MASIVUL GILAU-MUNTELE MARE - ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE

Masivul Gilau-Muntele Mare constituie unitatea de relief dispusa in nord-estul Muntilor Apuseni. Este asezata la est de Culmea Bihorului si la nord de Muntii Metaliferi si Trascau, invecinindu-se la nord si est cu Depresiunea Transilvaniei. Are o suprafata de cca 1 355 km, iar din punct de vedere administrativ se desfasoara pe teritoriul judetelor Cluj si Alba.

Substratul Masivului Gilau-Muntele Mare este constituit predominant din roci metamorfice, cu intruziuni magmatice, rocile sedimentare aparind doar in regiunile marginale. Se remarca paragnaise, amfibolite, sisturi filitoase, cloritoase si muscovitice, cuartite etc. Magmatismul plutonic a dat nastere unui batolit urias, cunoscut sub denumirea de "Granitul de Muntele Mare'. Formatiunile sedimentare mezozoice sint reprezentate prin calcare, conglomerate si gresii. Multe dintre aceste roci sint valorificate, fiind exploatate in cariere. In regiunea Baisoara-Masca-Cacova Ierii se extrag minereuri de fier.

Masivul Gilau-Muntele Mare se incadreaza muntilor mijlocii si scunzi, cu altitudini intre 500-1 800 m. Inaltimea maxima se atinge in virful Muntele Mare, 1 826 m. Din culmea principala, cu o lungime de cca 46 km, dispusa in sudul masivului, se desprind culmi secundare, uneori cu un paralelism accentuat, mai scurte spre sud (12-20 km) si mai lungi spre nord (30-40 kmn. De aici rezulta caracterul asimetric al masivului.

Caracteristica principala a Masivului Gilau-Muntele Mare este contrastul dintre culmile largi, netede, uneori adevarate platouri, si vaile puternic adincite, adesea cu caracter de defileu (pe Somesul Cald, Somesul Rece, Racatau, Iara etc.). In sud-estul masivului se desfasoara citeva culmi alcatuite din calcare, cu forme carstice (lapiezuri, chei, pesteri, izvoare carstice).

Clima masivului este influentata de asezarea "in umbra' culmii Bihor-Vladeasa, ceea ce se rasfringe mai cu seama asupra precipitatiilor mai reduse (895 mm/an la Baisoara). Media generala a temperaturii aerului scade de la 7°C la marginea masivului la cca 2°C pe culmile inalte, unde si viteza vintului, in special din directia vest si nord-vest, este maxima.

Reteaua de riuri este adunata de Somesul Mic (Somesul Cald, Somesul Rece, Capusul) si de Aries (Bistra, Posaga, Ocolisul, Iara s.a.). Doar sectorul nord-vestic este drenat spre Crisul Repede. Vegetatia se dispune in etaje, pornind de la padurile de gorun si cele de fag la cele de molid. Pe culmile inalte este prezent etajul alpin inferior cu ienupar pitic, alte tufarisuri si pajisti subalpine.

Dintre rezervatiile naturale se evidentiaza Scarita-Belioara, in sud-estul masivului, cu numeroase specii calcofile, termofile si endemice, ca strugurii ursului (Arctostaphyllos uvaursi), singele voinicului (Nigritella rubra) etc. Rezervatia Capatina, asezata pe culmea dintre Muntele Mare si Balomireasa, este o mlastina de turba.

OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC

Potentialul turistic ridicat se datoreste atit obiectivelor naturale, cit si celor de provenienta antropica. Din prima grupa fac parte culmile inalte si aplatizate, in primul rind culmea principala, care porneste din saua Ursoaia spre est, peste virfurile Stauin (1 381 m), Lamasoaia (1 578 m), Balomireasa

1 632 m), Muntele Mare (1 826 m), Pietrele Marunte (1 735 m) si Buscat (1 676 m). Turismul de drumetii, atit cel de vara, dar si cel de iarna, isi are in acest masiv un loc ideal de practicare si afirmare.

Spre periferia sudica si estica, liniile frinte ale abrupturilor si crestelor calcaroase Vulturese, Leurda-Leasu, Scarita-Belioara, cit si a unor virfuri izolate isi etaleaza propriile citadele. Din incrincenata lupta a calcarului cu apa s-au nascut: Cheile Mindrutului (350 m lungime) si Cheile Albacului (3,5 km), ambele generate de Aries; Cheile Posagii (1 km), Pociovalistei (2 km), Runcului (1,2 km) si Ocoliselului (600 m) in partea sud-estica. In aceeasi regiune apar si citeva pesteri: Pestera Mare din Cheile Runcului, Huda Oarba din Cheile Albacului s.a. Un obiectiv interesant este izbucul Bujorul, situat la baza versantului drept al vaii Posaga.

Umanizarea indelungata si intensa a imbogatit cu numeroase si variate obiective patrimoniul turistic. Masivul Gilau-Muntele Mare face parte din cei mai populati munti ai nostri. Aici este clasic reprezentat satul risipit de tip "cring'. Astfel, in zona Bistra - Cimpeni - Albac se inregistreaza cea mai mare densitate de localitati din Carpati (20,5/100 km²), iar la Marisel, Maguri si Belis peste 75% din populatie locuieste permanent la altitudini cuprinse intre 1 000 si 1 400 m. Tot in acesti munti se inregistreaza si limita altitudinala superioara a habitatelor permanente din Romania, gospodariile cringului Petreasa urcind pina la 1 560-1 600 m. Aceste asezari, cit si gospodariile temporare pot oferi turistilor locuri de innoptare.

Multimea monumentelor istorice si de arhitectura: castrul roman de la Gilau, biserica de la Manastireni, din sec. al XIII-lea, ruinele cetatii Lita (1 324), bisericile din lemn (sec. XVIII-XIX) din bazinul vaii Ierii sau cele doua biserici de la Lupsa, (sec. XV) constituie alte puncte de actractie. La acestea se adauga creatiile sculpturale ridicate in amintirea lui Horea, la Frasinet, Albac si Horea, sau pentru cinstirea memoriei lui Avram lancu la Cimpeni si Belis.

Muzeul etnografic de la Lupsa, obiceiurile (de pilda nedeea de la Posaga, ce are loc la mijlocul lunii august), portul popular, prelucrarea lemnului si cojocaritul intregesc zestrea obiectivelor turistice din regiune.

Alte puncte de atractie constituie lacurile de acumulare de pe Somesul Cald, Iara sau Aries, precum si statiunile climaterice Baisoara si Fintinele-Belis.

CAI SI LOCALITATI DE ACCES

CLUJ-NAPOCA este situat la 16 km de poarta nord-estica a muntilor, care este localitatea Gilau, si se constituie intr-un punct nodal al fluxului de vizitatori spre regiunea analizata. Orientarea acestuia se realizeaza pe doua cai de acces principale, si anume pe drumul judetean Luna de Sus - Buru (DJ 107M) cu ramificatii spre cabanele "Muntele Filii' (traseul 6) si "Muntele Baisoarei' (traseul 5) si, respectiv, pe drumul judetean 107P, prin Gilau - Somesul Rece - statiunea climaterica Fintinele-Belis.

TURDA deschide poarta sud-estica a masivului, amplasata la 17 km distanta, amonte pe Aries, in defileul de la Buru. Linia ferata ingusta (309) si DN 75 pornesc din acest oras, strabatind intreaga salba de asezari din valea batrinului Auratus, cu puncte de oprire si de acces spre munte aflate la mica distanta unul de altul.

