Resursele de apa - judetul Braila bazinul hidrografic Buzau - ialomita

APA

1 Introducere

Judetul Braila face parte din bazinul hidrografic Buzau - Ialomita in proportie de 78,5% cu o suprafata de 766 km².

Principalele cursuri de apa care strabat judetul sunt:

fluviul Dunarea (lung = 86 km)

raul Buzau (lung = 120 km)

raul Calmatui (lung = 90 km)

raul Siret (lung = 55 km).

Balta Brailei are o lungime de 98 km si o suprafata de 960 km², zona endoreica avand o suprafata de 2.095 km².

Raul Calmatui este monitorizat de Sistemul de Gospodarire a Apelor - Braila in doua sectiuni de monitorizare: Calmatui - Ciresu si Calmatui - Bertestii de Jos, iar fluviul Dunarea este monitorizat in sectiunile: Dunare Braila 1 (km. 184), Dunare Braila 2 (rezerva pentru potabilizare – km.183) si Dunare Gropeni (km.196).

La nivelul judetului Braila sunt monitorizate de Sistemul de Gospodarire a Apelor - Braila sase lacuri naturale si anume: Lacu Sarat, Jirlau, Movila Miresii, Ianca, Ciulnita, Balta Alba si de Agentia pentru Protectia Mediulu Braila doua lacuri: Jirlau si Tataru.

In anul 2009 pentru subteran au fost monitorizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor - Braila un numar de 34 de foraje hidrogeologice, dintre care 33 sunt foraje de supraveghere si numai 23 sunt foraje operationale.

2. Resursele de apa

Resursele de apa teoretice si utilizabile ale judetului Braila sunt cele de suprafata si subterane – fluviul Dunarea si apele freatice din judetul Braila.

2.1.Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Din datele oferite de catre Administratia Nationala ”Apele Romane”- Directia Apelor Buzau - Ialomita pentru judetul Braila:

Tabel 2.1 (mii mc)

2.2. Prelevarile de apa

Pentru judetul Braila, date furnizate de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” – Directia Apelor Buzau – Ialomita, la nivelul anului 2009 prelevarile de apa sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 2.2 (mii mc)

2.3. Mecanismul economic in domeniul apelor

Serviciile specifice de gospodarire a apelor efectuate de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” - Directia Apelor Buzau - Ialomita sunt generatoare de costuri, pentru recuperarea carora sunt stabilite tarife aprobate prin lege. Utilizatorilor de apa le revine obligatia de a incheia contracte economice si de a plati pentru serviciile prestate.

Principiile mecanismului economic in domeniul apelor sunt:

utilizatorul plateste;

poluatorul plateste;

recuperarea costurilor calitative si cantitative a apelor;

stimularea beneficiarilor pentru protectia resurselor de apa.

3. Ape de suprafata

3.1. Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale raurilor interioare

In anul 2009 monitorizarea din punct de vedere a calitatii apelor raurilor interioare din judetul Braila s-a facut de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” - Directia Apelor Buzau - Ialomita in doua sectiuni amplasate pe raul Calmatui: Ciresu si Bertestii de Jos.

Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tabel 3.1

3.2. Starea ecologica a lacurilor

Agentia pentru Protectia Mediului Braila monitorizeaza la nivelul judetului doua lacuri: Lacul Jirlau – arie naturala protejata de interes national (rezervatie naturala) si Lacul Tataru - arie naturala protejata de interes comunitar ( arie de protectie speciala avifaunistica ).

Prelevarile probelor de apa si sedimente din lacuri s-au facut cu o frecventa trimestriala.

Lacul Jirlau situat pe malul stang al raului Buzau are o suprafata de 838,66 ha si se incadreaza in categoria lacurilor de tip liman fluviatil.

Rezultatele analizelor fizico-chimice ale apelor lacului au demonstrat urmatoarele :

concentratia oxigenului dizolvat a prezentat valori cuprinse intre (8,39 -9,41) mg/l;

• regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre (1,61 - 4,506) mg/l pentru azotul total, iar pentru fosforul total (0,782 – 0,746) mg/l;
• valorile determinate pentru pH s-au inscris in domeniul (9,11 – 9,38) upH;
• conductivitatea a inregistrat valori de la 10.670 pana la 18.950 µS/cm.

Lacul Tataru situat la nord de raul Ialomita in campia Baraganului, are o suprafata de 521 ha si face parte din grupa lacurilor clastocarstice, iar din punct de vedere morfologic si geologic lacul este de tip crov permanent, lac sarat.

Rezultatele analizelor fizico-chimice ale apelor lacului au demonstrat urmatoarele :

concentratia oxigenului dizolvat prezinta valori cuprinse intre (8,35- 10,17) mg/l;

• regimul nutrientilor releva valori cuprinse intre (0,026 - 9,328) mg/l pentru azotul total, iar pentru fosforul total (0,133 – 0,575) mg/l;
• valorile determinate pentru pH s-au inscris in domeniul (9,07 – 9,39) upH;
• conductivitatea determinata a variat intre (10.670 - 63.000) µS/cm.

