Pestera lacul verde

PESTERA LACUL VERDE

Localizare si cai de acces. Pestera ,,Lacul Verde" e situata in peretele vestic al muntelui Stogsoarelor, la o altitudine de 990 m, in versantul stang al Ogasului Ursului.

Din comuna Cheia se poate ajunge acum cu masina pe drumul forestier, urcand in serpentine pana sub saua dintre Stogu si Stogsoara, pe care in partea superioara o traverseaza printr-un tunel.

De la cantonul Cheia, coborand pe o poteca in versantul stang al Vaii Capraresa (Cheia), dupa cca 350 m intalnim Ogasul Ursului, un adevarat rau de grohotis. Dupa ce urcam cca 140 m diferenta de nivel vom zari la baza unui perete intrarea pesterii.

Date istorice. Pestera a fost explorata si cartata de Cercul de speologie "Niphargus" Ramnicu Valcea in 1978. In acelasi an ea a fost si publicata (P. Ghita, I. Banu, N. Naulea, F. Marinescu).

Descriere. Pestera are o intrare relativ mare, de 6x4 m. Imediat dupa aceasta urmeaza doua galerii : prima, foarte ingusta, are numai 10 m lungime. Cealalta este larga si inalta, cu podeaua dreapta, acoperita cu fragmente marunte in primii 15 m, apoi cu blocuri mari de calcar prabusite peste vechi concretiuni.

Dupa 35 m galeria se ramifica. Cele doua ramificatii, dupa ce imbratiseaza un urias palier, se reintalnesc in Sala Mare. Ramificatia principala prezinta o panta de 4 m, pe care se coboara in sala. Ramificatia secundara este usor descendenta, neconcretionata si larga de 25 m.

Sala Mare are 30 m lungime, 20 m latime si 10 m inaltime. Podeaua are un relief foarte accidentat din cauza blocurilor mari de calcar prabusite. Trecand peste acestia ne indreptam spre coltul sud-estic al salii, de unde porneste o galerie la inceput ascendenta, cu mult material elastic, care dupa 20 m se ramifica. Ramificatia din dreapta se termina cu trei diverticule scurte, in timp ce ramificatia din stanga coboara catre oglinda unui lac prins intre peretii diaclazei, lat de numai 1 m, dar lung pana la 10 m si cu adancimea de 3 m in unele puncte.

Prezenta acestei acumulari de apa intr-o pestera fosila, suspendata in calcare puternic fisurate, este un fapt mai putin obisnuit. Lacul se explica prin impermeabilizarea putului galeriei cu argila de decalcifiere. Este posibil ca prin decolmatarea unor fisuri, lacul sa se dreneze, asa cum s-a intamplat si cu lacul din Pestera Pagodelor, aflata in apropiere.

Autorii citati considera pestera un meandru fosil al paraului Recea. Tipul de tectonizare ne sugereaza si ideea ca ea s-a format pe o falie paralela cu versantul Ogasul Ursului, intersectata de cateva litodaze secundare in dreptul Salii Mari.

Conditii de vizitare. Vizitarea dureaza 1/2 ora. Se pot face fotografii spectaculoase cu dezordinea blocurilor prabusite, dar si cu oglinda verde a lacului, reflectand peretii tapisati cu calcit. Nu este necesar echipament special, ci doar surse bune de lumina pentru zona cu prabusiri din Sala Mare.

Bibliografie. P. Ghita, I. Banu, N. Naulea si F. Marinescu (1978).