HUEDIN este amplasat pe soseaua internationala E 60 (Oradea - Cluj -- Napoca - Episcopia Bihorului). Din centrul asezarii porneste drumul judetean modernizat 108 spre Calatele (14 km), Dealu Negru (21 km) si Belis (28 km) pe care circula autobuze I.T.A. De asemenea, din Huedin se ramifica o cale ferata de penetratie pina la Calatele (linia 311) cu o garnitura mixta zilnic.

GILAU este atestat documentar la 1 246, dar prezenta castrului roman dovedeste locuirea multimilenara a vetrei sale. Din soseaua E 60 (DN 1), care strabate centrul asezarii, porneste una dintre cele mai frecventate cai de acces spre Muntii Gilau, (DJ 107P). Dupa numai citiva kilometri, ea se ramifica, bratul din dreapta urmind Somesul Cald, pe linga lacurile de acumulare Tarnita si Fintinele, pina la Marisel si Belis, iar de aici, prin Calatele, coboara la Huedin. Bratul din stinga urca pe Somesul Rece, trimitind, la rindul sau, doua ramificatii, una spre Maguri - Racatau - Blajoaia - Cimpeni (DJ 110C racordat cu DC 141), iar cealalta spre Valea Ierii-Baisoara (DJ 107N). Ca obiective turistice amintim castrul roman, castelul feudal, lacul de acumulare si motelul "Gilau'.

Venind dinspre Cluj-Napoca, prima cale de acces intilnita se desprinde din aceeasi sosea internationala susmentionata la LUNA DE SUS. Este drumul judetean 107M, ce traverseaza localitatile Vlaha, Savadisla, Baisoara, Iara, trimitind totatitea drumuri forestiere spre interiorul masivului. O prima ramificare urmeaza Valea Stolnei si uneste localitatile Stolna si Somesul Rece.

Un punct de raspintie a cailor de acces este si localitatea BAISOARA, vechi si actual centru minier al Apusenilor. De aici, drumul modernizat dintre Buru si Luna de Sus (DJ 107M) trimite o ramificatie (DJ 107N) spre Valea Ierii, iar mai departe, prin intermediul drumurilor forestiere, se patrunde adinc in inima masivului. Din acest tronson rutier se desprinde, la rindul sau, drumul asfaltat spre cabana ,,Muntele Filii' (traseele 6 si 7). O alta ramura porneste din Baisoara spre statiunea "Muntele Baisorii' (traseul 5).

Localitatea IARA trimite direct spre muntii din apropiere un singur drum, partial modernizat (intre Iara si Cacova Ierii). El trece prin asezarile Masca, Valea Vadului si Muntele Cacovei, indreptindu-se spre cabana "Muntele Baisorii'.

BURU este prima localitate de pe valea Ariesului unde se rasfira doua principale cai de acces, una continuind amonte spre Cimpeni (DN 75), iar cealalta spre Baisoara si Luna de Sus (DJ 107M). Aval se afla cabana "Buru', iar in centrul asezarii o biserica datind din secolul al XVIII-lea.

OCOLISEL s-a dezvoltat intr-o mica depresiune. Un drum local, nemodernizat, leaga soseaua Turda-Cimpeni de centrul asezarii, infundindu-se in apropierea cheilor cu acelasi nume. Traseul 3 traverseaza localitatile Ocolis, din imediata apropiere a drumului national 75, Runc si Lunca Larga, urcind apoi pe Valea Belioarei spre Scarita-Belioara, iar traseul 4 are drept punct de plecare (sau sosire!) satul Runc, insotind valea Pociovalistei, prin cheile omonime, spre aceeasi grandioasa culme si rezervatie naturala a Scaritei.

Desi nemarcat, traseul turistic avind drept punct de pornire POSAGA DE JOS se orienteaza perpendicular pe crestele calcaroase Vulturese (in care sint sculptate cheile Posagii) si Scarita-Belioara.

LUPSA este una dintre cele mai importante asezari din valea Ariesului in ceea ce priveste potentialul si functia sa turistica. De aici pleaca traseul 2 spre partea de maxima ridicare altimetrica a masivului (virful Muntele Mare, 1 826 m). Halta C.F.R. si statia de autobuze asigura turistilor serviciile de transport necesare sosirii sau plecarii din zona.

BISTRA are gospodariile risipite pe versantii virfului Balomireasa, pina la peste 1 500 m altitudine, fiind cunoscuta ca locul nasterii carturarului Petru Pavel Aron si al compozitorului Nicodim Ganea. Un drum local urmeaza Valea Mare, cu prelungiri pe vaile Devii si Neaga, pina sub virful Neteda (1 784 m), punct intermediar al traseului 2, spre Muntele Mare. Mai important este insa drumul nemodernizat DC 141 desfasurat pe valea Bistra pina la cabana 'Steaua', iar de aici spre Blajoaia, Maguri-Racatau si Somesul Rece. In inseuarea unde este amplasata cabana "Steaua' se desprinde, spre stinga, drumul ce coboara pe valea Racataului pina la cantonul "Dobrus', legat printr-un sector de drum forestier cu soseaua asfaltata Marisel - Belis - Huedin (DJ 108).

CIMPENI, leaganul spiritual al Tarii Motilor, se inscrie ca o baza turistica in plina afirmare, am prin obiective (muzeul de istorie, statuia lui Avram lancu), cit si prin dotarile sale (hotel "Tulnicul'). Fara a beneficia de cai de accese directe spre masiv, el este un punct de concentrare temporara si iradiere a cererii turistice. Drumul cel mai apropiat este cel descris anterior, de-a lungul vaii Bistra.

ALBAC este o localitate cu mare rezonanta istorica, bustul ridicat de sculptorul Romul Ladea conducatorului revolutiei taranesti de la 1784 consfintindu-o pe deplin. Din mijlocul acestei asezari porneste drumul care, strabatind localitatile Horea si Poiana Horea, ajunge in locul numit 'Crucea Iancului', in soseaua asfaltata care, venind dinspre Cluj-Napoca-Gilau-Marisel, se indreapta spre statiunea Fintinele-Belis, din imediata apropiere.

BAZE DE CAZARE

HOTELUL "VLADEASA', situat pe DN 1 (E.60), la 50 km de Cluj-Napoca, in centrul orasului Huedin. Unitate moderna (categoria l), dispunind de 50 locuri de cazare si un restaurant cu 250 locuri.

HANUL "IZVORUL CRISULUI', situat in locul numit "Izvorul Crisului Repede', pe drumul spre Huedin, la 38 km de Cluj-Napoca (DN 1, E.60). Unitate de cat. l, dispunind de 46 locuri de cazare in camere confortabile. La restaurantul hanului, cu o capacitate de 320 locuri, in sala si pe terasa, se pot consuma o varietate de preparate culinare cu specific local. Servicii suplimentare. Telefon: 952/5.17.67.

POPASUL TURISTIC "TERASA CAPUS', amplasat pe soseaua nationala Cluj-Napoca - Oradea (DN 1, E.60), la 21 km de Cluj-Napoca. Unitate dispunind de 48 locuri de cazare in casute cu 2 paturi. Restaurantul are o capacitate de 280 locuri din care 140 pe terasa.

HANUL TURISTIC "GILAU', cunoscut si sub numele de ,,Motelul Gilau', situat la 16 km de municipiul Cluj-Napoca.'Unitate de cat. l, dispunind de 110 locuri in camere cu doua paturi. Restaurant, braserie, bar de zi, terenuri de sport. Posibilitati de pescuit sportiv.

