Geografia fizica a Romaniei - - caracterizare generala: Clima, vegetatia, fauna

COLEGIUL TEHNIC PETRU MAIOR"

Lucrare de atestat:

O tara fiind situata pe jumatate in peninsula Balcanica si acoperind o suprafata eliptica, de 238,391 km² , Romania ocupa mare parte din bazinul inferior al Dunarii si regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu. Se afla atat la sudul, cat si la nordul Muntilor Carpati, care formeaza bariera naturala intre bazinele Dunarii.

Natura a fost foarte generoasa cu Romania, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de campii, de vaile raurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului romanesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.

Fiind o tara carpatica-dunareana-pontica si central europeana am ales acest proiect deoarece sunt un impatimit al naturii.

Continutul temei

Romania. Caracterizare generala

       Pozitia geografica a Romaniei in Europa
       Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43° 37´ 07´´ si 48° 15´ 06´´ latitudine nordica si 20° 15´ 44´´ si 29° 41´ 24´´ longitudine estica. Paralela 45° (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25° longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.

 Clima

   Romania are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala, cu patru anotimpuri distincte. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est.
       In timpul iernii temperatura medie scade sub - 3°C si pe timp de vara se situeaza intre 22°C si 24°C. Temperaturile medii anuale sunt de 11°C in sudul tarii si de 8°C in nord. Temperatura minima inregistrata a fost de - 38.5°C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar cea maxima de + 44.5°C la Ion Sion in Baragan.
Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii.

       Media anuala a precipitatiilor cazute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 - 1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (400 mm/an).

Vegetatia

       Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a Romaniei (exceptand sudestul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constand in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intalnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

  Fauna

       Fauna Romaniei a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continand specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, rasul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potarnichile, pitpalacii sunt intalniti pe dealuri si in zona de campie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul Romaniei) ramane sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vanatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

Clima

Temperat; ierni reci, innorate cu ninsori si ceata frecvente; veri insorite cu ploi si furtuni frecvente Amplasarea Romaniei ii da un climat continental, in special in Vechiul Regat (la est si la sud de Carpatii Meridionali) si mai putin in Transilvania, unde climatul este mai mult moderat. O iarna lunga si severa (decembrie - martie), o vara fierbinte (aprilie - iulie), si o toamna prelungita (august - noiembrie) sunt principalele anotimpuri, cu o tranzitie rapida din primavara in vara. In Bucuresti, temperatura medie in sezonul rece este de -7 C iar vara mercurul termometrelor indica o medie de 25 C. Totusi fenomenul de incalzire globala tinde sa schimbe aceste valori si in Romania. In aceasta vara s-au atins temperaturi de 40-42 grade C in unele zone ale tarii. Vezi harta climatica!

De asemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determina variatii importante in durata mentinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot inregistra atat durate insemnate cu circulatie ciclonica aducatoare de precipitatii abundente si perioade importante cu regim anticilonic specific manifestarii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers cu modificarile aferente in starea timpului. Excesul/Deficitul de precipitatii.

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

Extinderea teritoriului tarii pe aproape 5° de latitudine mpune diferentieri mai mari intre sudul si nordul tarii in ceea ce priveste temperatura decat extinderea pe circa 10° de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul tarii se ridica la circa 11° , in nordul tarii la altitudini comparabile valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3°C.

Intre extremitatea vestica si cea estica a teritoriului national diferenta termica se reduce la un grad (10°C in vest, 9°C in est) in schimb diferentierile in privinta precipitatiilor sunt mai importante (circa 600 mm pe an in vest si sub 400 mm pe an in est).

