Pestera nr. 14 din valea cernei

PESTERA NR. 14 DIN VALEA CERNEI

Sinonimii. Pestera din Ciuceava Neagra, Pestera de la Frecus din Cuceava Neagra.

Localizare si cai de acces. Accesul auto este asigurat de drumul forestier care urca de la Izvorul Cernei pana la V. Maneasa, mentionat la descrierea Pesterii nr. 10.

Mergand spre izvoarele Cernisoarei. dupa ce trecem pe rand pe langa Ciuceava Chicerh, Ciuceava Cracu Frasinului si Ciuceava Prihodului Mare, intram in frumoasele chei ale Cernisoarei. La cca 150 m aval de confluenta Cernisoarei cu Valea Gardornami, pe partea stanga a vaii se afla un izvor carstic. De aici, ocolind zona de abrupt, se urca in versantul Ciucevei Negre pana in punctul numit "La Frecus", unde, la o altitudine de 895 m si la 155 m fata de Valea Cernisoarei, se gaseste deschiderea pesterii, orientata spre sud.

Date istorice. Pestera a fost explorata si cartata in 1961 de Stefania Avram, Dan Dancau si Eugen Serban. Descrierea sa a fost publicata in 1964.

Descriere. Ca majoritatea pesterilor din Valea Cernei, Pestera nr. 14 este fosila, relativ uscata, suborizontala, monoetajata si cu morfologie simpla. Dupa intrarea cu dimensiunea de 2,5x2,5 m, mascata de bolovani mari, urmeaza o galerie in panta usor descendenta, rectilinie, in lungime de 75 m prezentand sase ramificatii laterale si doua zone mai largi. Prima dintre acestea se afla chiar la inceput, unde sunt blocuri, lemne si alte resturi vegetale si gazduiesc o bogata fauna de insecte. Sub unul din. acestea s-au gasit scorpioni, lucru mai putin obisnuit pentru asemenea altitudine.

Astfel de captari pot fi indentificate in mai multe locuri din Carpati - ex. Crisul Repede prin captare a preluat mai multe rauri (Iada, Draganul etc.) care se dirijau din nordul Multilor Apuseni spre Depresiunea Simleu; Prahova care a inaintat dinspre Comarnic taind defileul de la Posada a captat raul care venea dinspre Predeal si trecea inspre Ialomita prin saua Paduchiosu; la fel Izvoru Dorului si Valea Jepilor au strapuns abruptul estic al Bucegilor captand in doua locuri, raul care apartinea Ialomitei etc.

- Captarile laterale din lunci. Reprezinta un proces destul de frecvent in campiile de subsidenta si in luncile raurilor mari care au meandre extinse si cursuri vechi folosite de catre afluenti (Siret, Prut etc.). Procesul se realizeaza in diferite moduri.

autocaptarea sau    captarea de meandru. Rezulta prin evolutia meandrelor succesive; prin extinderea lor, spatiul dintre ele se ingusteaza ceea ce face ca la viituri sa fie erodat, raul sa-si formeze aici o albie noua, iar bucla meandrului din dreptul sau sa fie parasita. Rezulta belciugul (meandrul parasit in care se pastreaza ochiuri de apa in sectoarele mai adanci ale fostei albii) si popina (martor de eroziune care domina belciugul si albia noua).

captari prin atingerea meandrelor a doua rauri. Se produc in luncile extinse cand meandrul unui rau prin evolutie laterala ajunge la albia unui afluent al carui curs este paralel (Prut si Jijia; Prut si Elan, Muresul si Tarnava la nord de Alba Iulia) trecand in aceasta; ramane cursul parasit.

o alta situatie se produce in campiile de divagare si cele piemontane intre rauri vecine care au patul albiei la inaltime diferita datorita unui proces de aluvionare mai bogat la unul, in raport de celalalt. La viituri, apa din cel cu albia mai ridicata se poate revarsa in celalalt, creand o albie noua spre acesta (ex. Huang Ho in China, Dambovita in Campia Bucurestiului). Ulterior, fie ca acesta isi schimba in intregime cursul (captare prin deversare) spre raul cu albia mai joasa, iar vechea albie din aval de captare ramane uscata (vale moarta), fie ca isi va desfasura doua cursuri - cel vechi si cel nou creat la viitura (fenomen de difluenta) (ex. rauri din Depresiunile Hateg, Fagaras).

- Captarile frontale - Procesul se produce intre rauri cu desfasurare opusa. Ca urmare, cumpana de ape separa obarsiile a numeroase paraie care curg in sens invers, cele care dispun de energie mai multa, inaintand regresiv in

Urmeaza un mic prag, dincolo de care apar primele concretiuni reprezentate prin coloane si curgeri parietale.

In portiunea mediana galeria se largeste, in mijlocul ei se afla blocuri mari prabusite si mai multe concretiuni, aproape toate tapisate cu coralite. In ultima portiune galeria se ingusteaza din nou. In acest sector infiltratiile mai abundente alimenteaza cateva gururi. Tot pe seama lor s-a format o crusta calcitica groasa, ce captuseste pe alocuri podeaua si peretii, precum si un frumos grup de coloane aliniate in lungul fracturii din tavan, care a favorizat formarea cavitatii.

Ca si Pestera nr. 10, Pestera din Ciuceava Neagra nu reprezinta decat un drenaj local al infiltratiilor, ce patrunzand prin banda de calcar, s-au concentrat pe colectorul unei mici falii transversale, intr-o perioada in care terasa Cernisoarei se afla la acest nivel.

Conditii de vizitare. Pestera nu pune nici un fel de probleme, putand fi vizitata in orice anotimp, cu orice echipament.

Bibliografie. St. Avram, D. Dancau si E. Serban (1964) ; D. Dancau, I. Juvara si E. Serban (1968) ; M. Bleahu si col. (1976).