Pestera cetatea bolii

PESTERA CETATEA BOLII

Sinonimie : Pestera Bolii.

Localizare si cai de acces. Pestera se afla langa statia de cale ferata Cetatea Bolii, intre Banita si Petrosani, la confluenta nurilor Jupaneasa cu Balta Banitei. Deschisa in calcarele jurasice ale Dealului Bolii, la o altitudine de 720 m, pestera reprezinta un tunel sapat de raul Jupaneasa.

Accesul din gara la insurgenta se efectueaza pe un drum usor, de aproximativ 200 m. Se poate ajunge tot atat de usor din soseaua de asfalt, paralela cu calea ferata. Cazarea la hotel, in Petrosani, sau la cabana Pestera Bolii.

Date istorice. Primele date bibliografice asupra acestei pesteri se datoresc, lui M. J. Ackner

(1838). O scurta descriere a tunelului a fost facuta de A. Bielz (1881 si 1889) ; Teglas Gabor aminteste de pestera in 1902, iar O. Floca in 1957.

Colectivul Institutului de speologie "Emil Racovita", condus de M. Dumitresou si T. Orghidan a publicat in 1967 rezultatele obtinute in urma unui studiu complex asupra a 16 pesteri din Hunedoara, dintre care face parte si Cetatea Bolii. Cercul de speologi amatori din Petrosani a mai descoperit o pestera deasupra cursului subteran (1975).

Descriere. Pestera reprezinta un tunel lung de 455 m, cu o diferenta de nivel intre insurgenta si resurgenta de 2-3 m. Deschiderea de la insurgenta este inalta de 10 m si larga la baza de 20 m, fiind orientata spre est-nord-est. In interiorul pesterii, cursul apei este meandrat. Largimea maxima de 45 m se gaseste la o distanta de 75 m de la insurgenta, inaltimea se mentine intre 10-12 m, iar orientarea generala est-nord-est spre vest-sud-vest.

Terasa actuala constituita din material aluvionar apare cand pe un mal, cand pe celalalt, la o inaltime de 20 cm in apropierea insurgentei si de 50 cm la resurgenta.

Terasa superioara se gaseste la 2-3 m deasupra nivelului apei, constituind platforme cu perete abrupt si acoperite cu argila fina (amestecata cu guano, care urca in panta inca l-2 m. La nivelul acestei terase se deschid cateva diaclaze perpendiculare pe cursul subteran, care au peretii stalagmitati. Materialul fin, depus pe terasa superioara, arata existenta unui curs lin sau de apa stagnanta, dupa care a urmat o perioada de activitate intensa a apei, indicata de peretii abrupti pana la cursul actual. Bolta pesterii de la resurgenta este inalta de 10 m, cu o largime la baza tot de 10 m, fiind orientata spre sud. Apa raului Jupaneasa, la iesirea din pestera, formeaza o cascada pe sub podul de cale ferata. Vizitatorii pot parasi cursul subteran pe la resurgenta, urcand povarnisul de 5 m de pe marginea estica a boltii.         Fauna actuala este reprezentata de cateva nevertebrate putin interesante. Existenta guanoului pe platformele din adancul pesterii denota adapostirea pasagera a unor colonii de lilieci.

Conditii de vizitare In ultimii ani s-au pus punti peste pinul subteran, partial afectate de viituri. De aceea echipamentul obisnuit necesar unei vizite in mediul subteran trebuie completat neaparat cu cizme de cauciuc in vederea traversarii apei, a carei adancime mai mare ajunge in cateva locuri la 50-60 cm, iar in 2 sau 3 puncte chiar la l m. Se recomanda vizitarea vara si toamna cand apa este scazuta.

Bibliografie. M. J. Ackner (1838), E. A. Bdelz (1881 si 1889), M. Dumitresou si col. (1967), M. Bleahu si col. (1976).