 Romania este o tara situata in sud-estul Europei, traversata de paralela 45, fiind la aceeasi latitudine cu Bordeaux sau Venetia. Ea prezinta un relief echilibrat compus in proportii egale din munti, dealuri si campii. Intre cele doua razboaie mondiale, istoricul Constantin C. Giurescu a comparat Romania cu un oras medieval in care Ardealul si Carpatii constituiau fortareata inconjurata de dealuri si ale carui santurii de aparare erau Dunarea, Nistrul, si Tisa.
        Dealurile si podisurile atenueaza la randul lor extremele climatice ca potential hidrotermic.Campiile si luncile mari din sudul tarii sunt culoare deschise pentru curentii atmosferici, unde totusi se manifesta o influenta carpatica de ameliorare a exceselor climatice.
Prezenta lantului montan si a dealurilor si podisurilor in centrul tarii determina insa aparitia a cel putin patru etaje climatice care difera profund de clima zonala. Primul etaj intre 300-1400 m are o clima calda pana la racoroasa (9°C-4°C) si mai umeda (600-700 pana la 1000-1100 mm); al doilea etaj, intre 1400-1800 m, are o clima rece si umeda (4°C-2°C si 1000-1400 mm); al treilea etaj, o clima foarte rece si umeda (2°C-0°C si 1000-1400 mm); al patrulea etaj are deasemenea o clima foarte rece si umeda (0°C si -2,7°C, 1200-1400mm). Etajarea pe verticala este evidenta pentru toate elementele si fenomenele meteorologice.
La scara tarii, valorile medii multianuale (100 ani) ale temperaturilor medii anuale sunt cuprinse intre -2,70C la 2500 m altitudine si 11,40C in sud-est (Constanta), iar mediile sumei precipitatiilor (fig. 2) tot ca valori multianuale sunt intre 385,5 mm si 500,9 mm in sud-est (la Constanta, respectiv la Calarasi) si intre 1000-1200 mm in zona montana.
Indicele de ariditate (R) ca raport intre suma precipitatiilor anuale si evapotranspiratia potentiala (P/ETP) defineste urmatoarele tipuri de zone: hiperaride (R<0,05), aride (0,05 R 0,20), semiaride (0,20 R 0,50), uscate - sub-umede (0,50 R 0,65) si umede R 0,65. Din acest punct de vedere, teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-sub-umede si umede cu R 0,20 (fig. 3).
In concluzie, clima Romaniei este de tip temperat-continental, cu 4 anotimpuri si este marcata de influente ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest si nord-vest, pastrandu-si totusi identitatea climatului carpato-ponto-danubian.
        In teritoriul cu risc ridicat la desertificare si seceta clima este calda si uscata, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C, suma temperaturilor medii 0°C intre 4000-4300°C, iar a celor 10°C intre 1600-1800°C. Suma precipitatiilor medii anuale este intre 350-550 mm, a celor din perioada aprilie-octombrie intre 200-350 mm, in timp ce rezervele de apa ale solului pe adancimea de 0-100 cm a solului la 31 martie intre 950-1500 mc/ha, in echivalent de precipitatii 95-150 mm.
Pe teritoriul Romaniei regimul vantului este determinat atat de particularitatile circulatiei generale a atmosferei (diferite sisteme barice care o traverseaza), cat si de particularitatile suprafetei active. Se pune in evidenta rolul de baraj orografic al Carpatilor, care determina, prin orientarea si altitudinea lor, anumite particularitati regionale ale vantului.
La statiile meteorologice din Romania, observatiile asupra directiei si vitezei vantului in perioada 1961-2000 (perioada luata in calcul pentru analiza regimului vantului) au fost efectuate cu girueta Vild la inaltimea de 10 m, aceasta putand masura viteze maxime de pana la 40 m/s.

