Pestera zmeilor de la onceasa

PESTERA ZMEILOR DE LA ONCEASA

Sinonimii. Huda Oncesei.

Localizare si cai de acces. Pestera Zmeilor de la Onceasa se deschide la o altitudine de l 320 m, in versantul drept al Vaii Ponorului, la 4,5 km amonte de confluenta acesteia cu Somesul Cald.

Exista numeroase variante care conduc la pestera, m functie de zona din care se pleaca. Drumul carosabil cel mai apropiat este cel de pe valea Somesului, care se urmeaza de la Huedin pe itinerarul deja precizat pentru vizitarea cheilor si Cetatii Radesei. La 2 km amonte de Ic Ponor se desprinde, prin dreapta, drumul forestier de pe Valea Ponorului, pe care se poate ajunge cu masina pana in dreptul pesterii. Aceasta se afla insa aproape de buza versantului, la picioarele unei faleze calcaroase, astfel incat ramane de urcat prin padure flancul abrupt al vaii, de preferinta in tovarasia unui ghid care sa cunoasca amplasamentul exact al intrarii. Din paienjenisul de marcaje turistice care strabat in toate directiile masivul Bihorului, cel putin doua prezinta interes pentru vizitarea Pesterii Zmeilor. Ele au ca punct comun Poiana Oncesei, situata pe traseul Vladeasa-Piatra Talharului - Ic Ponor (marcaj banda albastra), dar la care se poate ajunge si prin traseul Stana de Vale-Padis (marcaj banda rosie), folosind derivatia din Saua Cumpanatelu (marcaj cruce rosie). Distantele sunt in general mari: 20,5 km de la Cabana Vladeasa, 17 km de la Stana de Vale si tot atat de la Cabana Padis, 7,5 km de la Ic Ponor si 4 km de la Runcul Ars, din Valea Somesului Cald. Traseul care conduce din Poiana Oncesei pana la pestera este marcat tot cu cruce rosie (prelungindu-1 de fapt pe cel oare vine din Saua Cumpanatelu) si insumeaza 3 km. Din capatul vestic ai poienii se urca mai intai usor prin padure, apoi se coboara domol prin cateva luminisuri pana la buza versantului Vaii Ponorului. Aici panta se accentueaza puternic in lungul unui grohotis ce flancheaza peretele la baza caruia se afla pestera. Marcajul traverseaza versantul pe sub acest perete si se opreste in cele din urma in fata intrarii.

Date istorice. Dupa publicarea primei descrieri de catre E. A. Bielz in 1852, Pestera Zmeilor devine curand cunoscuta, indeosebi pentru faptul ca ea constituie un veritabil cimitir de ursi de caverna. Neobositul explorator care a fost A. Schmidl ii detaliaza descrierea, insotind-o de un plan care a ramas practic singurul utilizat pana in zilele noastre. R. Jeannel si E. Racovita viziteaza aceasta pestera in august 1921, insistand in cercetarile lor asupra faunei cavernicole dar efectuand si observatii interesante asupra evolutiei cavitatii.

Descriere. Intrarea care se casca la picioarele peretelui calcaros este de forma aproximativ triunghiulara, cu baza de 7,6 m si inaltimea de 3,8 m. Ea este urmata de o galerie lunga de 67 m, prin care se coboara in panta accentuata, peste daramaturi, pana in Sala Domului. Aceasta este un spatiu de dimensiuni considerabile, a carei latime maxima atinge 38 m si a carei bolta se ridica la 26 m. In partea opusa intrarii se afla un larg diverticol, cu peretii concretionati si cu planseul rascolit de nenumaratele sapaturi facute pentru a se scoate osemintele de urs. In partea dreapta, pestera continua printr-o galerie larga, orizontala, frumos concretionata mai ales in a doua sa jumatate. Cea mai interesanta formatiune o constituie un planseu stalagmitic suspendat in peretele stang - martor al unor trecute faze de colmatare si reactivare a golului subteran. Lungimea totala a cavitatii este de 310 m.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

a. titlu

b. cuprins

c. legenda

45. In relatia de tipul y = ax, x reprezinta:

a. variabila neutra

b. variabila independenta

c. variabila dependenta

46. Marimile statistice care exprima prin numere concrete valoarea unei caracteristici sunt:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

47. Marimile care se exprima prin raportul dintre doua marimi absolute in care indicatorul raportat este la numarator si cel luat ca baza de raportare la numitor, se numesc:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

48. Dintr-un lot de 50 de studenti, numarul celor cu nota 8 este de 10. Care este procentajul lor?

a. 50 %

b. 10 %

c. 20 %

49. Daca numarul celor nascuti vii intr-o comunitate umana este de 30, la 2000 de locuitori care este coeficientul natalitatii la mia de locuitori?

