Comert, turism - servicii

A. Comertul

■       Comertul interior reprezinta o forma foarte vizibila si generalizata de servicii. Comertul interior al tarilor depinde foarte mult de nivelul lor de dezvoltare.

Schimburile de produse sunt realizate intre persoane, grupuri de persoane, firme, localitati, regiuni (toate situate in interiorul aceleiasi tari), cu scopul principal de a satisface anumite cerinte de existenta a oamenilor.

Totalitatea acestor activitati formeaza piata interna si poate avea un caracter organizat (prin practicarea ei dupa anumite reguli si in anumite perimetre special amenajate), semiorganizat sau neorganizat.

■       Comertul exterior presupune schimbul de bunuri intre diferite tari sau grupe de tari.

Ponderea si locul fiecarei tari in comertul mondial arata foarte clar locul pe care acestea il ocupa in diviziunea internationala a muncii. Este semnificativa ponderea principalelor tari atat in ansamblul activitatilor de comert (export si import), cat si a exporturilor, luate separat (DOC 1).

Ponderea tarii noastre in comertul mondial (0,18%) este inferioara celei pe care o avea in urma cu 2-3 decenii (0,60%), dar asemanatoare unor tari de aceleasi dimensiuni.

■       Comertul electronic reprezinta desfasurarea unor activitati de servicii prin intermediul Internetului. El reprezinta o adevarata schimbare calitativa a comertului deoarece se realizeaza prin mijlocirea sistemelor informatice. Se afla actualmente, indeosebi in tarile dezvoltate, intr-o accentuata dezvoltare.

■       O forma speciala a sistemului de servicii il reprezinta fluxurile de capital sub forma institutionalizata (intre tari, organisme financiare si tari, intre organisme financiare din diferite tari, intre companii) sau la nivel uman individual.

In anul 1998, asistenta financiara internationala, sub forma creditelor de care au beneficiat diferite tari, este redata alaturat (DOC 2).

B. Turismul

Activitatile turistice sunt un indicator important al gradului de satisfacere a populatiei cu anumite servicii. Ele cuprind turismul intern si turismul international. Pentru anumite tari rolul turismului international, evidentiat prin incasarile din turism si circulatia turistica (numarul de persoane venite), este semnificativ in ansamblul economiei proprii (Fig. 1,2, DOC 3).

■       Turismul in Romania

In tara noastra exista o varietate de obiective turistice, dintre care mentionam: elemente legate de relief: pesteri, chei, creste abrupte, forme vulcanice, vai, suprafete de eroziune, depresiuni, relief structural; elemente legate de clima si hidrografie: izvoare minerale, izvoare termale, areale cu un microclimat terapeutic, lacuri, potentialul heliomarin al litoralului; elemente legate de peisaje, vegetatie si fauna, care sunt concentrate in principalele rezervatii de acest fel; obiective cultural - istorice: cetati, castele, monumente de arhitectura, biserici, manastiri, case memoriale etc.

Exista mai multe tipuri de areale turistice, cum ar fi: areale turistice cu un potential natural deosebit; dintre acestea, mentionam: Obcinele Bucovinei, Ceahlau - Cheile Bicazului, Ciucas, Bucegi, Fagaras, Retezat, Defileul Dunarii etc; areale turistice cu un potential cultural - istoric si arhitectonic, cum ar fi: nordul Moldovei, Podisul Tarnavelor, Subcarpatii Getici; areale turistice amenajate cu un inalt potential balneoclimateric, in aceasta categorie intra litoralul Marii Negre, intre Navodari si Vama Veche; areale turistice neamenajate, unde se pastreaza caracteristicile naturale initiale: Delta Dunarii si complexul lagunar Razim - Sinoie.

Dintre arealele turistice identificate la nivelul tarii, un interes deosebit prezinta in prezent: litoralul Marii Negre (care, desi are o utilizare sezoniera, concentreaza mai mult de jumatate din circulatia turistica interna); zona Brasov - Bucegi - Valea Prahovei, cu statiunile si amenajarile cunoscute; nordul Moldovei, orasul Bucuresti.

Dictionar

Comert - activitate economica traditionala de schimb al produselor excedentare intre anumite comunitati umane.

Drumetie - deplasarea oamenilor pe jos in regiuni mai putin accesibile.

Turism - deplasarea persoane­lor intr-o alta localitate decat cea de resedinta, cu un scop diferit de cel lucrativ.

Statiune balneoclimaterica -statiune turistica in care se pun in valoare caracteristicile balneare (ape minerale) si climaterice ale regiunii.