In decursul anului 2009, ca si in anii anteriori 2008 si 2007, datorita conditiilor meteorologice de seceta prelungita, suprafata luciului de apa a lacurilor s-a micsorat pe parcursul lunilor de vara – iulie si august, ajungand ca in luna septembrie acestea sa fie complet secate.

Starea chimica a apelor lacurilor se stabileste, in conformitate cu Ordinul nr.161/2006, in raport cu concentratia substantelor relevante si prioritare/ prioritare periculoase, respectiv concentratia fractiunii dizolvate a metalelor grele. In urma determinarilor efectuate, nu s-au semnalat depasiri ale valorilor limita a fractiunilor dizolvate a metalelor grele in apele celor doua lacuri, ceea ce reprezinta o stare chimica buna a apelor.

Pentru determinarea starii ecologice a apelor lacurilor se face monitorizarea indicatorilor de calitate prin determinari fizice si fizico-chimice. Valorile concentratiilor determinate la majoritatea indicatorilor nu se incadreaza in standardele de calitate, ceea ce reprezinta o stare ecologica mai putin buna a apelor lacurilor. Dupa clasificarea apelor (Ordinul nr.161/2006), cu toate ca elementele din grupa salinitate depasesc valorile limita, ele reprezinta substante de origine naturala si nu indica poluare.

Sunt expertizate si sedimentele din lacurile Jirlau si Tataru pentru stabilirea starii ecologice a acestor ecosisteme acvatice. S-a constatat in urma analizelor fizico-chimice ca sedimentele, prelevate in 2009, au continutul de materie organica sub 10%, iar valorile indicatorilor determinati nu depasesc valorile limita impuse prin OM 161/2006.

Valorile limita sunt depasite numai la indicatorii din grupa salinitate atat la apele lacurilor, cat si la sedimente, ele reprezinta dupa cum ne spune OM 161/2006, substante de origine naturala si nu indica poluare.

Calitatea apelor a fost monitorizata si prin expertizarea iezerelor Gasca (sudul parcului), Popa (mijloc Navodari) si Chiriloaia (nordul parcului), din Parcul Natural “Balta Mica a Brailei“, evolutia prezentandu-se astfel:

valorile indicatorilor determinati indica faptul ca apa acestor ecosisteme acvatice se incadreaza in aceeasi clasa de calitate ca si cea a fluviului Dunarea.

indicatorii analizati din sedimentele prelevate din iezere nu au depasit valorile limita impuse prin OM 161/2006.

Putem concluziona ca nu s-a constatat poluare din punct de vedere chimic in apele si sedimentele iezerelor monitorizate in acest an.

Calitatea apei din lacurile naturale a fost monitorizata prin analize fizico-chimice, biologice si bacteriologice. In cursul anului 2009 datorita luciului de apa retras, nu s-au putut recolta probe de apa din lacul Ianca si Balta Alba, iar din lacul Movila Miresii s-a facut o singura recoltare in luna februarie.

Stadiul calitatii apelor din lacuri este apreciat in conformitate cu OM 161/2006, iar rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos - din datele furnizate de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” – Directia Apelor Buzau – Ialomita:

Tabel 3.2

3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din judetul Braila in raport cu gradul de troficitate

La nivelul judetul Braila exista urmatoarele lacuri importante:

Tabel 3.2.1

3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din judetul Braila in raport cu chimismul apei

In functie de indicatorii de eutrofizare s-a regasit:

Tabel 3.2.2

(datele sunt furnizate de catre Sistemul de Gospodarirea Apelor Braila si de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” – Directia Apelor Buzau – Ialomita)

3.3. Starea fluviului Dunarea

Datele sunt furnizate atat de catre Sistemul de Gospodarirea Apelor Braila, cat si de Administratia Nationala ”Apele Romane” – Directia Apelor Buzau – Ialomita:

Pentru monitorizarea calitatii apelor fluviului Dunare, pe teritoriul judetului Braila au fost amplasate trei sectiuni de supraveghere; amonte Braila (Gropeni), Braila 1 si Braila 2.