CABANA "SOMESUL RECE', este situata pe malul sting al Somesului Rece, in dreptul km 13 de pe soseaua Gilau - Racatau. Unitate de cat. II, capacitate de cazare 62 locuri, cu restaurant, bufet, teren de sport si posibilitati de pescuit sportiv.

CABANA "ARDELEANA', asezata intr-un cadru montan (padure de molizi) in mijlocul cheilor Galatii, pe soseaua Huedin - Belis, la o departare de 17 km de Huedin, amonte de comuna Calatele. Unitate de cat. Il, dispunind de 22 locuri de cazare in 10 camere si un restaurant cu 164 locuri si terasa. Telefon: 21, Oficiul Calatele (jud. Cluj).

CABANA "MUNTELE FILII', este amplasata in partea de est a Masivului Gilau-Muntele Mare, sub Muntele Sacelu, pe Valea Huzii, aflunet pe dreapta al Ierii, alt. 550 m. Capacitate de cazare 16 locuri (unitate de cat. IV), avind in dotare un restaurant, bufet, bar, terasa.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

COMPLEXUL TURISTIC "MUNTELE BAISORII', situat pe versantul estic al Muntelui Buscat (1 676 m), la o altitudine de 1.385 m. Dispune de 152 locuri de cazare, restaurant, bar de zi, terasa. Este cea mai importanta baza turistica atit de vara cit si de iarna, din Masivul Gilau-Muntele Mare. Muntele Baisorii reprezinta cea mai frecventata baza turistica indeosebi pe timp de iarna, unde se poate practica schiatul. Teleschi pe o lungime de 1.035 m si o diferenta de nivel de 247 m.

COMPLEXUL TURISTIC "FINTINELE BELIS', situat in zona de contact intre Masivul Gilau-Muntele Mare si Muntii Bihorului. Unitate de cat. I, amplasata pe malul lacului de acumulare ,,Fintinele Belis', dispunind de cinci pavilioane cu o capacitate totala de 320 locuri, cu restaurant, cantina-pensiune, bar de zi, cinematograf, terenuri de sport, biblioteca, debarcader. Altitudine 1.000 m.

POPASUL TURISTIC "LUPSA', situat pe Valea Ariesului, pe soseaua Turda - Cimpeni, la intrarea in comuna Lupsa. Unitate de cat. II, cu o capacitate de 36 locuri in casute camping, bufet cu 86 locuri.

HOTELUL "TULNIC', este amplasat in centrul orasului Cimpeni (judetul Alba), la intersectia drumurilor nationale DN 74 cu DN 75. Unitate de cat. I, avind o capacitate de cazare de 123 locuri si un restaurant cu 240 locuri.

TRASEE TURISTICE

Numeroasele drumuri si poteci, frumusetea si blindetea peisajului, incarcatura istorica extrem de bogata a locurilor sint doar citeva clintre argumentele drumetiei in Masivul Gilau - Muntele Mare.

In general, starea marcajelor este nesatisfacatoare, resimtindu-se acut lipsa unor stilpi metalici in zonele despadurite si a indicatoarelor la ramificatii. De asemenea, atentionam turistii ca intensa activitate antropica din regiunea masivului conduce, an de an, la deschiderea unor drumuri secundare noi, care n-au putut fi semnalate, exhaustiv, pe harta de fata. Traseele descrise vor urma, deci, sectoare ale cailor de acces principale, cele mai intens practicate si nu ramificatiile acestora.

Durata indicata de noi pentru parcurgerea traseelor descrise are in vedere un ritm mediu de deplasare de 4 km pe ora (estimat la un teren relativ plat) fara a include, desigur, popasurile mai lungi. Cu exceptia traseului principal, de creasta, si a tronsonului dintre Cabana "Baisoara' - rezervatia Scarita - Belioara, in descrierea celorlalte trasee este utilizat sensul de urcare. Traseele si semnele indicatoare corespund cu cele aprobate de Comisia centrala de marcaje.

Pentru turismul de iarna, singurul tronson frecventat curent este partea finala a traseului 5, intre localitatea Muntele Baisorii si cabana cu acelasi nume. De fapt, cu exceptia portiunii abrupte a traseului 4 (versantul sud-estic al Muntelui Scarita) nu exista zone periculoase.

Avind insa in vedere distantele mari, starea marcajelor, lipsa bazelor de cazare sigure, acoperirea cu zapada a potecilor si a pietrelor de marcaj, ne determina sa nu indicam parcurgerea traseelor in sezonul alb decit celor care au echipament corespunzator si cunosc bine zona. Nu se poate conta pe colibele si stinele de pe traseu, fiind inadecvate innoptarii pe timp de iarna.

1. CABANA BAISOARA (1 345 m) - sub VIRFUL MUNTELE MARE (1 826 m) - "LA POTCOAVA' (1 700 m) - MUNTELE BALO MIREASA (1 632 m) - SAUA RACATAU (CANTONUL SILVIC STEAUA 1 376 m) - VIRFUL LAMASOAIA (1 578 m) - SAUA PETREASA (1 545 m) - SAUA URSOAIA (1 320 m) - GHETARUL SCARISOARA (1 165 m).

Marcaj: banda rosia Durata : 18-20 ore

Este principalul traseu si cel mai lung al masivului. Ramine un traseu de creasta, desi nu o respecta fidel, ocolind majoritatea virfurilor pe versantul dinspre Aries.

Din fata cabanei Baisoara pornim spre vest. Dupa 200 m parasim drumul principal si urcam oblic spre dreapta, pe linga cabana veche, pe un drumeag, traversam o zona impadurita si pirtia de schi. Dupa 30 de minute, in saua "La Plopis', reintilnim drumul carosabil pe care il vom urma timp de doua ore. Dupa o ora de la plecare ajungem in poiana Sesul Cald unde isi au gospodariile sezoniere ("colibele') locuitorii din Muntele Cacovei. Aici putem imbratisa cu privirea culmea principala Pietrele Marunte - Muntele Mare - Piatra Grosilor si culmi secundare, spre vest.

La iesirea din poiana, intilnim marcajul cruce rosie ce vine din stinga, de la cabana Baisoara, pe o alta varianta si care va fi comun cu al nostru, pina in apropierea platoului Muntelui Mare. Virfurile Pietrelor Marunte (de unde, in zilele cu vizibilitate buna, mai ales primavara si toamna, se poate admira intregul lant al Carpatilor Rasariteni si Meridionali) ramin in stinga noastra. Parasind padurea, drumul coboara spre dreapta si traverseaza valea Podurilor, ce-si are obirsia intr-o intinsa mlastina. Au trecut 2 ore de la plecare. O poteca marcata evita doua curbe ale drumului, trecind pe linga un izvor de unde e bine sa luam apa. In continuare, traseul urca moderat si, dupa aproximativ 20 minute de la valea Podurilor, la o curba de aproape 180°, marcajul cruce rosie, ce duce la Lupsa (traseul 2), se desparte spre stinga (stilpi indicatori). Marcajul banda rosie continua pe drumul principal peste un piriu (atentie: apa nepotabila) si, dupa 500 m, la urmatoarea curba (spre stinga), il parasim obligatoriu folosind un drum inierbat. Facem un popas spre a admira, de la cea mai inalta cota a traseului, splendida panorama deschisa spre sud-est.