DOC 1. Principalele state in comertul mondial (in 2004)

DOC 2. Volumul creditelor datorat asistentei financiare internationale pentru diverse state

Pentru figura urmatoare

● Centre istorice si culturale   

● Statiuni litorale                          

● Statiuni pentru schi                  

● Distractii

+ Pelerinaje

∆ Parcuri naturale

Fig. 1 Terre - obiective turistice

DOC 3. Primele state ale lumii dupa numarul anual de  turisti (2003)

A. Regiuni turistice

Turism de munte (sporturi de iarna)

Turism balnear (vara)

Alte forme de turism

B. Poli de turism

● Turism urban

● Turism balnear

. Sporturi de iarna

C. Legaturi turistice majore

− Legaturi rutiere

---Legaturi maritime (croaziere)

Activitati complementare si aplicatii

Orizontul local si apropiat are anumite caracteristici de geografie umana care reflecta elemente referitoare la: populatie, asezari omenesti, resurse naturale, activitati economice, elemente de transformare a peisajului natural si de organizare a spatiului.

Un element de referinta important pentru definirea caracteristicilor de geografie umana il reprezinta incadrarea orizontului local si apropiat in sistemul mai larg oferit de unitatea administrativa supraordonata, regiunea in care se afla situat, ansamblul teritoriului tarii si unitatile statale si regionale invecinate.

Populatia din orizontul local si apropiat trebuie sa fie vazuta dintr-o perspectiva cantitativa, evolutiva si socio-economica. Evolutia populatiei unei localitati poate fi reprezentata printr-o histograma (Fig. 1).

O atentie deosebita trebuie acordata analizei habitatului si a sistemului de asezari. Caracteristicile habitatului reprezinta contextul calitativ in care sunt situate asezarile din orizontul local si apropiat (si, in mod deosebit, localitatea natala) si reflecta conditiile generale ale calitatii vietii populatiei ce locuieste acest teritoriu.

Analiza sistemului de asezari presupune concentrarea interesului pe o anumita localitate, dar necesita si abordarea sistemului functional si spatial al asezarilor inconjuratoare.

Inventarierea resurselor naturale trebuie sa aiba in vedere un cadru mai larg, in care un loc important trebuie sa le revina resurselor fizico - geografice (fondul funciar, resursele de apa, resursele biotice, conditionarile climatice, posibilitatile reliefului), pe langa cele abordate in mod traditional si reunite generic sub numele de resursele scoartei terestre (resurse energetice si minerale, substante nemetalifere, roci).

Structura resurselor poate fi redata printr-o diagrama circulara (Fig. 2).

Activitatile economice pot fi investigate in raport cu ariile inconjuratoare, cu mecanismul actual al tranzitiei si cu aspiratiile comunitatii locale (DOC 1).

Transformarile mediului natural se pot concretiza intr-o evaluare a tipurilor de peisaje antropice si a gradului de antropizare a mediului. Un element important de analiza pentru caracteristicile umane ale unui teritoriu il reprezinta modul in care societatea omeneasca a transformat mediul sau natural, initial. In acest sens, utilizarea unor surse istorice si cartografice evidentiaza diferite momente ale transformarii peisajului natural de catre om.

Analiza atenta a sirului localitatii natale (sau al altor localitati) evidentiaza legatura dintre elementele naturale si antropice conturand totodata si structura ei teritoriala interna (Fig. 3).

O problema legata de sistemul de asezari o reprezinta ierarhizarea acestuia.

Este de observat ca anumite localitati au avut in timp evolutii diferite, astfel incat, in prezent, acestea ocupa o anumita pozitie in sistemul de asezari, care poate deveni un element favorizant sau restrictiv al evolutiei ulterioare.

Mentionam, cu titlul de exemplu, ca stabilirea resedintei de comuna intr-unul din satele componente a avut ca efect dezvoltarea mai accentuata a acelui sat care ocupa, in acest fel, o pozitie mai favorabila, in mod similar, dar la alte dimensiuni, se pune problema alegerii centrelor de decizie administrativa.

O preocupare a studiilor de geografie umana a orizontului local este legata de stabilirea exacta a actualului sistem de ierarhizare a localitatilor si de definirea legaturilor cu orasele polarizatoare.

Dictionar

Antropizare - proces de transformare a mediului natural intr-un mediu antropic.

Geografie istorica - preocupare stiintifica de interferenta, care isi propune sa redea, cronologic, aspectele principale ale relatiei dintre om si mediul sau de existenta.

Peisaj antropic - peisaj transformat de om in care exista o prezenta vizibila a elementelor introduse de acesta: cai de comunicatie, asezari, activitati economice.