        Viteza medie anuala
Este direct influentata de orografie si de stratificarea termica a aerului, care o pot intensifica sau atenua. In zona montana sunt caracateristice viteze medii anuale care scad cu altitudinea de la 8-10 m/s pe inaltimile carpatice (2000-2500 m) pana la 6 m/s in zonele cu altitudini de 1800-2000 m, pe versantii adapostiti vitezele anuale scad la 2-3 m/s, iar in depresiunile intramontane acestea sunt de 1-2 m/s. In interiorul arcului carpatic, vitezele medii anuale oscileaza intre 2-3 m/s, iar la exteriorul Carpatilor, in Moldova, acestea sunt de 4-5 m/s, mediile anuale cele mai mari remarcandu-se in partea de est a tarii, in Campia Siretului inferior (5-6 m/s), pe litoralul Marii Negre (6-7 m/s), in Dobrogea si Baragan (4-5 m/s). Cele mai mici valori medii anuale (1-2 m/s) se remarca in depresiunile intracarpatice inchise.
        Vitezele maxime ale vantului
Cele mai mari valori, de peste 40 m/s, se inregistreaza in toate zonele montane inalte, in Podisul Modovenesc, nord-estul Baraganului si in muntii Dobrogei, ca urmare a circulatiei intense din nord si nord-est, pe litoralul Marii Negre, ca urmare a rugozitatii reduse, precum si in partea central-sudica a Campiei Romane, intre valea Jiului si Vedea.
Zonele cu viteze maxime ale vantului cuprinse intre 30-40 m/s inconjoara toate arealele cu viteze de peste 40 m/s, ele ocupand partile joase ale Podisului Moldovei, nord-estul Campiei Romane, Dobrogea de nord si zonele pericarpatice. Partea vestica si de est a Campiei Romane, centrul si sudul Dobrogei si cea mai mare parte a Deltei Dunarii se caracterizeaza prin viteze maxime anuale ale vantului cuprinse intre 20 si 30 m/s. Aceleasi viteze se inregistreaza si in cea mai mare parte a Podisului Transilvaniei, in centrul si nordul Campiei de Vest si pe Culoarul Muresului.
Cele mai scazute valori ale vitezelor maxime anuale, sub 20 m/s, se inregistreaza insular (pe zone foarte restranse) in Podisul Mehedinti, Depresiunea Petrosani si defileul Jiului, zone situate la adapostul masivelor muntoase. La o examinare mai atenta a distributiei acestor valori pot fi scoase in evidenta si anumite legitati. Astfel, vitezele maxime absolute sunt sensibil mai mari pe directiile dominante specifice fiecarei statii in parte. De asemenea, se observa cresterea vitezelor maxime absolute in raport cu altitudinea reliefului, in conditiile in care statiile sunt amplasate in loc uri degajate. Tot ca o regula se inscrie si cresterea vitezelor maxime absolute in cazul unor vanturi l°Cale. Astfel, vantul ,,Cosava' a depasit la Oravita 40 m/s pe directiile est si est-sud-est. De asemenea, la Boita, curentul de aer dinspre defileul Oltului poate atinge si depasi frecvent 40 m/s din sectorul sudic.Trebuie subliniat faptul ca, in cadrul fiecarei zone mentionate, pe varfuri si pe culmile degajate valorile maxime anuale ale vitezei vantului pot fi mult mai mari decat cele specifice zonei respective, in timp ce, in partile joase, adapostite, acestea se pot reduce substantial.

        Durata de stralucire a Soarelui
Repartitia sa teritoraiala se afla in stransa corelatie cu regimul si distributia nebulozitatii, in special a celei inferioare (norii superiori si cei mijlocii, mai putin dezvoltati pe verticala si transparenti datorita alcatuirii lor din particule de gheata, lasa sa treaca o parte din razele solare luminosa).
Pe teritoriul Romaniei cele mai mari valori anuale, de peste 2300 ore de insorire, se inregistreaza in zona litoralului Marii Negre (in partea sud-estica a Deltei Dunarii, in regiunea Sf. Gheorghe sumele medii anuale ajung pana la aproape 2400 ore), ca urmare a predominarii in aceasta parte a tarii a timpului senin, mai ales in semestrul cald al anului (aprilie-septembrie)Regiunile de campie ale tarii se deosebesc intre ele printr-o durata caracteristica a stralucirii Soarelui determinata de conditiile specifice de circulatie a maselor de aer: 2000-2150 ore in Campia de Vest si 2100-2200 ore in Campia Romana.In regiunile mai inalte - zona deluroasa si cea de munte, unde ceata si zilele cu cerul noros sau cu cerul acoperit prezinta o frecventa mai mare - numarul mediu anul de ore de stralucire a Soarelui se reduce treptat de la peste 2000-2100 ore in Podisul Getic pana la mai putin de 1600 ore la altitudini mai mari de 2200 m.

Hidrografia

 In Romania sunt circa 2300 de lacuri (plus circa 1150 de iazuri) care ocupa o suprafata totala de aproape 2620 km2, adica 1,1% din teritoriul Romaniei. Caracteristica este insa predominarea lacurilor cu suprafete sub 1 km2 (90% din numarul total al lacurilor). Cele mai mari lacuri sunt raspandite pe litoralul Marii Negre si In Lunca Dunarii iar cele mai mici (sub 0,5 km2) In regiunile montane.

