Pestera nr

PESTERA NR. 10 DIN VALEA CERNEI

Sinonimii : Pestera Mare din Ciuceava Chicerii.

Localizare si cai de acces. Pestera se afla in Ciuceava Chicerii, la jumatatea distantei dintre Ogasul Sec si Ogasul Chicerii, nu departe de Izvorul Cernei.

In aceasta zona, pana nu de mult una dintre cele mai salbatice si mai greu accesibile, ajung in acest moment doua drumuri forestiere practicabile in perioadele de timp frumos si de catre autoturisme.

Primul dintre acestea este continuarea in amonte de barajul de la Valea lui lovan a soselei asfaltate de pe Valea Cernei. El parcurge un traseu pitoresc de 20 km, strecurandu-se cu mari ocoluri intre oglinda lacului de acumulare si Muntii Godeanu. Acest drum care in prezent trece de Izvorul Cernei, ajungand pana la confluenta Cernisoarei cu Maneasa, va face probabil intr-un viitor apropiat legatura cu bazinele invecinate ale Raului Mare si Jiului de Vest.

Celalalt drum vine dinspre Oltenia, dupa ce trece prin frumoasa comuna Closani si pe langa Lacul de acumulare de la Valea Mare, pe Motru. Pestera din Ciuceava Chicerii se afla la o altitudine absoluta de 860 m si la 180 m diferenta de nivel fata de Valea Cernisoarei. Desi de dimensiuni relativ mari (3X5 m), intrarea pesterii, din cauza orientarii spre nord, nu este usor reperabila.

Date istorice. Pestera a fost explorata si cartata in cadrul unei campanii sistematice de explorare realizata de Institutul de speologie in 1961. Planul a fost realizat de Stefania Avram, D. Dancau, E. Serban si I. Tabacaru.

Descriere. Pestera este formata dintr-o galerie principala unica, cu mici diverticule, in lungime de 90 m. Podeaua este orizontala, prezentand o zona mai coborata in partea din mijloc.

Dupa intrare se patrunde intr-un prim sector, mai uscat, cu blocuri de prabusire, lipsit de concretiuni. Dupa cativa metri argila care acopera podeaua lasa loc unei cruste calcitice, formata pe seama infiltratiilor ce se produc din tavan, mai ales in dreptul peretelui nordic.

In ultima parte a pesterii apar speleoteme reprezentate prin gururi, stalagmite, coloane si curgeri parietale foarte albe. Cele mai multe formatiuni stalagmitice sunt grupate intr-o ramificatie puternic ascendenta, orientata spre nord-vest. Putinii vizitatori de pana acum ai acestei cavitati au pastrat intacte formatiunile, fragmentele de concretiuni sparte din capat datorandu-se unor prabusiri naturale.

Pestera este fosila, in perioadele ploioase in zona terminala se produc infiltratii bogate, care transforma gururile, uscate de obicei, in ochiuri de apa cristalina.

Pe seama resturilor organice si a guanoului de liliac, in pestera vietuiesc mai multe specii de coleoptere troglobionte.

Golul s-a format pe una dintre numeroasele fracturi transversale ce fragmenteaza meterezele Ciucevelor, de-a lungul Cernei, fractura care a preluat candva un drenaj local.

Conditii de vizitare. Se poate vizita oricand si cu orice echipament, necesitand doar sursa de lumina.

Bibliografie. St. Avram, D. Dancau si E. Serban (1964) ; D. Dancau, I. Juvara si E. Serban (1968) ; M. Bleahu si col. (1976).