Harta energiei de relief - adancimea fragmentarii, energia reliefului

Expresii echivalente: adancimea fragmentarii, energia reliefului, intensitatea fragmentarii verticale, adancimea nivelelor locale de eroziune, altitudinea relativa a reliefului, amplitudinea reliefului.

Energia reliefului exprima intensitatea sau profunzimea pana unde a patruns eroziunea verticala, generata in principal de scurgerea apei retelei hidrografice. Adancimea fragmentarii este indicatorul morfometric a carei dimensiune este dependenta si de alte variabile: niveluri de baza general sau local, miscari epirogenetice, accidente tectonice (falii, flexuri). Corelata cu alte elemente morfometrice sau morfologice, energia reliefului ne ofera o imagine asupra evolutiei reliefului plecand fie de la un moment zero al denudatiei (transgresiuni marine) fie de la o suprafata modelata intial, supusa unui ciclu erozional anterior (peneplena, pediplena).

Energia reliefului reprezinta diferenta de altitudine dintre un H maxim si unul minim, raportata la un anumit teritoriu (energia reliefului Romaniei H maxim 2544 m si H minim nivelul "0' al Marii Negre sau de ce nu adancimea maxima a reliefului in selful continental al Romaniei) sau la unitate de suprafata (kmē, ha, ar etc) in functie de scara de reprezentare. Cel mai frecventa aceast indicator se exprima in metri si se raporteaza la kmē. Ca reprezentare cartografica se poate aplica metoda cartogramelor, a bazinelor hidrografice sau a izoliniilor.

Ca suport de lucru se folosesc materiale topografice la diferite scari. Pentru rezultate cat mai corecte se vor folosi harti topografice cu izohipse, la scara mare: 1:50000, 1:25000.

Baza geografica generala este constituita din: limita arealului de studiu, reteaua hidrografica permanenta sau intermitenta, cote altimetrice, pozitia localitatilor si de asemenea suficiente toponime (hidro-, oro- etc.) necesare pentru citirea si analiza hartii.

Harta finala trebuie completata cu titlu, legenda, scara grafica, orientare, grafice, imagini etc.

Aspecte aplicative. Amenajarile complexe teritoriale impun cunostinte cat mai exacte asupra relatiilor ce se stabilesc intre diversi parametri morfometrici si intensitatea proceselor modelatoare. Din acest punct de vedere se apreciaza ca pot fi definite doua aspecte distincte cu privire la intersul practic pe care il are energia reliefului. Unul priveste efectele determinate de dimensiunea adancimii fragmentarii asupra componentelor naturale ale peisajului geografic. Consta in identificarea limitelor corespunzatoare energiei care determina ruperile echilibrului morfologic. Cel de-al doilea aspect vizeaza masurile se se impun a fi luate pentru diminuarea unor fenomene negative declansate de cauze antropice sau naturale si a caror dinamica este dependenta si de energia reliefului.

Asemenea aspecte sunt determinate de construirea de baraje, lacuri de retentie, cai de transport, lucrari de amenajare a versantilor, de zonarea agricola etc. De asemenea intocmirea hartilor adancimii reliefului pot fi utilizate pentru identificarea zonelor de risc geomorfologic, a ariilor predispuse la indepartarea orizontului de sol etc.

Metoda cartogramelor. Calcularea energiei de relief se realizeaza pe patrate, dupa ce initial suprafata de studiu se caroiaza cu suprafete etalon - kmē sau hectar. Se va calcula adancimea fragmentarii ca diferenta dintre H max. Si H min. Din fiecare carou, valoarea identificata fiind inscrisa in centrul patratului. In functie de amplitudinea indicatorului se vor stabili si limitele claselor de fragmentare. In principiu numarul de clase nu trebuie sa fie exagerat, dar nici minimizat, astfel incat produsul cartografic sa corespunda scopului intocmirii oricarei harti: claritate, usurinta de citire si interpretare etc. Limitele claselor pot fi stabilite arbitrar astfel incat acestea sa defineasca ecarturi cu diferite amplitudini ale indicatorului morfometric: foarte mare, mare, mediu, foarte mic, mic etc. De asemenea limitele claselor pot fi stabilite dupa metode statistice.

Reprezentarea cartografica a carourilor se poate face monocolor sau policolor utilizand metoda punctului, a hasurii sau a culorii integrale.