Ocolind prin dreapta platoul Muntelui Mare, curind apare in fata culmea Prislop-Potcoava-Piatra Grosilor, unde vom ajunge dupa un larg ocol, pe la izvoarele Vaii Ierii. Poteca e neclara, dar curind apare un drum din stinga ce traverseaza sapte podete din beton si coboara intr-o sa cu canton pastoral, unde intilnim alte doua drumuri ce vin din stinga, dinspre Virful Neteda, respectiv dinspre Bistra, pe Valea Mare.

Ne indreptam apoi spre saua Prislop (1 621 m) unde se afla colibe ale bistrenilor. Urcam catre Vf. Prislop (1 729 m) ocolindu-l prin dreapta si traversind o fisie de padure rara pina in pasunea "La Potcoava'.

Atentie! Dupa al doilea podet ne aflam la o bifurcatie de trasee. De aici, inainte, pe drum incepe marcajul cruce galbena al traseului 7, spre Racatau pe la Dumitreasa - Dobrin - Negruta (6 ore). Spre stinga, pe o poteca inierbata continua traseul marcat cu banda rosie, traverseaza un piriu si reintilneste drumul. Atentie: dupa numai 300 m, cind acesta coteste spre dreapta, catre Bogdanu, il parasim pastrind directia inainte, pe un drum inierbat care traverseaza pasunea Munceloasele si intra in padure.

La prima bifurcatie a drumului urmam pe cel din stinga, la a doua pe cel din dreapta. In urmatoarea poiana ne aflam pe muntele Smidele in locul numit 'La Crucea Batrinei'.

Continuam pe drumul din mijloc care traverseaza poiana Muntelui Mic. Linga o mlastina, intersectam un drum si intram pentru scurt timp in padure. La urmatoarele doua ramificatii, marcajul urmareste drumul sting, iar la a treia (capatul poienii) pe cel din dreapta. Dupa 15-20 minute prin padure, ajungem in poiana muntelui Capatina, al carui virf ramine in dreapta. Dupa ce trecem pe linga un alt namas (grup de gospodarii sezoniere) intram in padure, pentru 45 minute, pe "Drumul Clujului', traversind anevoios poienita "La Tina' care face parte din rezervatia "Tinoavele Capatinii'.

In imensul cimp al Balomiresei vom avea probleme de orientare. Virful Balomireasa (1 632 m) ramine in stinga. Cind drumul inierbat coteste progresiv si urca spre stinga i1 parasim, pastrind directia inainte (nord-vest), ghidati de marcajele aplicate pe lespezi de piatra. Vom traversa un drum ce urca dinspre dreapta, de la stinele Zboru, si vom urca lin pe linia axului principal al poienii (vest). Prelunga poiana se ingusteaza si, dupa 45 minute prin poiana, trecem pe linga o cruce metalica si observam in partea stinga stinele Picioragu. De aici mai avem 2 ore pina la "Steaua'.

Dupa inca 15 minute prin padure, intr-o poienita, ne racordam la un drum dinspre muntele Runcu (stinga) si dupa alte 15 minute iesim in poiana care imbratiseaza izvorul Bradeana al Somesului Rece. Ocolim obirsia izvorului, cotind 90° spre dreapta, pe o poteca paralela cu drumul din vale. La urmatoarele colibe ("La Nedei') intram in stinga in padure prin care, in coborire domoala, ajungem intr-o ora la cantonul silvic "Steaua', in saua Racatau (1 376 m), o adevarata stea de drumuri (cinci). Ne aflam la jumatatea distantei cabana Baisoara - ghetarul Scarisoara. Dupa odihna necesara (putem, vara, chiar innopta la cantonul silvic) incepem un urcus domol. Intr-o poienita folosim ramificatia spre dreapta, peste Costeasa (1 541 m) pentru a cobori "La Carduri'. Poiana este mica si finetele ingradite. La marginea poienii parasim drumul si cotim 90° la dreapta pe un drumeag si, dupa 15 minute, iesim la loc deschis intr-o plantatie tinara, apoi intr-o sa, intre Vf. Lamasoaia (1 578 m) si virful Toaderu (1 602 m).

Atentie! Aici traversam un drum mai bine conturat, pe care ce angajeaza gresit mai ales cei care parcurg traseul in sens invers! Ar fi aici foarte util un stilp de marcaj cu sageti!

Coborim lin, pe poteca cea mai putin vizibila, in directia nord- nord-vest care conduce la un drum de carute printre finete ingradite. Trecind pe linga un izvor, apoi 15 minute prin padure, iesim in pasunea si finatele muntelui Citera. In coborire domoala, dupa 30 minute intilnim drumul ce urca din Patrusesti in saua Apa Cumpanita si coboara spre dreapta (drum forestier) pe valea Broscarii inspre Dorne - Dobrus.

Traseul continua pe malul drept al acestui piriu 20 minute prin padure, apoi inca 20 minute prin pasune pina in saua Petreasa (1 545 m) de unde pleaca drumuri atit spre cringul Qiurgiuti cit si spre bazinul Racataului (spre Dobrus). Aici e necesara multa atentie pentru cei care parcurg traseul in sens invers, fiind tentati sa urce pe muntele Frinturile (1 652 m) si Virful (1 670 m) care au ramas in dreapta directiei de mers est-vest. Urcam lin muntele Petreasa al carui virf (1 564 m) ramine tot in dreapta. Privind inapoi, spre virfurile gemene Toaderu si Lamasoaia, printre care am trecut, ne dam seama ca ne aflam pe un arc de cerc in care se inscriu ca intre spitele unei roti satele motilor numite de ei cringuri! Centrul rotii - satul Horea. "Cit vezi cu ochii apare nu un sat ci o tara ce pare infinita si ale carei cringuri par stoluri de pasari in drumul lor spre cer' (Lucia Apolzan).

Coborim Petreasa prin padure. Din Urmatoarea poiana putem recunoaste, dincolo de Valea Ariesului, punctul culminant al Apusenilor, virful Curcubata Mare (1 849 m), iar in dreapta culmii pe care o vom parcurge observam la orizont virful Vladeasa (1 836 m).

Dupa un scurt parcurs pe culme, ocolim prin stinga, pe o poteca inierbata, primul virf al Dealului Coachii (1 465 m). La un izvor mlastinos intilnim un drum bine batut ce urca de la Trifesti. In saua Dealului Coachii (1 265 m) gasim un izvor, apoi, ocolim tot prin stinga al doilea virf al Dealului Coachii (1 485 m). In padurea muntelui Osorhei traversam trei poienite, apoi Poiana Stauin, unde vareaza motii din Matisesti. Traversind in continuare o zona de padure si poiana Ursoaia ajungem in saua Ursoaia (1 320 m) unde intersectam drumul Huedin - Belis - Horea - Albac si unde, de fapt, masivul Gilau-Muntele Mare se sudeaza cu Masivul Bihor.

Din acest punct important, unde exista citeva case, mai avem 12 km pina la Ghetar. Drumul (accesibil doar autoturismelor de teren) trece prin padurea Ursoaia, poiana Marsoaia, peste virful Clujului (1 399 m) si prin poiana Zapodie. Dupa 6 km intilneste drumul ce urca din stinga, de la Girda, pe Valea Ordincusii, apoi, dupa 300 m, la casele Rinjesti, marcajul banda albastra ce vine de la mirifica lume a Padisului. Trecind prin cringurile Stinisoara si Ocoale, ajungem la tinta, in catunul Ghetar unde se afla si obiectivul traseului, pestera "Ghetarul de la Scarisoara'.