Sit - suprafata concreta in care este amplasata o anumita localitate.

Aplicatii:

1.       Realizati o harta a orizontului local pe care sa reprezentati principalele elemente de geografie umana.

2.       Realizati o cercetare a orizontului local urmarind tematica din DOC 1 si elaborati o scurta lucrare in acest sens.

Fig.1 Diagrama in coloane. Evolutia populatiei

Fig. 2 Diagrama circulara. Ponderea diferitelor resurse energetice utilizate de societatea contemporana

Fig. 3 Zonele functionale ale orasului Bucuresti

■  Zona centrala cu constructii vechi

■  Areale cu blocuri (cartiere noi)

■  Zone rezidentiale

■  Zone si platforme industriale

■  Zone verzi

■  Localitati exterioare

О Lacuri

■  Zone comerciale noi

- Sosele

- Cai ferate

DOC 1. Tematica de geografie umana a orizontului local si apropiat

1.       Pozitia fata de unitati supraordonate (judet, regiune geografica, tara).

2.       Populatia:

■          Numarul populatiei, evolutia numerica, miscarea naturala, miscarea migratorie.

■          Structura populatiei (pe grupe de varsta, confesionala, ocupationala).

3.       Habitat si asezari:

■          Caracteristicile habitatului.

■          Asezarile omenesti (orase, sate). Studiul asezarii urmareste identificarea fizionomiei, structurii, functiilor si, pentru localitatile mari, a zonelor functionale.

■          Reprezentarea cartografica a asezarilor omenesti. Organizarea asezarilor omenesti in sisteme teritoriale (influenta oraselor mari in teritoriu, sistemul de comunicatii, ierarhizarea asezarilor).

4.       Resurse naturale si activitati economice:

■          Resurse (fizico - geografice si ale scoartei terestre).

■          Activitatile agricole (ramuri, produse).

■          Activitati industriale (ramuri, intreprinderi, produse, legaturi economice, aprecieri privind posibilitatile de dezvoltare).

Servicii (transporturi, cai de comunicatie, activitati comerciale, turism).

5.       Perspective ale dezvoltarii economice.

6.       Peisaje antropice si mediul antropizat.

Scrieti pe o foaie alaturata raspunsul corect pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.

Urmariti cu atentie harta de mai jos.

I. Explicati, pe scurt, ce reprezinta aceasta harta si ce elemente pot fi identificate in cadrul ei.            

10 puncte

II. Identificati 10 regiuni industriale si notati denumirea lor si statul in care se afla situate.

10 x 2 puncte = 20 puncte

III.  Alegeti o regiune industriala dintre cele identificate mai sus si precizati specificul economic al acesteia.

10 puncte

IV.  Explicati, pe scurt, principalele caracteristici ale pro­ductiei mondiale de energie electrica, precizand:

a) baza de materii prime;

b) tipurile de centrale electrice;

c) principalele tari producatoare;

d) ponderea atomoenergiei in productia de energie electrica;

e) perspectivele dezvoltarii acestei ramuri industriale.

5x4 puncte = 20 puncte

V.  Analizati raportul dintre evolutia populatiei si a productiei agricole, luand in considerare cele mai impor­tante state sub raportul ambelor caracteristici (China, India, SUA).

14 puncte

VI. Identificati raspunsul corect si notati pe foaia de test litera corespunzatoare a acestuia:

1. Principala tara producatoare de huila este:

a. China;

b. Fed. Rusa;

c. India;

d. SUA;

2. Principala tara producatoare de petrol este:

a. Arabia Saudita;

b. Fed. Rusa;

c. Iran;

d. SUA.

3. Principala tara producatoare de minereu de fier este:

a. Australia;

b. Brazilia;

c. China;

d. Fed. Rusa.

4. Principala tara producatoare de aur este:

a. Australia;

b. Canada;

c. Rep. Africa de Sud;

d. SUA.

5. Principala tara producatoare de energie electrica este:

a. China;

b. Fed. Rusa;

c. Japonia;

d. SUA.

6. Principala tara producatoare de grau este:

a. China;

b. Franta;

c. Spania;

d. SUA.

7. Principala tara producatoare de orez este:

a. China;

b. Bangladesh;

c. India;

d. Indonezia.

8. Principala tara europeana producatoare de energie

atomoelectrica este:

a. Federatia Rusa;

b. Franta;

c. Germania;

d. Regatul Unit.

8x2 puncte = 16 puncte

Total (I-VI) = 90 puncte

Din oficiu = 10 puncte

TOTAL = 100 puncte

Regiuni industriale