Etape de lucru:

: Bazele moleculare ale apoptozei : Organizarea chimica a celulei

CLASA a XI - a

Se acorda 16 puncte pentru raspunsul corect si complet:

Diversitatea mediului terestru se reprezinta prin varietatea fenomenelor si a elementelor naturale, a celor create prin activitatile umane (2p).

Explicatia diversitatii mediului terestru este data de pozitia favorabila a Terrei fata de Soare, fapt care determina un mediu prielnic vietii si activitatilor umane, sustinut de regimul termic (terestru) si de starile apei (4p);

Cantitatea de energie radiativa este distribuita inegal, fapt care genereaza niveluri diferite de organizare a mediului cu structuri si functii proprii, adica grade diferite de favorabilitate si variate fluxuri energetice si de substante (5p);

Diversitatea relatiilor dintre componentele mediului este o expresie a varietatii domeniilor de existenta (1p);

In fiecare zona de clima exista variate medii geografice si medii de viata, cu relatii specifice si variate, care pot declansa efecte pe noi fonduri de evolutie (4p).

Total 16 puncte

Se acorda 14 puncte pentru raspunsul corect si complet:

a. Suprapopularea inseamna cresterea numarului de locuitori (0,5p) care presupune:

un necesar de spatiu de locuit  (0,5p)

resurse mai mari de apa, de sol (terenuri agricole), produse agricole vegetale si animaliere pentru hrana (2p)

efective mai mari de animale, care pot declansa suprapasunatul (1p)

in esenta, depasirea capacitatii de suport a mediului (soluri, vegetatie, apa) (1p)

b. Asia de Sud-Est (Peninsulele India si Indochina si partea estica a Chinei) este o zona cu risc ridicat de inundatii, ca urmare a frecventei musonilor care, in sezonul umed, declanseaza precipitatii in cantitati foarte mari (4p)

Inundatiile afecteaza calitatea mediului (0,5p), calitatea solurilor (terenurilor agricole), distrug ecosisteme, calitatea apelor (1,5p), provoaca procese de eroziune (0,5p), distrug culturi agricole si animale (1p), locuinte sau chiar asezari, cai de comunicatie (1p), stopeaza viata economica (0,5p).

Total 14 puncte

Se acorda 15 puncte pentru raspunsul corect si complet:

1. epuizarea continutului de humus si substante nutritive prin supraexploatare (doua sau trei culturi realizate in acelasi an, incinerarea vegetatiei, monocultura) (3p)

2. pierderea efectiva a suprafetelor de sol fertile din cauza:

eroziunii accelerate de catre

1. se delimiteaza aria de studiu;
2. se traseaza reteaua de carouri;
3. se calculeaza energia reliefului folosind suportul cartografic in curbe de nivel si reteaua de carouri;
4. valorile determinate se inregistraeza in centrul carourilor;
5. se stabilesc numarul de clase in functie de amplitudinea energiei;
6. se hasureaza sau coloreaza carourile in functie de clasa in care se incadreaza;
7. se completeaza harta cu baza geografica: retea hidro, cote, intravilane, toponime, cai de comunicatie etc.;
8. se adauga hartii elementele auxiliare: titlu, legenda, scara grafica, orientarea etc.

Metoda bazinelor hidrografice. Oarecum similara, calculul energiei realizanduse pe bazine hidrografice de acelasi ordin de marime, delimitate in prealabil. Valorile determinate se inscriu in interiorul fiecarui bazin si in functie de valorile determinate se vor stabili numarul de clase si limitele acestora. Se va aplica apoi o metoda de reprezentare grafica a claselor: hasura, diapazon cromatic etc.

Metoda izoliniilor. Deriva din metoda cartogramelor prin interpolarea valorilor inregistrate in caroiaje. Avand in vedere modul arbitrar de trasare a retelei de carouri se recomanda indesirea acestora. Poate fi aplicata astfel metoda caroiajelor semisuprapuse, care tripleaza numarul de carouri si in consecinta puncte ale caror valori prin interpolare vor permite trasarea cu o mai mare exactitate a izoliniilor ce vor defini in spatiul hartii diferitele clase morfometrice.

Realizarea hartii energiei utilizand ArcGis 9.2

Va urma