2. LUPSA (516 m)-CULMEA SERBOIU (1 240 m)- VIRFUL "LA DUBE' (1 653 m) - VIRFUL NETEDA (1 784 m) - MUNTELE MARE (1 826 m) - SESUL CALD (1 560 m) - CABANA "BAISOARA' (1 345 m).

Marcaj: cruce rosie Durata: 9 ore

In centrul comunei Lupsa, linga primarie, se afla un interesant muzeu etnografic. De aici, pornim in directia Turda (aproape 500 m) unde, pe stinga, in dreptul garii, gasim un stilp de marcaj cu sageata. In continuare mergem inca 200 m spre aval, apoi, pe linga casa cu nr. 10, cotim la stinga pe o ulicioara. Urcam printre case si finete pe culme in directia nord. Drumul de care, adincit de ape, se mentine la inceput pe versantul dinspre piriul Obirsia.

Dupa 35-40 minute intram intr-un faget, apoi intilnim pajisti, citeva case si ajungem intr-o sa impadurita. Locurile din jur poarta numele de Obirsia. Angajindu-ne inainte pe poteca sau descriind o sinusoida impreuna cu drumul, iesim, dupa o ora de la plecare, intr-o poiana frumoasa, cu vedere spre versantul opus al Vaii Caselor. Spre dreapta, in capatul de sus (200 rn) al intrindului in padure al poienii, se afla un izvor amenajat, de unde trebuie sa luam apa.

Drumul urca prin stinga padurii, apoi, patrunde printre arbori, descriind serpentine, si dupa 10 minute ne scoate in culmea Prislop, unde am fi putut ajunge si urcind pieptis, de la izvorul mentionat, printr-o poiana cu mestecanis, intilnim curind un drum mult mai frecvent, care urca din dreapta, pe Dealul lui Mihai, piciorul dintre piriul Obirsiei si valea Lupsei.

In 10 minute ocolim virful Certege, ajungem intr-o sa larga, ocolim prin stinga un virf al muntelui Runcuri si mergem in continuare pe culmea acestuia, prin finete impestritate cu citeva gospodarii. Atrage atentia un grajd cu peretii In intregime din blocuri de piatra, pe care este aplicat marcajul. Ajungem dupa 2 1/2 ore intr-o sa cu ramificatii de drumuri, loc numit "Poarta Serboiului', de unde incepe muntele Serboiu. Un drum continua pe culmea cu ienuperi. Noi ne abatem spre dreapta, pe curba de nivel, intilnim un stilp de marcaj si ajungem curind la un grup de "suri', in locul numit "Pogaceaua', apoi urcam, din nou, in culmea Serboiu. Urmatorul virf (ultimul) al culmii (1 240 m), cu citiva brazi singuratici, ramine in dreapta; coborim usor spre stinga, printre ienuperi, In Tarnita Tirsa, de unde urcind frontal, pe directia nord, ajungem (10 minute) In poienita La Ziduri'. Prin dreapta, intram la umbra binefacatoare a padurii de molid, pe un vechi drum. Atentie la ramificatiile laterale! Drumul nostru cu semne de marcaj pe copaci este cel mai adincit si urca usor deviat sprea dreapta, pe versantul dinspre valea Lupsei al culmii pe care ne aflam.

Dupa o ora de mers prin padure iesim in golul montan, unde drumul dispare. Urcam circa 300 m prin pasune (loc numit La Morminte') paralel cu piriul din dreapta, a carui albie este strajuita de citiva brazi, apoi il traversam, vizind un vechi stilp de marcaj. Acum, privind cu atentie, putem urmari vechea poteca, adincita, inierbata si de mult nefolosita.

Urcind oblic spre dreapta (nord-est) ajungem la un drum de tractor, ce vine din stinga, dinspre Bistra, trecind peste virful rotunjit, numit Sesul Lupsanului (1 636 m). Continuam drumul spre dreapta (nord), in stinga vedem un virf plat, cu citiva brazi, si cu stinci sculptate de vinturi, numit "La Dube' (1 653 m). Dupa aproximativ 400 m, observam in dreapta o fisie de padure, ce urca pina in apropierea drumului. Aceasta padure si virful "La Dube' pot fi repere pentru cei ce parcurg traseul in sens invers. Ne aflam pe un teren plat. Incepe apoi un urcus comod. De la ramificatia intilnita, folosim drumul din dreapta care este de un real folos, desi intilnim tot mai des vechi stilpi de marcaj. Sintem pe muntele Neteda al carui virf (1 784 m) ramine in stinga, uimind prin intindere si prin orizontalitate. Pe directia est, drumul trece, dupa 2 ore de la iesire din padure, printre virful Muntelui Mare (1 826 m), in stinga, si Piatra Cintatoare, dreapta - un grup insolit de stinci care "cinta' sub arcusul vintului. Din acest punct, mai avem 2 1/2 ore pina la cabana "Baisoara'.

Continuam drumetia pe potecile inierbate, paralele, insotite de stilpi de marcaj si, in curind, peisajul se schimba, devenind mai fragmentat si mai spectaculos. Incepem sa coborim, traversam un piriu mlastinos (apa nepotabila!) si la o curba a drumului ce vine din stinga intilnim marcajul banda rosie care a ocolit Muntele Mare pe partea opusa, venind de la Ghetarul Scarisoara.

Timp de 1 1/2 ora traseele sint comune (vezi traseul 1) apoi, la 150 m inainte de poiana Sesul Cald, marcajul cruce rosie se desparte spre dreapta, pe linga stilpii unei linii telefonice, pentru a ajunge, intr-o ora, la cabana "Baisoara', pe o alta varianta.

Se coboara printr-o rariste, apoi prin padurea deasa de molid. Traversind un piriu, urcam domol printr-o plantatie, unde nu rezistam ispitei de a culege afine, fragi sau zmeura, dupa sezon. Apoi intilnim drumul principal pe care, pastrind stinga la o bifurcatie, ajungem curind la destinatie.

3. CABANA BAISOARA (1345 m) - REZERVATIA SCARITA - BELIOARA (1 342 m) - CHEILE RUNCULUI - OCOLIS (460 m).

Marcaj: cruce albastra Durata: 6 ore

Urmam 15 minute soseaua ce face o curba larga, apoi din apropierea cabanei militare, doi stilpi de marcaj ne dirijeaza spre dreapta prin padure, pe un drumeag care ne conduce in coborire la firul Vaii Vadului (izvorul Ocolisului). Il insotim putin aval apoi traversam spre dreapta un drum forestier si urcam pina in culme, la marginea padurii. O poteca spre dreapta, pe la liziera acesteia, traverseaza curind un drum si ne scoate in finat. Sintem la Crucea Crencii, unde gospodariile sezoniere aie oamenilor din Runc si Lunca Larga, impreuna cu dealurile usor valurite din jur, creeaza un peisaj cu farmec deosebit. In fata rasare obirsia mlastinoasa a Vaii Tisei, numita sugestiv "Valea Ratacita'. In perioadele de dupa ploi, de aici, se poate continua spre dreapta, pentru a ocoli zona mlastinoasa pe la limita ei superioara, avind ca tinta casele Bocsesti, de unde, coborind spre saua din fata, numita "La Stiolne', reintilnim marcajul.

In mod obisnuit, de la Crucea Crencii mergem prin fineata, drept inainte, pe friga locuintele de vara, ce ramin in stinga (Ia fel si drurnul de acces la acestea). Pastrind directia sud, paralela cu valea din dreapta, intilnim curind doi stilpi de marcaj. Firava poteca devine drum, iar, cind firul vaii coteste spre stinga o traversam. Urcam putin, traversam un alt piriu si ajungem la gospodariile sezoniere numite "La Stiolne', intr-o sa a cumpenei dintre bazinul Ocolisului si Sagagei.