Rezultatele obtinute in urma monitorizarii sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Incadrarea in clase de calitate in functie de indicatorii fizico-chimici:

Tabel 3.3.1

Stadiul calitatii apelor sub aspectul repartitiei pe tronsoane caracteristice de rau (km) in anul 2009 pentru indicatorii fizico-chimici :

Tabel 3.3.2

Valori medii obtinute:

Tabel 3.3.3

Clase de calitate ale fluviului Dunǎrea in anul 2009 :

Tabel 3.3.4

4 Ape subterane

Calitatea apelor subterane este evidentiata in datele oferite de catre Administratia Nationala ”Apele Romane” - Directia Apelor Buzau - Ialomita, cu mentiunea ca informatiile transmise se refera la total resursa apa din subteran, defalcarea pe resursa freatica si cea de adancime urmand a se face incepand cu toamna anului 2010:

Tabel 4

5. Starea apei brute destinate potabilizarii

Monitorizarea calitatii apei destinate potabilizarii s-a realizat de catre Sistemul de Gospodarirea Apelor Braila, in decursul anului 2009 printr-un numar de trei sectiuni, prelevarea probelor realizandu-se in punctul de priza al utilizatorului.

In urma analizelor efectuate, in sectiunile de control ale fluviului Dunarea, starea apei brute destinate potabilizarii este buna, ea incadrandu-se in clasa de calitate II in conformitate cu normativele in vigoare.

Tabel 5

6 Apa potabila

Din datele oferite de catre Compania de Utilitati Publice „ Dunarea” – Braila pentru anul 2009                               Tabel 6.1

Consumul total anual de apa in sectorul public, raportat la populatia totala, la nivelul judetului Braila, asa cum ne informeaza Compania de Utilitati Publice „ Dunarea” Braila pentru anul 2009 este:                                             

Tabel 6.2

Cu mentiunea ca datele furnizate aferente perioadei :

2004 - 2006 datele sunt in exclusivitate pentru municipiul Braila;

2007- 2009 raportarea este facuta atat pentru municipiul Braila, cat si pentru localitatile Chiscani si Cazasu.

Numarul de locuitori care sunt racordati la reteaua de alimentare cu apa potabila raportat la numarul total de locuitori (datele sunt furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila):

Tabel 6.3

Retele de alimentare cu apa- 2009                                                               

Retele de alimentare cu apa la nivelul anului 2009 - din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila.

Tabel 6.4

Municipiul Braila este aprovizionat cu apa din fluviul Dunarea, prelucrata in vederea potabilizarii la Statiile Braila si Chiscani din cadrul Companiei de Utilitati Publice”Dunarea” Braila.

Orasele Ianca si Faurei au ca sursa de apa tot fluviul Dunarea, prelucrata si distribuita din statia de tratare Ianca, iar orasul Insuratei foloseste apa de profunzime (puturi forate).

In judet exista alte doua statii de tratare si distribuire a apei de Dunare in sistem centralizat, care deservesc comunele Movila Miresii si Gropeni, si un numar de doua statii de tratare si distributie a apei de profunzime (puturi forate) in sistem centralizat, amplasate in comunele Rosiori si Victoria.

Din datele furnizate de catre Companiei de Utilitati Publice”Dunarea” Braila in anul 2009 au fost prelevate un numar de 1.328 de probe de la uzinele Braila si Chiscani (iesire statii + reteaua orasului) situatia prezentandu-se dupa cum urmeaza:

1. Pentru zona de aprovizionare Ianca (statie de tratare + consumatori ) s-au recoltat un numar de 428 de probe, dintre care 372 de probe au fost necorespunzatoare (in conformitate cu prevederile Legii Apei nr. 458/ 2002) cu usoare depasiri la urmatorii indicatori :

clor = 365 probe;

indicatori microbiologici = 6 probe;

turbiditate = 1 proba .

2. Pentru zona de aprovizionare Gropeni (statie de tratare + consumatori ) s-au recoltat un numar de 425 de probe, dintre care 387 de probe au fost necorespunzatoare (in conformitate cu prevederile Legii Apei nr. 458/ 2002) cu usoare depasiri la urmatorii indicatori :

clor = 365 probe;

indicatori microbiologici = 8 probe;

turbiditate = 12 proba;

aluminiu = 2 probe .

3. Pentru zona de aprovizionare Movila Miresii (statie de tratare + consumatori ) s-au recoltat un numar de 391 de probe, dintre care 365 de probe au fost necorespunzatoare (in conformitate cu prevederile Legii Apei nr. 458/ 2002) cu usoare depasiri la indicatorul clor .

Pentru zona de aprovizionare Rosiori (statie de tratare + consumatori ) s-au recoltat un numar de 36 de probe, dintre care numai o proba a fost necorespunzatoare (in conformitate cu prevederile Legii Apei nr. 458/ 2002) cu usoare depasiri la indicatorul clor.

5. Pentru zona de aprovizionare Victoria (statie de tratare + consumatori ) s-au recoltat un numar de 48 de probe, dintre care un numar de 5 probe au fost necorespunzatoare (in conformitate cu prevederile Legii Apei nr. 458/ 2002) la urmatorii indicatori:

amoniu = 2 probe;

indicatori microbiologici = 3 probe.

