Surse de poluare naturale a apei

Surse de poluare naturale

Sursele naturale de poluare a apelor sunt, in cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent. Ele provoaca adesea modificari importante ale caracteristicilor calitative ale apelor, influentand negativ folosirea lor. Cu toate ca, in legatura cu aceste surse, termenul de poluare este oarecum impropriu, el trebuie considerat in sensul patrunderii in apele naturale a unor cantitati de substante straine, care fac apele respective improprii folosirii.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

     trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zacaminte de sare, de sulfati) constituie principala cauza de patrundere a unor saruri, in cantitati mari, in apele de suprafata sau in straturile acvifere. Un caz deosebit il reprezinta rocile radioactive, care pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane;

     trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate, in special daca solurile sunt compuse din particule fine, cum sunt cele din marne si argila, care se mentin mult timp in suspensie;

     vegetatia acvatica, fixa sau flotanta, in special in apele cu viteza mica de scurgere si in lacuri, conduce la fenomene de impurificare variabile in timp, in functie de perioadele de vegetatie;

     vegetatia de pe maluri produce si ea o impurificare, atat prin caderea frunzelor, cat si prin caderea plantelor intregi. Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere, care conduce la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Reteaua hidrografica a Romaniei are aproape intreaga suprafata cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea, cu exceptia unei parti din raurile din Dobrogea, care se varsa direct in Marea Neagra. Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata (rauri interioare, lacuri naturale si artificiale, fluviul Dunarea) si intr-o masura mai mica, respectiv cca 10%, din apele subterane.

miliarde m³

*cuprinde o jumatate din stocul mediu multianual scurs pe Dunare in sectiunea Bazias

** cuprinde cca. 5 miliarde resursa asigurata in regim natural

Principala resursa de apa a Romaniei este constituita din raurile interioare, in numar de 4864  cu o lungime de 78 905 km.

Raportat la populatia actuala a tarii, resursa specifica utilizabila este de cca. 2700 mc/loc./an, fata de media europeana de 4000 de mc/loc./an, ceea ce situeaza tara noastra pe pozitia 20 in Europa.

Datorita dispunerii neuniforme a raurilor interioare in teritoriu si folosirii in mica masura a apelor Dunarii, a fost necesara realizarea unor lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice. Astfel s-au realizat peste 1900 lacuri importante, cu un volum total de peste 13 miliarde mc, dotate cu toate uvrajele aferente lucrarilor complexe de amenajare a apelor si 2000 km canale si galerii de derivatie pentru transferul resursei de apa din bazine excedentare in bazine deficitare sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic.

Din punct de vedere calitativ, din totalul de 21 934 de km de rauri supravegheate, in momentul de fata se inregistreaza urmatoarea situatie:

     59%      categoria I de calitate,

     26%      categoria a II-a de calitate,

     cca. 9% sunt degradate.

Figura. 2.1 Principalele categorii de calitate a apelor din Romania

Din datele de literatura, situatiile cele mai defavorabile se inregistreaza in bazinele hidrografice Prut - 35% ape degradate si Ialomita - 30% ape degradate, iar din punct de vedere al calitatii fizico-chimice corespunzatoare apelor lacurilor, se evidentiaza bazinele hidrografice ale raurilor Tisa, Somes, Mures, Bega-Timis, Nera-Cerna si Jiu, deasemenea, o situatie necorespunzatoare se regaseste in bazinele raului Prut.

In urma studiilor efectuate dupa anul 2000, calitatea globala a apelor curgatoare de suprafata, evaluata in functie de situatia din cele 318 sectiuni de supraveghere de ordinul I, a avut urmatoarea distributie (figura 2.2):

n     categoria I -->55,8%;

n     categoria a II-a -->27,6%;

n     categoria a III-a -->6,1%;

n    

n    

n    

Fig. 1.4 Harta Romaniei cu impartirea pe bazine hidrografice

Figura.2.2 Impartirea pe Bazine geografice a Romaniei