De aici ne orientam in urcus spre stinga, pe un drumeag abia vizibil. Cind ajungem in culme, cotim spre dreapta pentru a ocoli obirsia Vaii Boului, dincolo de care se afla Muntele Romaneasa. Ajuns in culmea acestuia, dupa 2 ore de la cabana, orizontul se deschide brusc. Privim inmarmuriti o imparatie de munti. Dincolo de Aries recunoastem scutul Bedeleului, iar la picioare avem bazinul Posaga, cu forme de relief ce anunta ca ne apropiem de tinta.

Directia de mers se schimba din nou. Pornim spre est (stinga) printre ienuperi si coborim intr-o sa. Atentie! Cind drumul se orienteaza catre o stina de vite, abordam direct dealul din fata. Vom gasi marcajul aplicat pe pietrele din pasune. Acesta este ultimul urcus. Pastrind culmea (un virf cu baliza topo ramine in dreapta) ajungem la un pinten stincos si impadurit, la marginea rezervatiei. Aici sintem pe deplin rasplatiti de superba panorama peisagistica ce se ofera privirilor noastre. De aici, prin rezervatie, conduce marcajul triunghi albastru (traseul 4).

Un stilp cu sageata, aflat in apropiere (stinga), ne dirijeaza in coborire accentuata printr-o poiana spre coltul ei inferior, de unde marcajele de pe copaci (nu urmam drumul din dreapta sau stinga!) ne conduc, pe linga talvegul acestui piriu sec, spre capatul drumului forestier de pe valea Belioara (o alta vale cu acelasi nume coboara din muntele Scarita pe versantul opus!). Dupa o ora ajungem in pitorescul sat Lunca Larga aflat la 8 km de Valea Ariesului dupa ce am admirat, pe parcurs, Cheile Runcului.

La gura Pociovalistei reintilnim marcajul triunghi albastru si, dupa inca 4,5 km prin satul Ocolis, ajungem la soseaua si calea ferata Cimpeni - Turda (gara Ocolis e la 500 m in amonte).

4. RUNC (495 m) - CHEILE POCIOVALISTEI - REZERVATIA SCARITA-BELIOARA (1 382 m)

Marcaj: triunghi albastru Durata: 3 ore

Marcajul se desprinde spre sffnga din traseul 3 la 4,5T<frM!*« Ja oonlluenta Ocolisului .cu Ariesul, mai exact la 300 m de Dispensarul medical. Curind intram in Cheile Pociovalistei. Dupa 4,5 km iesim la loc deschis, iar dupa inca 30 minute drumul forestier se termina la confluenta piraielor-Muncel si Scarita. Marcajul insoteste pe dreapta piriul Scaritei, pe o poteca firava si deseori umeda. Cind incepe un urcus mai abrupt, intilnim un drum ce vine dinspre dreapta pe care - atentie - se angajeaza uneori din greseala cei care coboara din rezervatie!

Urmind drumul spre stinga, iesim curind intr-o poienita unde aflam un izvor. Din saua din fata si apoi spre stinga pe un picior montan, paralel cu impresionantul abrupt al Scaritei, se poate parcurge un frumos traseu nemarcat ce coboara spre valea si satul Posaga.

Nu departe de izvor marcajul intra, spre dreapta, in padurea de fag si insoteste serpentinele strinse ale potecii, pina in culme, in rezervatie. Aici ne impresioneaza un ciudat amestec natural de pin, brad, molid, zada, fag, carpen, scorus, mesteacan, rachita, plop, ienupar, jneapan, etc.

Curind ajungem in "Sesul Craiului' - finatul inflorit de pe platoul calcaros - cu imprejurimi salbatice ce ne obliga la multa atentie in unele locuri. La marginea rezervatiei intilnim marcajul cruce albastra (traseul 3) pe care putem continua inainte 3 ore spre cabana Baisoara sau cobori spre dreapta 3 ore spre valea Ariesului.

5. BAISOARA (506 m) - VALEA IERTII - MUNTELE BAISORII (972 m) - DEALUL GERA - CABANA BAISOARA (1 345 m)

Marcaj: cruce rosie Durata: 4 ore

Acest marcaj pornea din Cheile Turzii si trecea prin satele Petrestii de Jos - Livada - Valea Agrisului - Iara - Baisoara, dar acest sector ,,agricol'' e parcurs foarte rar.

Segmentul intre satul Baisoara si cabana Baisoara este insa frecvent folosit, fie cu mijloace auto (18 km) fie "per pedes'. Atentie, un drum insoteste si valea Ierii, din marginea vestica a satului! Spre cabana Baisoara urmam pe cel care trece prin centrul comunei, apoi urca pe valea Iertii pina in satul Muntele Baisorii. De la confluenta de vai din amonte de sat (,,La Cruce') urcam o ora pe un drumeag pe dealul Gera, pina la destinatie.

6. CABANA "MUNTELE FILII' (550 m) -VALEA HUZII - POIANA GABRIANA-POIANA CRINT - CABANA "BAISOARA' (1 345 m)

Marcaj: banda albastra Durata : 5½ ore

De la cabana "Muntele Filii', aflata pe versantul drept al vaii Huda Mare, la 3 km in amonte de confluenta acesteia cu valea Ierii, traversam podul si ne angajam pe drumul forestier ce insoteste valea pina la izvoarele sale, aproximativ 10 km (2½ ore). (Varianta nemarcata: 2½ ore pe culmea din spatele cabanei, prin Muntele Socului).

Dupa 25 minute drumul forestier se bifurca. O ramura traverseaza riul pe pod, orientindu-se spre stinga, iar cealalta, dupa un scurt tronson pe firul apei, coteste spre dreapta, indreptindu-se spre valea Salasele. Continuam pe firul vaii, trecem pe linga barajul unei microhidrocentrale, iar dupa 15 minute de la acesta, la confuenta cu un piriias, urcam spre stinga, pe o poteca, si reintilnim drumul forestier.

Dupa 1½ ora de la cabana, trecem pe linga cantonul silvic "Rosala'. Lasam in urma o ramificatie spre stinga si ajungem In 10 minute la capatul drumului (confluenta de piraie). Urcam domol spre stinga, printr-o padure tinara, pe un vechi drum de exploatare si in citeva minute sosim in culmea pe care o urmam spre dreapta, printr-o zona impadurita. Virful Pietrele incalecate ramine in dreapta si dupa 30 minute, de la capatul drumului forestier, ajungem in frumoasa poienita Preluca Bonduresei, unde se incruciseaza mai multe poteci. Poteca din stinga duce la locuintele sezoniere "Izvorele', iar traseul continua pe cararea din mijloc.

Curind, ajungem la un loc deschis numit "Coltul Copiilor', de unde avem o priveliste cuprinzatoare. Insotim in continuare culmea pe linga gardul unei plantatii, iar cind ajungem intr-o poiana mlastinoasa, cu incrucisare de poteci, doi stilpi de marcaj ne orienteaza spre stinga, In directia sud. Parasim deci culmea (pe care vechiul marcaj facea un lung ocol prin padure, pe sub virful Buscat) si coborim, printre ienuperi si braduti, in poiana Gabriana. Apoi, pentru scurt timp, intram in padure. Ajungind in poiana Crint, marcajul ne conduce spre stinga, intr-o sa, apoi catre dreapta, spre vechiul drum de acces la cabana "Baisoara', pe care-l intilnim la podul peste piriul Crintului. Urmind acest drum, traversam piriul Clinului (cu izvorul In "Fintina Rece'), apoi pirtia de schi si ajungem in fata cabanei "Baisoara'.

