CHEILE NEREI, DE LA UN CAPAT LA
CELALALT
Intre
Sopotu Nou si Sasea Romana sunt 22 km, dintre care aproape
20 km de chei propriu-zise (pe schita : intre punctele A si B).
Recomandam celor ce vor sa-si faca o imagine completa
asupra Cheilor Nerei parcurgerea acestora (in sezonul favorabil !) in trei zile,
noptile urmand a fi petrecute in cort (prima in Poiana lui Vogiun, a doua
in saua de pe Carsia Ciochinii din apropierea Cantonului Damian);
cheile pot fi parcurse si in doua zile, aceasta parcurgere a
cheilor o recomandam numai drumetilor obisnuiti cu astfel
de excursii, insotiti eventual de cunoscatori ai locurilor
si echipati corespunzator. Din echipament (care e de dorit
sa fie redus la strictul necesar avand in vedere distantele si
dificultatile) nu trebuie sa lipseasca : cizme de cauciuc
lungi, sac de dormit si un cort (pe 19 km de chei nu exista decat
cateva salase care pot oferi doar podul cu fan ). Amatorii de
pesteri si avene vor trebui sa renunte la vizitarea lor din
cauza, echipamentului voluminos pe care ar trebui sa-l duca in
spinare (scari speologice, corzi de asigurare, lampi etc.). In schimb
o mare satisfactie ar putea avea cei care ar parcurge cheile cu barca
pneumatica (recomandabil de doua persoane, fara
chila), sau iarna pe patine daca gheata permite, in schimb,
primavara, si de cate ori sunt perioade prelungite de ploi, Cheile
Nerei trebuie evitate : apa tulbure si involburata urca
amenintator, uneori pana deasupra potecii, rupand copacii din
cale si carandu-i la mari departari. Asadar sa
alegem cu grija perioada excursiei in chei. Alpinistii pot gasi
si ei pereti verticali, cu fisuri si surplombe, pana la 200
m (Carsia Rolului, Turnu Be-gului, Carsia Soimului, Carsia
Caprarului etc.).
O
descriere turistica ampla a parcurgerii cheilor de la un capat
la celalalt este facuta in volumul Drumetind prin
Muntii Banatului de L. Botosaneanu si St. Negrea (ed.
I 1968, ed. a II-a, 1976). De aceea ne vom limita la o descriere foarte
sumara a celor mai importante fenomene carstice de pe traseu. Dar mai
intai sa dam distantele de parcurs :
Bozovici
- Sopotu Nou (22 km sosea asfaltata). Sopotu
Nou-Ogasul Bresnic (2,2 km drum de caruta si
poteca ; ½ ora cu piciorul). Ogasul Bresnic- Poiana lui Trifu
(3,2 km pe poteca cu trecere prin vaduri ; l ora cu piciorul). Poiana
lui Trifu-Lacu Dracului-Poiana lui Vogiun (circa 4 km ; l ora cu Piciorul
urmand poteca peste Culmea Lacului si peste Cracu Iordanului ; daca
se merge tot timpul pe langa firul apei se face mai mult). Poiana lui
Vogiun- Cantonul silvic Damian (6,5 km pe poteca pana in punctul "La
Carlige", apoi dincolo de puntea facuta nu de mult, pe drum de
caruta ; circa 21/2-3 ore cu piciorul).
Cantonul silvic Damian-Podu Beului (aproape 4 km pe drum de
caruta pana in Poiana Lindina si mai departe pe drum
forestier ; l ora cu piciorul). Podu Beului - Sasea Romana (2.5
km pe poteca sapata in stanca, trecand prin tunele artificiale ;
3/4 ora cu piciorul). Sasea Romana-Oravita (25 km
sosea asfaltata). La Oravita exista hoteluri.
Pana
in 1972 n-au existat marcaje in zona. Dupa 1972 s-au executat cateva
marcaje. Pe noi ne intereseaza urmatoarele : banda rosie
intre Sopotu Nou- Podu Beului si Sasea Romana ; banda
albastra intre Sasea Romana-Podu Beului-Valea
Racajdelului- Anina ; triunghi albastru : Ochiul Beului-cascadele
Beusnitei.