a. 15‰

b. 66‰

c. 30‰

50. Prezentarea ordonata a unui ansamblu de date in care fiecare element al selectiei corespunde unei valori a caracteristicii alcatuieste:

a. un tabel

b. o serie statistica

c. o distributie

51. Seriile statistice pot fi:

A) cronologice

B) teritoriale

C) omogene

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

52. Numerele cu ajutorul carora se poate determina pozitia unui punct pe o dreapta, pe un plan sau in spatiu fata de un sistem de referinta se numesc:

a. marcatori

b. indicatori

c. coordonate

53. Scarile grafice de reprezentare a datelor numerice pot fi:

A) regulate

B) neregulate

C) spatiale

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

54. Scara aritmetica intra in categoria scarilor:

a. patratice

b. regulate

c. neregulate

55. Daca coordonatele unui punct sunt notate x = +3 si z = +3 in ce cadran se afla?

a. dreapta sus

b. dreapta jos

c. stanga sus

56. Daca coordonatele unui punct sunt x = -3 si y = -3 in ce cadran se afla?

a. stanga sus

b. stanga jos

c. dreapta jos

57. Coordonatele care determina pozitia unui punct (P) prin distanta de la pol notat cu 0 la punctul (P) si prin unghiul pe care dreapta OP il face cu axa X se numesc:

a. coordonate duble

b. coordonate rectangulare

c. coordonate polare

58. Scara care se caracterizeaza prin uniformitatea intervalelor pe axele de coordonate se numeste:

a. regulata

b. neregulata

c. spatiala

59. Scara logaritmica intra in categoria scarilor:

a. omogene

b. regulate

c. neregulate

60. Scara grafica, ce are pe una dintre axe scara normala si pe cea de a doua scara logaritmica, se numeste:

a. scara logaritmica

b. scara semilogaritmica

c. scara normala

61. Scara grafica care are scara logaritmica pe ambele axe de coordonate se numeste:

a. omogena

b. regulata

c. logaritmica

62. Pentru introducerea valorilor unei variabile in clase de valori sunt necesare urmatoarele operatii:

A) calcularea imprastierii valorilor

B) determinarea numarului de clase

C) calcularea marimii intervalului de clasa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

63. Cunoasterea diferentelor intre valoarea maxima si minima a seriei statistice este necesara pentru:

a. calcularea amplitudinii intervalului de clasa

b. determinarea numarului de clase

c. calcularea frecventei

64. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:

A) normala

B) absoluta

C) relativa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

65. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o clasa de valori determinata se numeste:

a. frecventa absoluta simpla

b. frecventa relativa simpla

c. frecventa normala

66. Valorile rezultate din cumularea descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la cea mai mare spre cea mai mica sau invers constituie:

a. frecventa relativa cumulata

b. frecventa absoluta cumulata

c. poligonul frecventelor

67. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in intervalele de clasa ale unei variabile, reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:

a. histograma frecventelor

b. poligonul frecventelor

c. frecventa relativa

68. Frecventa rezultata din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de clasa si numarul total de elemente ale selectiei este:

a. frecventa cumulata

b. frecventa relativa

c. histograma frecventelor

69. Numarul de cazuri dintr-o clasa de valori este de 20, iar numarul total de valori ale selectiei este de 80, care este frecventa absoluta?

a. 4

b. 8

c. 0,25

70. Suma frecventelor relative ale unei distributii a frecventelor relative trebuie sa fie egala cu:

a. unitatea

b. numarul total de valori

c. numarul de clase de valori

71. Daca distributia valorilor unei variabile in raport cu media este simetrica si releva un singur varf ea se numeste:

a. univariata

b. unimodala

c. individuala

72. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la dreapta atunci distributia are o asimetrie:

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

73. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la stanga atunci distributia are o asimetrie

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

74. Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor se numeste:

a. dispersie

b. frecventa relativa

c. medie aritmetica

75. Dintre formulele prezentate care este formula mediei aritmetice:

A)

B)

C)

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

76. Suma valorilor unui sir de 50 de debite medii anuale este de 250 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 50 de ani?

a. 5 m3/s

b. 10 m3/s

c. 0,2 m3/s

77. Suma valorilor unui sir de 10 de debite medii zilnice este de 125 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 10 de ani?

a. 5 m3/s

b. 12,5 m3/s

c. 1,25 m3/s

78. Suma precipitatiilor anuale pe 10 ani la statia meteorologica Predeal este e 9497,7 mm, care este media pe perioada:

a. 9497,7 mm

b. 949,77 mm

c. 94,9 mm

79. Cum se determina nivelul mediu lunar al apelor la o statie hidrometrica?

a. ca suma a valorilor medii zilnice

b. ca medie aritmetica a lor

c. ca raport al valorilor extreme

80. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de valori media seriei se determina cu formula:

a. mediei aritmetice a frecventelor

b. mediei aritmetice

c. mediei aritmetice ponderate

81. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator sau descrescator se numeste:

a. mod

b. mediana

c. medie

82. Intr-un sir de 17 valori ordonate descrescatoare a cata valoare va fi mediana?

a. a opta

b. a zecea

c. a noua

83. Intr-un sir de date ordonate descrescator, carei frecvente cumulate ii corespunde mediana?

a. 0,5

b. 0,4

c. 0,6

84. Intr-un sir de date ordonate descrescator, care este probabilitatea, in procente, de aparitie a valorilor mai mari ca media.

a. 60%

b. 50%

c. 75%

Conditii de vizitare. Cum pestera nu ridica nici o problema de ordin tehnic, nu sunt necesare decat mijloace individuale de iluminat.

Bibliografie. R. Jeannel si E. Racovita (1929), M. Bleahu si S. Bordea (1967, 1974), M. Dleahu si col. (1976), L. Valenas si col. (1977).