7. RACATAU - CANTONUL SILVIC "DOBRINU' - VIRFUL DUMITREASA (1638 m) - VIRFUL PIATRA GROSILOR (1 756 m) - "LA POTCOAVA'

Marcaj: cruce galbena Durata : 7 ore (plus inca 4 ore pe marcajul banda rosie pina la cabana 'Baisoara')

Dupa 3 km din centrul localitatii ajungem la confluenta Somesului Rece cu valea Negrutei. Trecem podul si urcam domol pe drumul forestier. Dupa 1 km aiungem la un alt pod, cu drum spre stinga. Vom urma acest drum care reintilneste valea Negrutei, la un baraj pentru captarea apei, si o insoteste pina aproape de izvoare. Dupa ce trimite o ramificatie peste culme, spre valea Dumitreasa, drumul face o curba spre stinga. Daca urcam inainte pe linga piriu, fara marcaj, in poiana din culme il reintilnim. Pe drum, dupa 3 ore de la plecare, ajungem in culmea dintre Somesul Rece si valea Ierii. In stinga observam Virful Buturii (1 549 m) pe unde vine marcajul triunghi rosu, de la Finisel, prin Plopi (traseul 10). In fata, drumul coboara pe Valea Calului, spre Valea Ierii - Baisoara. Mai avem, de aici, 2 ore pina la cantonul "Bogdanu'. Cotim spre dreapta, pe drumul de culme, in directia sud. In stinga ramine cantonul silvic "Dobrinu' (linga el este un izvor).

Marcajul cruce galbena continua spre sud-sud-vest. Si aici, ca in atitea alte poieni sau goluri de munte ale masivului, intilnim gospodarii sezoniere. Oamenii urca la varat, generind un adevarat exod intre vai si culmi, un ciclu, ancestral, ca o dovada indiscutabila a perpetuarii si statorniciei.

Curind, dupa Dobrinu, ajungem la o deschidere larga peste Valea Soimului si valea Ierii, spre culmea Buscat - Pietrele Marunte - Muntele Mare. Drumul traverseaza poieni incintatoare, ce alterneaza cu zone de padure, pastrind, in general, culmea, dar ocolind prin stinga citeva virfuri rotunjite si impadurite (Scoruset, Incarcatoarele, Tiraiele Dobrinului). Citeva ramificatii ale drumului si o stina ramin, succesiv, in dreapta.

Dupa 1-1½ ore de mers pe culme intilnim pe muntele Dumitreasa (1 638 m) traseul 8, marcat cu banda galbena, ce urca de la confluenta Irisoarei cu Somesul Rece. Cele doua trasee sint comune pina in punctul numit "La Tiha'.

Coborim domol spre saua din fata, unde intersectam un drum forestier ce urca din localitatea Valea Ierii pe Valea Soimului (23 km) si coboara, pe valea Irisoara, in valea Somesul Rece (10 km).

Dupa inca 10 minute, pe drumul de culme, cele doua trasee se despart. Marcajul banda galbena continua spre dreapta, pe linga liziera padurii, pe culme, peste virful Bogdanu, spre muntele Smidele unde, "La Crucea Batrinei', va intilni traseul de creasta (1). Traseul nostru, continua catre cantonul "Bogdanu', unde trece podul peste Valea Soimului si urca in culme, intr-o sa.

In fata (est) apare culmea Buscat-Pietrele Marunte-Muntele Mare. Cotim la dreapta, pe drumul ce urca pe culme (o ramificatie se orienteaza aval pe aceasta culme lunga, dintre Valea Soimului si valea Ierii).

Ajungem, dupa circa 30 minute, la intersectia de drumuri de pe platoul Piatra Grosilpr-Potcoava (adevarat nod orohidrografic) unde lipsa unui pilon cu sageti indicatoare poate duce la ratacire, mai ales pe vreme de ceata.

Spre dreapta (vest) un drum spre Munceloasele-Smidele; spre stinga (est) un alt drum se indreapta catre stinele Picioragu. Drumul nostru, marcat cu semnul cruce galbena pe lespezi de piatra, se indreapta spre sud-sud-est, lasind in stinga o creasta stincoasa.

Dupa 10 minute ajungem la un stilp cu sageata, apoi la un podet din beton. Locul poarta numele "La Potcoava'. Aici marcajul cruce galbena se termina. Pentru a ajunge la cabana "Baisoara' mai avem de parcurs 4 ore pe traseul 1, marcat cu banda rosie.

8. RACATAU (650 m) - VALEA SOMESULUI RECE - VALEA IRISOARA - CULMEA URASA - VIRFUL DUMITREASA (1 638 m) - ViRFUL BOGDANUL (1 643 m) - MUNTELE SMIDELE (1 644 m)

Marcaj: banda : galbena (proiect executat partial) Durata: 8 ore

Dupa 13,5 km din satul Racatau parasim Valea Somesului Rece, urcam spre stinga 1 km pe drumul forestier al vaii Irisoara, apoi, peste un piriu, tot spre stinga pe un drum de carute prin padure pina in poiana Urasa, unde au gospodariile de vara motii din Girda. Pe culme, trecind succesiv prin padure si poiene, linga virful Dumitreasa intilnim traseul 7, de pe interfluviul Somes-Aries, care ne insoteste spre dreapta 30 minute, pina mai sus de intersectia cu drumul auto forestier. De aici, spre dreapta, peste o zona mlastinoasa, peste virful inierbat Bogdanu, apoi prin padure, iesim in poiana platoului Smidele. Aici, la "Crucea Batrinei', intilnim traseul' nr. 1, unde marcajul banda galbena ia sfirsit linga colibele bistrenilor.

9. CABANA SOMESUL RECE (435 m) - MUNTELE CORABIA (829 m) - SATUL MUNTELE RECE - SATUL PLOPI - RUINELE CETATII LITA - CABANA MUNTELE FILII (550 m).

Marcaj: cruce rosie Durata: 7 ore

La 500 m aval de cabana Somesul Rece, urcam spre dreapta, pe drumul ce insoteste valea Birlogu. Curind ajungem la un vechi barai (care alimenta prima centrala hidroelectrica a Clujului). De aici urcam spre stinga, pe drumul de carute, prin padure apoi printre casele catunului Chirilesti. Din culmea Corabia coborim oblic spre dreapta, in satul Muntele Rece (Micesti), din valea Risca. La iesirea din sat (dupa 600 m pe drum), traversam valea spre stinga si urcam, la inceput pe linga un piriu, apoi paralel cu el, pina in culmea Plopi, linga Monumentul Eroilor.

Continuam drumul spre sud, peste obirsia vaii Fenesului, apoi coborim pe linga releul TV pe o portiune comuna cu traseul 10. In saua Prislop, linga un alt mic cimitir al eroilor, traversam drumul ce leaga localitatile Finisel si Valea Ierii. Continuam pe culme, in directia sud-est, ocolind unele virfuri, dar mentinind culmea paralela cu valea Ierii, din dreapta, timp de 2 ore pina linga un alt releu TV. Spre dreapta se vad ruinele cetatii Lita pe linga care coborim spre confluenta vaii Ierii cu valea Huzii ("La Porut'). In amonte, 3 km pe valea Huzii, ajungem la cabana Muntele Pilii, iar 6 km in aval in localitatea Baisoara.

10. FINISEL - PLOPI - DOBRINUL

Marcaj: triunghi rosu Durata: 8 ore

Din satul Finisel urmam drumul forestier care, la confluenta Fenes-Finisel, continua spre stinga, ajungind dupa 7 km pe culme, in saua Prislop, numita si "La Petrea'. Se continua spre dreapta, urcind pe linga releul TV si lasind doua drumuri spre dreapta, apoi ne inscriem, prin padure, pe curba de nivel, pe versantul estic al Testiesului. La loc deschis, intilnim curind doua drumuri ce urca dirrdreapta de la Monumentul Eroilor.

Vom continua pe culme spre stinga timp de 5 ore, pe un drum ce ne ofera, alternativ, privelisti spre stinga sau spre dreapta, trecind printre case rasfirate prin finete, poiene sau padure. La catunul sezonier Dobrinul intilnim traseul 7, iar marcajul triunghi rosu se termina.

11. LITENI - RUINELE CETATII LITA - CABANA MUNTELE FILII

Marcaj: triunghi rosu Durata : 2 ½ ore

Din statia de autobuze trecem podul peste piriul ce curge paralel cu soseaua, traversam o ulita si iesim curind din sat. Pe culmea dealului din fata se profileaza releul TV, in directia caruia urcam 20 minute, apoi drumul coteste spre dreapta si dupa alte 20 minute ne scoate intr-o sa. Releul TV ramine in stinga; din dreapta, pe sub stincile Pietrei Mari, vine un drum insotit de traseul 9, ce dubleaza marcajul triunghi rosu spre ruinele cetatii Lita, pe care o vedem deja, respectiv spre cabana Muntele Filii.

Pe linga traseele descrise, ce beneficiaza de marcaje, in Masivul Gilau-Muntele Mare - o regiune de larga accesibilitate - exista, o serie de alte trasee, nemarcate, frecventate de numerosi turisti. Astfel de trasee sint:

a.     Posaga de Jos - Posaga de Sus (Belioara) - valea Rastoaca - Cornul Pietrei (durata: 4 ore)

b.     Racatau (650 m) - Maguri (1 284 m) - Chicera Comorii (1 475 m) - Tomnatec (1 416 m) - Steaua (saua Racatau -1 376 m) (durata: 8 ore)

c.      Satul Somesul Rece - virful Cetatii (736 m) - virful Blidaru (1 105 m) - virful Ijar (1 231 m) - Marisel, (durata: 6 ore)

d.     Marisel - Crucea lui Avram lancu - virfu Stinii (1 460 m) - Chicera Negrului (1 497 m) - Virfu Struieru (1 485 m) - saua Petreasa (1 564 m) durata: 6 ore

e.     Marisel - Colonie (Rosesti) - Rusesti - Cheile Lapustesti - Baraj Belis statiunea Fintinele (durata: 6 ore)

f.       Racatau (650 m) - valea Somesului Rece - Cheile Dumitresei - virful Dumitreasa (1 630 m) (durata: 5 ore)

Posaga de Jos - Posaga de Sus (Belioara) - valea Rastoaca - Cornul Pietrel

(traseu nemarcat, 4 ore).

Este un traseu ce urmeaza un drum comunal (6 km) din Valea Ariesului pina la o mica manastire, adevarata bijuterie sculpturala. Cele doua izbucuri din apropiere, cheile si peisajul ce ne inconjoara sint si ele motive de popas.

Dupa inca 2 km, in satul Belioara, admiram o alta bisericuta din lemn. Urcind spre dreapta, pe valea Belioarei, 2,5 km, avem mereu in fata impresionantul abrupt calcaros al muntelui Scarita. Dupa izvorul Belioarei vom urca spre dreapta, pe Rastoaca (vale seaca de linga peretele stincos) pina intr-o poienita. Cotim apoi spre dreapta, pe o poteca prin padure, pina in culmea Bradatel. O urmam, urcind prin finate, si ocolind spre stinga, obirsia vaii seci. Ajungem intr-o sa, de unde coborim spre dreapta, in poienita Comul Pietrei, unde intilnim marcajul traseului 4.

Racatau (650 m) - Maguri (1 284 m) - Chicera Comorii - Tomnatec (1 416 m) - Steaua (saua Racatau -1 376 m)

(traseu nemarcat, 8 ore)

Traseu ce insoteste culmea dintre Somesul Rece si Valea Racatau. La namasele de la Grosciori, Gaureasa, Tomnatec, Damis, Muntisorul etc, vom afla la "muntarit' oameni din Tara Motilor.

Satul Somesul Rece-virful Cetatii (736 m)-vtrful Blidaru (1105 m) -vlrful (Jar (1 231 m) - Marisel

(traseu nemarcat, 6 ore)

Traseul urmareste interfluviul dintre cele doua Somesuri, Cald si Rece, pe drum de care, prin paduri, finete si pasuni.

Marisel - Crucea lui Avram lancu - Dealul Stinii - Chicera Negrului - virful Struleru - saua Petresa

(trasea nemarcat, 6 ore)

Din Marisel pina la Fintinele trecem prin pajisti si finete. De la Crucea lui Avram lancu continuam pe drumul de care, apoi pe ramificatia din dreapta a acestuia (cea din stinga duce la Dobrus).

Dupa ce traversam un drum forestier, ce face legatura intre Valea Racataului si soseaua Belis- Poiana Horea, continuam pe culme, prin padurea de molid, pina la saua Petreasa, unde intilnim traseul 1 al culmii principale a masivului Gilau-Muntele Mare.

Marisel-Colonie (Rosesti) - Rusesti - Cheile Lapustesti - Baraj Belis - statiunea Fintinele,

(traseu nemarcat, 6 ore)

Este un traseu foarte dificil, dar spectaculos, mult controversat in lumea iubitorilor de munte.

Amonte de catunul Rusesti drumul se termina, noi continuam pe o poteca pina la o casa izolata apoi incepe aventura: nu mai exista poteci, se merge prin apa, din piatra-n piatra sau pe maluri, printre tufisuri. In amonte de confluenta cu Valea Neagra, debitul apei se reduce treptat pe masura ce ne apropiem de baraj. Spre final apare un drumeag, pe care ajungem comod la destinatie.

Racatau (650 m) - valea Somesulul Rece - Cheile Dumitresei - Virful Dumitreasa (1 630 m)

(traseu nemarcat, 5 ore).

Traseu cu un tronson dificil !

Drumul Racatau - Steaua, la 6,5 km de centrul satului Racatau (1,5 km aval de lacul Somesul Rece), trece peste un piriu, care nu atrage atentia in mod deosebit. E Dumitreasa, pe care ne angajam cu atentie si curiozitate. Dupa o ora de la intrarea in cheie, ajungem la drumul forestier, de unde avem trei posibilitati:

sa-l urmam in amonte pina la capat, apoi, pe la colibele Dumitreasa, spre Virful Dumitreasa, unde intilnim traseele 7 si 8;

sa-l urmam spre dreapta, peste culmea Fagetu, spre valea Somesului Rece;

sa urcam in culmea din stinga pina la drumul forestier ce leaga Valea Dumitresei de Valea Negrutei. Pe acesta, spre stinga, ajungem in citeva minute, in Valea Negruta (traseul 7), pe care putem cobori spre satul Racatau sau urca la Dobrinu.