    Dupa raportul dintre evaporabilitate si cantitatea precipitatiilor atmosferice, lacurile din Romania se Impart In doua mari categorii:

        Lacurile zonei cu umiditate deficitara, sunt repartizate geografic astfel:
        Lacurile din Dobrogea, situate In lungul zonei litorale maritime si de-a lungul vaii Dunarii. In sudul Deltei Dunarii se Intinde complexul lagunar Razelm, format din doua grupe: nordica (a lacurilor cu apa dulce) si sudica (a lacurilor sarate).
        Lacurile din Podisul Moldovei, In majoritatea lor artificiale (iazuri), iar In cazuri izolate formate datorita alunecarilor de terenuri si conurilor de dejectie laterale, au adancime mica (2-3 m); majoritatea sunt lacuri de apa dulce, dar In Campia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicata.
        Lacurile din Podisul Transilvaniei, legate, ca geneza, de masivele saline din zona diapira (lacurile Ursu, Negru etc). Unele din ele s-au format prin prabusirea vechilor saline (lacul Avram Iancu, Sic etc)
        Lacurile din Campia Romana, formate In majoritatea lor datorita fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca, Plopul, Colentina etc)
        Lacurile de lunca, raspandite de-a lungul luncilor raurilor mai importante, avand un regim hidrologic strans legat de cel al raurilor (Potelu, Rastu, Suhaia etc)
        Lacurile zonei cu umiditate excedentara, sunt repartizate geografic astfel:
        Lacurile din Carpatii Orientali, lacuri de baraj (Lacul Rosu), vulcanice (Sf. Ana), glaciare (Lala, Buhaescu, Iezer etc.)
        Lacurile din Carpatii Meridionali, lacuri glaciare (Zanoaga, Bucura, Capra, Balea, Galcescu etc), care constituie, In majoritatea lor, obarsii ale raurilor

        Dunarea. Pentru tara noastra, Dunarea constituie una dintre componentele esentiale ale naturii locurilor. Ea colecteaza aproape intreaga retea de ape curgatoare (in afara catorva mici rauri dobrogene). Afluentii ei principali formeaza un fel de aureola in jurul cununei Carpatilor, iar afluentii de ordinul al doilea au directii radiale, ferastruind prin vai transversale muntii, fapt deosebit de favorabil cailor de comunicatie interioare.

               Dunarea este cel mai important fluviu international din Europa, pe care o strabate de la vest la est, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. la intrarea in tara noastra are un debit mediu de 5960 [] datorita in buna parte aportului afluentilor mari pe care ii aduna in zona de convergenta hidrografica din apropiere de Belgrad (Drava, Tisa, Sava, Morava) care-i dubleaza debitul. Pe teritoriul tarii noastre, Dunarea parcurge 1 075 km si aduna o mare cantitate de ape, astfel ca la Patlageanca , inainte ca fluviul sa se desparta in bratele ce alcatuiesc, delta si sa-si rasfire apele pe numeroase garle, debitul mediu ajunge la 6 470 m3/s, egal cu cel al Volgai.

        Pe teritoriul romanesc, Dunarea cuprinde patru sectoare cu caractere diferite. Defileul dintre Bazias si Orsova, odinioara cu mari dificultati in calea navigatiei (stanci in albie, curenti in vartej) a fost pus in valoare prin crearea marelui baraj de la Portile de Fier, unul dintre cele mai mari sisteme hidroenergetice si de navigatie (cu duble ecluze) din Europa. Sectorul Portile de Fier Calarasi, unde fluviul curge intr-o singura albie (doar cateva mari ostroave), Dispune de adancimi ce asigura un pescaj minim de 2 m (la ape mici). ,Sectorul Calarasi-Braila se caracterizeaza prin despartirea fluviului in doua brate ce inchid in interior doua incinte, pe vremuri cu mlastini, lacuri si paduri, in prezent indiguite, drenate si cultivate agricol. In aval de Braila este Dunarea maritima, cu adancimi mai mari, ceea ce asigura circulatia navelor maritime (peste 7 m pescaj). Navigatia in sectorul Deltei se face cu deosebire la varsarea in mare formand «bara» de la Sulina.

Lacurile. Acestea ocupa doar o suprafata de 1,1% din teritoriul tarii, dar au o importanta multipla, nu numai turistica (balneara), ci si piscicola. Cele mai mari lacuri sunt la tarmul marii, fie lagune ca Razim (415 km2), Golovita, Zmeica, Sinoie, iar mai la sud Siutghiol, cu apa dulce, fie limanuri maritime ca Techirghiol,. cu apa sarata si namoluri curative, ori Mangalia. Sunt si limanuri fluviatile de felul lacurilor Mostistea, Oltina s.a., la Dunare, sau Snagov si Caldarusani, la nord de Bucuresti, amenajate pentru agrement si sporturi nautice.

                Din categoria lacurilor construite de om, traditionale sunt iazurile (ex. lacul Herastrau din nordul Bucurestiului), mai numeroase in Campia Moldovei (mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani) si in Campia Transilvaniei (lacul Geaca). S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic, dar si pentru alimentari cu apa, regularizarea debitelor etc. Mai mari sunt izvorul Muntelui pe Bistrita (33 km2), Vidra pe Lotru, Vidraru, pe Arges, apoi altele pe Olt, pe Sebes, pe Siret etc.

                Pe muntii inalti (Fagaras, Parang, Retezat, Rodna) sunt numeroase Jacuri glaciare, formate in excavatiile sapate de fostii ghetari cuaternari. In genere, acestea au dimensiuni mici, dar constituie elemente de atractie turistica. Unele au insa adancimi pana la 15-20 m (Podragul Mare si Balea in Fagaras, Galcescu in Parang, Bucura si Zanoaga in Retezat). Ca unicate, mentionam Lacul Sf. Ana, situat intr-un crater vulcanic langa Baile Tusnad, sau Lacul Rosu, format prin surparea in 1837, a unui pinten de munte, care a barat Valea 'Bicazului, mai sus de chei. In Baragan, datorita verilor calde si secetoase, se formeaza lacuri sarate, unele folosite balnear (Lacul Amara, Lacul Sarat).

                Apele subterane. Acestea se impart in ape freatice, de mica adancime, influentate in mare masura de precipitatii, si ape de adancime, considerate captive, provenind prin infiltrari de foarte lunga durata din apele de suprafata, reimprospatarea lor facandu-se in cicluri seculare sau chiar geologice.

Continutul programului

Index

<HTML>

<!-- Created with the CoffeeCup HTML Editor++ -->

<!--          https://www.coffeecup.com -->

<!-- Brewed on March 17 2007 7:19:30 PM -->

<HEAD>

<TITLE>Geografia Romaniei</TITLE>

<META name='description' content=''>

<META name='keywords' content=''>

</HEAD>

<frameset rows='12%,*' border=0>

<frame name='top' src='Top.html' marginwidth='0' marginheight='0' scrolling='Auto' frameborder='no'>

<frame name='dreapta' src='intro.html' marginwidth='3' marginheight='0' scrolling='Auto' frameborder='no' noresize>

</frameset>

</frameset>

<noframes>

</noframes>

</HTML>

Home

<HTML>

<!-- Created with the CoffeeCup HTML Editor++ -->

<!--          https://www.coffeecup.com -->

<!-- Brewed on March 17 2007 7:19:30 PM -->

<HEAD>

<TITLE>Geografia Romaniei</TITLE>

<META name='description' content=''>

<META name='keywords' content=''>

</HEAD>

<frameset rows='12%,*' border=0>

<frame name='top' src='Top.html' marginwidth='0' marginheight='0' scrolling='Auto' frameborder='no'>

<frameset cols='10%,*' border=0>

<frame name='stanga' src='Stanga.html' marginwidth='5' marginheight='0' scrolling='Auto' frameborder='no' noresize>

<frame name='dreapta' src='Dreapta.html' marginwidth='3' marginheight='0' scrolling='Auto' frameborder='no' noresize>

</frameset>

</frameset>

<noframes>

</noframes>

</HTML>

Bibliografie

Notitele din clasa

Wikipedia, enciclopedia libera

Situri Web in HTML

Realizat cu Macromedia Dreamweaver 8.0 si Coffee Cup.