE,

NATO si SUA, sprijina GUAM si proiectele rutelor energetice alternative;

c. o politica proprie de colaborare la Marea Neagra, corelata cu obiectivele UE,

NATO si SUA, sprijina proiectele rutelor energetice alternative.

123. Printre alti actori internationali care actioneaza in REMN se numara si SUA, care:

a. pledeaza pentru internationalizarea zonei, intarirea democratiei si independentei

economice, dezvoltarea statelor, impulsionarea cooperarii regionale, liberul acces

la resursele energetice, reglementarea negociata a conflictelor locale, combaterea

terorismului international, a criminalitatii transnationale etc.

b. pledeaza pentru internationalizarea zonei, intarirea democratiei si independentei

economice, dezvoltarea statelor, impulsionarea cooperarii regionale, combaterea

terorismului international, a criminalitatii transnationale etc.

c. pledeaza intarirea democratiei si dependentei economice, dezvoltarea statelor,

impulsionarea cooperarii regionale, liberul acces la resursele energetice,

reglementarea negociata a conflictelor locale, combaterea terorismului

international, a criminalitatii transnationale etc.

124. Alaturi de SUA, in REMN mai actioneaza si alti actori internationali, care promoveaza

politici proprii, in functie de interesele strategice sau energetice:

a. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, Organizatia de Securitate si

Cooperare in Europa, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Consiliul

Europei, Organizatia Natiunilor Unite;

b. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeana, Organizatia de

Securitate si Cooperare in Europa, Organizatia pentru Democaratie si Dezvoltare

Economica - Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova, Banca Mondiala,

Organizatia Natiunilor Unite;

c. Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeana, Organizatia de

Securitate si Cooperare in Europa, Organizatia pentru Democaratie si Dezvoltare

Economica - Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova, Fondul Monetar

International, Banca Mondiala, Consiliul Europei, Organizatia Natiunilor Unite.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright