PESTERA DE LA CUBLES
Sinonimii. Pestera de la Cuglis, Pestera de la
Coblesd.
Localizare si cai de acces. Desi nu se bucura inca de un prestigiu
turistic deosebit, Muntii Padurea Craiului includ numeroase zone de
un remarcabil pitoresc, asa cum este, printre altele, si
salbatica Vale a Videi, in bazinul superior ai acesteia, mai exact in
versantul stang al unui afluent numit Paraul Blajului, la 1,5 km amonte de
punctul de confluenta, se afla si un interesant obiectiv
speologic : Pestera de la Cubles. Drumul pana aici este ceva mai
lung si mai anevoios. El porneste din comuna Dobresti, unde se
poate ajunge parasind DN 76 in comuna Sambata si urmand
cursul Vaii Topa pe o distanta de 10 km pe DR 13
(Sambata-Tileagd). La capatul de nord al comunei incepe drumul
forestier de pe Valea Videi care, dupa ce trece de cantonul silvic,
atinge, dupa 17 km de la Dobresti, gura Vaii Cublesului.
Urcand pe firul acestei vai si apoi pe primul afluent care se
desprinde pe stanga (Paraul Blajului), se ajunge in scurt timp in zona
pesterii. Datorita vegetatiei abundente care imbraca
versantii si care mascheaza intrarea in pestera,
aceasta este greu de gasit fara ajutorul unui ghid.
In
imprejurimile cantonului silvic Vida exista posibilitati de
campare.
Date istorice. Pestera de la Cubles a fost cunoscuta
inca din prima jumatate a secolului trecut si ocrotita mult
timp datorita zidului construit la intrare prin grija unei companii de
exploatare a bauxitei, care activa in zona pe la inceputul secolului
nostru. Aceasta fericita situatie ia sfarsit o data cu
incetarea lucrarilor miniere iar explorarile intreprinse in 1922-1924
de Institutul de speologie din Cluj dezvaluie si primele semne de
degradare a pesterii.
Descriere. Intrarea, foarte larga dar relativ scunda, se
deschide la o altitudine de 430 m. Ea se continua cu un scurt vestibul,
care se ramifica in doua galerii spatioase, orizontale, insumand
aproape 350 m. Galeria din dreapta, aproape rectilinie, este in intregime
concretionata. Peretii sunt imbracati in largi
scurgeri stalagmitice. In timp ce pe planseu abunda stalagmitele
si gururile. In mijlocul sau se inalta o mare coloana,
denumita Palmierul. Galeria din stanga, cu un traseu mai sinuos,
ofera la randul ei o vasta gama de concretiuni, cu
numeroase gururi si domuri stalagmitice, concentrate mai ales in sectorul
terminal. Alaturi de acest remarcabil tezaur cristalografic, pestera
este reputata si pentru diversitatea faunei subterane pe care o
adaposteste si care ii confera o importanta
biospeologica particulara.
Apa
de infiltratie si de condensare alimenteaza gururile din fundul
pesterii. Numai in timpul viiturilor si la topirea zapezilor ea
se aduna si in alte parti, fiind evacuata prin
numeroase ponoare. Urmele apei sunt evidente pretutindeni in portiunile
neconcretionate ale pesterii : hieroglife, lingurite, lapiezuri,
inele, hornuri, marmite si niveluri de eroziune.
Fauna
de nevertebrate este interesanta prin prezenta unor specii
cavernicole. Gramezile de guano misuna de musca guanoului
si de gandaci. Exista si mici colonii de miotisi si
rinolofi izolati. Parsii isi fac vizuini in unele cotloane.
Prezenta lor este tradata de numeroasele oase de mici
rozatoare si de lilieci.
Conditii de vizitare. Pestera este declarata rezervatie
speologica pentru importanta ei stiintifica si
pentru frumusetea spele
Conditii de vizitare. Cum pestera nu prezinta nici o dificultate de
ordin tehnic, echipamentul necesar vizitarii ei se rezuma la
mijloacele individuale de iluminat, iar splendidul cadru subteran - care se
cere pastrat cu ingrijire si ferit de pericolul distrugerii
ireversibile atat de iminent pentru pesterile concretionate -, ca
si peisajul spectacular al cheilor Vaii Vida constituie o
motivatie suficienta pentru parcurgerea intregului itinerar care duce
la Pestera de la Cubles.
Bibliografie.
R. Jeannel si E. Racovita (1929), M. Bleahu si col. (1976).