La
mai bine de 2 km de la Sopotu Nou (urmareste fig. 54), dupa
confluenta cu paraul Bresnic, valea se ingusteaza, calcarele
inlocuiesc granitele si caracterul de chei incepe sa se
contureze. Nu departe de Bresnic, Nera face marele cot de la Feregoasa,
dupa care strabate Poiana Crovu Bidareschi si intra in
cheile propriu-zise formate dintr-un culoar lung alcatuit de peretii
mai multor carsii. Chiar in intrarea in acest culoar, drumul de
caruta se termina si incepe poteca. Trecand pe
Unga izvorul carstic Bigar, in spatele caruia e ascunsa o
pestera, si prin Poarta Meliugului, Nera iese din culoar si
intra in Poiana lui Trifu (sau a Meliugului). Dincolo de frumoasa si
plesuva Carsie a Meliugului, care strajuieste poiana la
capatul din aval, raul intra din nou la stramtoare, scaldand pe
stanga peretii Culmii Lacului, in acesti pereti se afla
cateva pesteri mici, printre care Pestera de la Lacu Dracului, in
gura careia se afla lacul carstic cu acelasi nume (vezi mai
departe). Turistii vin la lac direct prin padure, pe un drumeag ce se
desface din Drumul Camenitei in punctul "La Logor" (vezi fig. 54). Mai
departe Nera se strecoara printre pintenul Culmii Lacului si peretele
inalt de 150 m al Carsiei Albinei, ciuruita de mici pesteri,
jormand unul dintre cele mai mari coturi din chei, Conveiul Lung. La numai cateva
sute de metri mai jos, dupa confluenta pe stanga cu Ogasul
Porcului (pe valea caruia se poate urca la un aven), Nera face inca
un cot puternic, Conveiul Scurt. Dupa acest cot, ea primeste tot pe
stanga cel mai puternic izbuc din chei, Izvorul Iordanului, si intra
in Poiana lui Vogiun (sau a Alunilor). Aceasta poiana stramta
si lunga este dominata la capatul din aval, pe dreapta, de
Carsia Caprariului, pe crestetul careia se afla o
pestera, iar pe stanga, de cleanturile de la Farna, perforate de
guri de pestera si avene greu accesibile. Pe urmatorii 6
km, intre Poiana Vogiun si Cantonul Damian, Nera strabate cea mai
pitoreasca si salbatica portiune a cheilor. Pe stanga,
chiar la parasirea poienii, urcand putin pe Pagina Ulmului,
ajungem sub Pesterile lui Vat in care s-au gasit oase de urs de
caverna si ras fosil. Putin in aval, la inceputul Carsiilor
Dese, se deschide langa poteca Pestera Boilor (pe care o
prezentam la locul potrivit). De la aceasta pestera, urmand
poteca care tine tot timpul malul stang, ba trecand prin tunele, ba
coborand langa apa raului, ajungem in dreptul pesterilor "La
Gauri", la care se urca printre carsiile Barbesu Mic
si Barbesu Mare. In dreptul cleanturilor "La Carlige" poteca
trece pe malul drept (exista o punte noua), find adapostita
pe o portiune de un semitunel sapat imediat deasupra apei adinci ce
scalda peretii. Chiar aici, urcand serpentinele unei poteci prin
padure, putem vizita locul denumit "La Coveti", niste marmite
uriase adancite de Ogasul Vaii Rele, apoi - parasind
poteca - putem cauta la stanga gura unei pesteri mascate de un
iederar. Revenind la poteca, mergem pe ea pana la Pagina Seaca,
unde da intr-un drum de caruta care o continua pe sub
Fata Damianului pana la Cantonul silvic Damian (Des-pedea). In acest
sector de chei, in versantul stang se deschid pesterile Gaura Porcariului
si Dubova (ambele prezentate in continuare), in aval de Dubova, pe
aceeasi poteca, ne intampina impresionanta piramida de
calcar a Turnului Mare al Begului, inalta de circa 200 m si cu mult
grohotis la baza, in care se ascund vipere cu corn. Begul Mare este
continuat de Begul Mic si perpendicular pe carsiile acestora se
dezvolta o lunga curmatura (Carsia Ciochinii) care
obliga Nera la unul din cele mai indraznete si mai lungi
"conveie" ale sale. Dincolo de apa, in dreptul ei, se ridica
Carsia Rolului, masiva si impunatoare, cu turnurile sale
care o inalta la 270 m deasupra apei si in peretele careia
e sapata Pestera Rolului, vestita pentru faptul ca a
servit de adapost haiducului banatean Adam Neamtu. In
aval de stramtoarea (de numai 50 m intre bazele peretilor opusi)
formata de Rol si Begul Mic, Nera strabate doua "poieni"
(Lindina si Miaica), apoi primeste pe dreapta cel mai important
afluent al sau in chei, Beul. De la Podu Beului putem merge :
la stanga,
prin Cheile Nerei in continuare, apucand poteca ce strabate o succesiune
de mici tunele dinamitate in stanca pana la Foeroaga Mare unde valea
se largeste treptat, caracterul de chei dispare si curand
ajungem la Sasea Romana ;
la dreapta,
pe Valea Beului in directia rezervatiei naturale Beusnita
(cu vegetatia sa remarcabila, cu puternicul izvor carstic Ochiul
Beului si cu exceptionalele cascade ale Beusnitei) urmand o
poteca si apoi un drum forestier (circa 5 km) ;
inainte,
prin Cheile Chichiregului, pe un drum forestier pana in satul Potoc (4 km)
si de aici, pe acelasi drum, pana in apropiere de Slatina Nera
(5 km); mai departe, la dreapta, pe sosea asfaltata ajungem la
Oravita (24 km).
