Carstul versantului sud-vestic al muntilor sebes

CARSTUL VERSANTULUI SUD-VESTIC AL MUNTILOR SEBES

Sura Mare, ca si numeroasele pesteri de pe versantul sudic al Muntilor Sebes, este sapata in placa de calcare titonice cu care se continua la suprafata cristalinul acestui masiv muntos. Paraiele care curg la suprafata in cristalin se transforma in cursuri subterane cand patrund in placa de calcar. Diferenta de nivel dintre marginea cristalinului si zona de colectare formata de Valea Streiului fiind de 500 m, actiunea de eroziune a cursurilor subterane este puternica, fiind ajutata si de numeroasele diaclaze si falii existente in bancurile de calcar. Ca rezultat al acestor fenomene, carstificarea regiunii este caracterizata prin formarea a numeroase pesteri, majoritatea active, strabatute de apele subterane si unele dintre ele bogat impodobite cu concretiuni. Monumentala Sura Mare, interesanta Cioclovina cu Apa, in care s-au gasit podoabele de chihlimbar si bronz din epoca Hallstattiana, ca si celelalte pesteri ale acestei zone, cu caracteristicile lor proprii alcatuiesc o adevarata comoara pentru patrimoniul stiintific al mediului subteran din tara noastra.

A doua categorie de forme carstice, care impresioneaza calatorul in drumul sau din satul Federi (comuna Pui) spre Cioclovina, sunt dolinele sapate de apa in placa de calcar, dand peisajului o infatisare aparte si rar intalnita. De la dolina singuratica pana la insiruirea lor pe aceeasi linie, cu tendinta de transformare in uvale, exista o gama de grupari care sunt tot atatea marturii ale golurilor subterane create de eroziunea apei spre baza placii de calcar.

Fig 04. Vedere de pe Aniesul Mare spre vf. Laptelui si Tarnita Negoiescului Mare

2. Soseaua Salva - Moisei. Aceasta sosea (DR 172) traverseaza culmile din grupa nordica a Carpatilor Orientali, legind caile de comunicatie de pe valea Somesului Mare cu cele de pe valea Visaului. Ea porneste de la Salva (308 m), ca o ramificatie a soselei Dej - Rodna - Rotunda, si ajunge in N. la Moisei (581 m), in soseaua Sighet-Vatra Dornei. Peste Carpati, soseaua Salva - Moisei trece prin pasul Setrefu (817 m). Din Salva si pina pe culme, soseaua urmeaza fara abatere firul vaii Salauta si, dupa ce trece peste munte, coboara in Valea Carelor, urca de-a lungul Izei, traverseaza o neinsemnata cumpana de ape (Dealu Moiseiului) si coboara apoi pe linga apa Visaului, in dreptul comunei Moisei. Traseul strabate regiuni de un pitoresc cu totul aparte, soseaua urmind vaile care despart Munceii Tiblesului de Muntii Rodnei.

Dintre localitatile prin care trece aceasta sosea, comuna Cosbuc si satul Dealu Stefanitei sint cele ce retin mai mult interesul turistilor. In prima (fostul Hordou) s-a nascut poetul G. Cosbuc. a carui amintire se pastreaza si prin casa memoriala de aci, deschisa intre orele 8 si 16 (luni si joi inchis). Cealalta localitate mentionata, satul Dealu Stefanitei, este cap de traseu pentru parcurgerea catre est a lungii culmi principale a Muntilor Rodnei.

Pentru a veni in ajutorul drumetilor care, coborind in gara Dealu Stefanitei, isi propun sa parcurga traseul de creasta chiar din pasul Setrefu, vom descrie mai in amanunt drumul pe sosea, incepind de la gara. Mentionam ca soseaua din spatele statiei este noua; vechea sosea ajungea pe culme la V de punctul prin care trece peste munte drumul nou. Din spatele garii Dealu Stefanitei soseaua urca in serpentine croite prin mijlocul padurii de rasinoase ce imbraca muntele. Din statie si pina pe culme, urcind serpentinele, facem 4500 de pasi. La 817 m alt. (pasul Setrefu) soseaua noua intretaie atit vechea sosea, cit si o poteca pe care se intra in drumul de creasta, pe traseul direct. Pe sosea circula autobuze IRTA.

3. Soseaua Salva - Rotunda. Aceasta sosea (DR 171) este cea de a doua artera care trece peste inaltimile grupei nordice a Carpatilor Orientali. Ea leaga asezarile din valea Somesului Mare de cele risipite de-a lungul Bistritei Aurii.

Venind dinspre Cluj si Dej, soseaua intra pe hotarul Muntilor Rodnei In dreptul comunei Salva (308 m). Dupa ce depaseste punctul de ramificatie din care, pe malurile Salautei, soseaua Salva-Moisei urca spre pasul Setrefu (cca o ora de mers de la Salva), soseaua noastra ajunge in orasul Nasaud (331 m).

Orasul Nasaud este un important centru cultural al Transilvaniei. Poetul Gheorghe Cosbuc a urmat aici cursurile liceului care astazi ii poarta numele. In muzeul din Nasaud se pastreaza numeroase documente, manuscrise vechi, pretioase exponate cu specific folcloric si piese ce infatiseaza aspecte legate de stiintele naturii. Situat pe Bd. Republicii nr. 25, muzeul este deschis (afara de luni) intre orele 9-13 si 16-19; duminica el poate fi vizitat intre orele 9 si 19. In apropiere de Nasaud, la Prislop, se afla si muzeul Liviu Rebreanu (casa memoriala). In afara de marti si vineri, muzeul este deschis zilnic intre orele 7-13 si 15-17. La tirgul saptaminal din Nasaud pot fi admirate minunatele costume ale urmasilor granicerilor de altadata: chimire si cojoace brodate, clopuri mici si negre impodobite cu pene de paun, fotele (pinzeturile) femeiesti cu dungi de diferite culori etc.

Privit din jurul Nasaudului profilat in spatele dealurilor de pe dreapta Somesului Mare, Masivul Rodnei apare ca un vast grup de "munti masivi, greoi si impaduriti'. Insotind apele Somesului, la o ora de mers de la Nasaud, soseaua ajunge in comuna Rebrisoara (341 m), localitate situata la confluenta vaii Gersa cu Somesul Mare. Dincolo de Rebrisoara si tinind mereu malul drept al Somesului Mare, strajuita spre N de munceii sudici ai Muntilor Rodnei, soseaua trece prin marginea satului Nepos si strabate apoi comuna Feldru (385 m), in care ajunge dupa un parcurs de trei ore de la Rebrisoara.

De la Feldru inainte, o data cu Somesul Mare pe care il trece de pe un mal pe altul, soseaua se indreapta catre NE si, dupa 1½ ora de mers, ajunge la periferia vestica a comunei Ilva Mica (415 m), localitate in dreptul careia Somesul Mare primeste, pe stinga, apele piriului Ilva. In comuna functioneaza citeva mari fabrici de cherestea.

De la Ilva Mica inainte, soseaua urmeaza malul drept al Somesului Mare, se dirijeaza catre N si, dupa inca o ora si jumatate, ajunge in orasul Singeorz-Bai (435 m), localitate balneoclimaterica situata pe valea piriului Borcut, vestita pentru calitatea apelor sale minerale (carbogazoase, bicarbonatate, clorosodice, radioactive). La circa o jumatate de ora de mers de la parcul bailor, in valea Tatarilor, bioxidul de carbon ce emana din adincuri. In trecerea lui prin pinza de apa subterana, face un zgomot ca de clocot.

Continuind drumul pe sosea in snsul Somesului Mare, dupa ceva mai mult de o ora de mers de la Singeorz-Bai intilnim comuna Maieru (483 m), dupa care trecem prin satul Anies (400 m), unde inainte de halta CFR, pe stinga soselei, un izvor de borviz a fost captat in teava. La Maieru, intr-o cladire noua, se afla instalat unul dintre cele mai originale si interesante muzee satesti. Zestrea acestuia este alcatuita din stravechi

unelte de munca ale localnicilor, ceramica veche, documente privind trecutul comunei, cusaturi populare, costume graniceresti nasaudene etc. Intre exponate se afla si un catalog ce a apartinut lui Vasile Rebreanu (tatal scriitorului), care, intre 1887 si 1898. a fost invatator in Maieru.

Din satul Anies porneste poteca marcata cu banda albastra, care (trecind peste culmea principala a Muntilor Rodnei) conduce in valea Visaului, la grupul de amenajari turistice din satul Fintina (Complexul turistic Borsa). La o ora si un sfert de la Maieru, soseaua Salva - Rotunda ajunge in localitatea Rodna (540 m), prin care trec doua trasee turistice ce conduc spre Inau (marcajele triunghi rosu si punct albastru incep chiar din spatele garii Rodna Veche, de la 530 m alt).

Orasul Rodna adaposteste ruinele unei vechi biserici gotice, distrusa de tatari in secolul al XlIl-lea. In apropierea localitatii, romanii moldoveni au facut exploatari miniere (in veacurile XV si XVI). Daca de la Salva pina la Rodna soseaua strabate regiuni din ce in ce mai frumoase, fiind strajuita de munceii Rodnei (pe stinga) si de cei ai Muntilor Birgaului (pe dreapta), dincolo de Rodna soseaua urca iar muntii inconjuratori ingusteaza mult valea Somesului Mare. Ici si colo se deschid frumoase perspective spre creasta Muntilor Rodnei si catre Munceii Birgaului.

Comuna Sant (584 m), numita in trecut si Rodna Noua, se afla la o ora si jumatate de mers de la Rodna. Localitatea este un veritabil muzeu de arhitectura populara si folclor. Casele, unele cu etaj, de piatra si lemn, strajuite de porti din piatra, respira un aer de trainicie.

Intre Sant si Rotunda distanta este mai mare: 3-4 ore de mers. Pe aceasta portiune se intilnesc cele mai incintatoare aspecte peisagistice de pe intregul traseu. Pina la altitudinea de 675 m, loc unde se aduna piraiele care formeaza obirsia Somesului Mare, soseaua urmeaza foarte indeaproape malurile riului, trecind de pe un mal pe altul. De aici, de la Gura Mariilor inspre N, soseaua urca din greu si, dupa ce trece de confluenta cu valea Prelucii, incepe sa patrunda adinc in munte, desfasurindu-se de-o parte si de alta a numeroaselor piraie ce coboara dinspre creste. Urcind puternic, prin mijlocul unor intinse paduri de conifere, la altitudinea de l 284 m, in pasul Rotunda soseaua trece peste culme, parasind bazinul Somesului Mare si intrind In cel al Bistritei Aurii. De pe cumpana de ape, soseaua coboara domol, apoi un larg ocol ii ingaduie sa traverseze piriul Izvorul Ses. Nu departe de aici se trece peste Bistrita si, aproape imediat, soseaua Salva - Rotunda intilneste pe cea care leaga Sighetul de Vatra Dornei. In jurul punctului de intilnire a soselelor se afla citeva case de munte adunate in preajma sanatoriului Rotunda sau de-a lungul drumului.

Pe o parte din soseaua Salva - Rotunda circula autobuze D.G.T.A. Orarul acestor curse se schimba In raport cu anotimpurile si el este indicat in "Mersul autobuzelor', brosura pe care D.G.T.A. o tipareste de doua ori pe an.

B. CAI DE PATRUNDERE

Existenta numeroaselor drumuri forestiere construite in ultimii doi-trei ani, cit si faptul ca cele aflate acum in lucru vor deveni practicabile foarte curind, fac necesara gruparea intr-un capitol aparte a unui minim de date informative asupra acestor cai de comunicatie. Dam astfel turistilor (auto-moto sau pedestri) posibilitatea de a gasi, adunate la un loc, elementele care sa-i ajute in alegerea celui mai potrivit traseu de-a lungul caruia pot patrunde (cu vehiculul propriu sau cu cele de ocazie) cit mai aproape de punctul din care, pe poteci de munte, isi vor continua apoi calea catre obiectivele turistice vizate. Inglobam in acest capitol si date ce privesc atit caile ferate forestiere, cit si unele dintre drumurile de caruta ce urca spre obirsia vailor masivului, intrucit si acestea pot fi folosite drept cai de patrundere catre potecile turistice.

1. Valea Lata. Constructia drumului forestier existent pe aceasta vale a fost terminata de curind. Drumul se ramifica din DN 18, in punctul Gura Lalei (l 015 m), si se desfasoara catre S, mergind pe stinga piriului Lala. Pe aceasta cale se urca o diferenta de nivel de aproape 200 m, drumul inlocuind pe o buna distanta vechea poteca turistica. La o jumatate de ora de mers pe acest drum se afla un grup de cabane forestiere (cu dormitoare pentru muncitori), iar in Gura Lalei, intre soseaua nationala si firul de apa al Bistritei Aurii, functioneaza un magazin mixt. bine aprovizionat si cu produse alimentare. In apropierea acestuia, pe un bot de deal, s-a construit o confortabila cabana forestiera.

In continuarea drumului_forestier, pe poteca de cal (marcaj punct-albastru), se poate urca la lacul Lala Mare (1815 m alt; 2½ ore de mers cu piciorul) si, in continuare, pe vf. Inau (2 280 m alt. si 4 ore de mers cu piciorul).

2. Valea Bilei. Pe aceasta vale nu exista inca drumuri forestiere, dar constructia lor urmeaza a fi realizata intr-un scurt rastimp. Se vor crea astfel conditiile pentru deschiderea unui nou traseu turistic catre zona Inaului, pe o cale plina de privelisti atragatoare si de inedit. Diferenta de nivel dintre Gura Bilei si vf. Inau este de circa l 200 m.

3. Valea Putreda. In ceea ce priveste drumul forestier de pe aceasta vale, situatia este aceeasi ca pe valea Bilei. Realizarea drumului va usura accesul pina la Gura Birjabei (l 157 m) de unde - fie pe valea Putreda fie de-a lungul plaiului ciobanesc ce urca "In Cocioarbe' (l 400 m) si pe "La Cuptor' (l 770 m) - se poate atinge culmea principala a Muntilor Rodnei, ajungindu-se pe vf. Tomnatec (2 051 m) si apoi in Gaura Inaului (l 987 m).

Tot din Gura Birjabei, in urcus pe poteca desfasurata de-a lungul Izvorului Bistritei (Bistricioara) se poate ajunge in Poiana Stiol (l 525 m) si apoi pe culmea principala a masivului, in saua Gargalaului (l 925 m).

4. Valea Repedea (bazinul Visaului). Pe valea Repedea - unul dintre piraiele care, in amonte de Borsa, se varsa in Visau, ca afluent pe stinga acestuia - urca un vechi drum forestier ramificat (ca ulita din sat) din DN 18, de la 720 m alt. Pe acest drum, la Gura Noaselor (confluenta piraielor Buhaescu) la 947 m alt., pe dreapta izvorului Gardina se afla o mica cabana forestiera, cu grajd pentru cai.

Drumul nu este accesibil autoturismelor. Deseori viiturile Repedei rup terasamentul facind imposibila circulatia oricarui vehicul pina la refacerea drumului. De la Gura Noaselor se poate urca pe culmea principala a Muntilor Rodnei, urmind cararile de pe vaile: Izvorul Buhaescu Mic (se ajunge pe culmea Buhaescu Mare - Pietrosul Rodnei); Izvorul Buhaescu Mare (cu acces in zona Cormaia-Negoiasa); piriul Gardina (poteca iese in zona Tarnitei Birsanului). Diferent