Directia de Sanatate Publica Braila ne-a comunicat ca din instalatiile centrale ce deservesc orasele din judetul Braila si retelele de distributie (Braila, Faurei, Gropeni, Ianca, Movila Miresii, Insuratei) s-au recoltat 1.099 de probe, din care un numar de 37 de probe au fost necorespunzatoare (cu depasiri la indicatorul amoniac la Faurei si cateva probe cu depasiri usoare ale indicatorilor microbiologici si turbiditatii pentru orasele Ianca si Insuratei).

S-au mai recoltat un numar de 100 de probe de la societatea comerciala producatoare de apa potabila SC”Termoelectrica „ SA - suc. Electrocentrale - Chiscani, toate probele fiind corespunzatoare.

Un numar de 58 de localitati din judet primesc apa de suprafata, dispunand de microinstalatii. In anul 2009 s-au recoltat 261 de probe, din care 29 au fost necorespunzatoare (atat chimic, cat si microbiologic).

Un numar de 16 de localitati primesc apa de profunzime prin microinstalatii, in scadere fata de 33, cate erau in 2008, datorita faptului ca o buna parte din aceste localitati au fost racordate la instalatii ce folosesc apa de suprafata.

In anul 2009 s-au recoltat de la acestea 344 de probe, din care 162 au fost necorespunzatoare (chimic si microbiologic).

In judet exista un numar de 45 de localitati aprovizionate cu apa de fantana, in scadere fata de cate erau la nivelul anului 2008. S-au recoltat 112 de probe in anul 2009, dintre acestea104 fiind necorespunzatoare, atat chimic cat si bacteorologic.

Se poate aprecia ca riscul de imbolnavire prin boli cu transmisie digestiva datorat consumului apei tratata in sistem centralizat este foarte scazut.

In schimb, riscul este crescut in cazul consumului de apa de fantana. Acesta prezinta depasiri frecvente atat la indicatorii microbiologici, cat si la cei chimici, precum amoniacul, nitritii si nitratii. Prezenta in apa de baut a nitritilor poate produce methemoglobinemie acuta infantila. Localitatile cu cea mai mare concentratie de nitriti in apa de fantana sunt Vultureni (com. Ciresu), Chioibasesti (com.Ciocile), Spiru Haret (com. Bertesti), Ibrianu (com. Gradistea), etc. In anul 2009 s-a inregistrat 1 caz de methemoglobinemie si nici nu s-au semnalat epidemii hidrice .

In privinta apei de imbaiere, subliniem ca in judetul Braila probele recoltate in sezonul cald in anul 2009 au relevat ca din 116 de probe, un numar de 46 au fost necorespunzatoare (depasiri la indicatorii microbiologici si turbiditate crescuta).

7 Apa de imbaiere

In mod traditional se folosesc malurile Dunarii in scop recreativ, dar in judetul Braila nu exista zone naturale de imbaiere amenajate si autorizate sanitar, iar in municipiul Braila sunt cateva piscine autorizare sanitar, acestea fiind racordate la reteaua de alimentare cu apa potabila a municipiului.

Pentru zona de agrement din statiunea Lacu-Sarat, calitatea apei din lac este monitorizata atat de catre de Institutul National de Resurse Minerale, cat si de Institutul National de Balneologie.

( informatiile au fost oferite de catre Directia de Sanatate Publica – Braila)

8. Apele uzate

Normative si acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:

Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti evacuate in resursele de apa, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme in conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

Datele din tabelul urmator au fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila:

Normativul NTPA 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orǎsenesti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

8.1. Structura apelor uzate evacuate in anul 2009

In judetul Braila, apele uzate generate in anul 2009 de agentii economici monitorizati de Agentia de Protectia Mediului Braila, pot fi structurate dupa cum urmeaza:

ape uzate provenite din carmangerii, abatoare, fabrici de produse lactate, produse din peste;

ape uzate provenite din industrie;

ape uzate agrozootehnice, rezultate din utilizarea apei in scopul alimentarii animalelor si salubrizarii crescatoriilor de animale.

Datele din tabelul urmator au fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila:

8.2. Substante poluante si indicatori de poluare in apele uzate

Agentia de Protectia Mediului Braila monitorizeaza agentii economici care prin natura activitatilor, a capacitatilor existente si a compozitiei apelor uzate rezultate din procesele tehnologice si deversate in canalizarile orasului sau direct in emisar, pot afecta prin substantele poluante emise, calitatea acestor resurse.

Din programul de monitorizare realizat de APM Braila in anul 2009 a rezultat existenta unor obiective economice la care caracteristicile calitative de evacuare ale apelor uzate au fost necorespunzatoare.

Principalii indicatori de calitate la care s-au inregistrat depasiri ale limitelor autorizate au fost urmatorii: suspensii totale, CBO₅, CCO-Cr , substante extractibile cu solventi organici, pH.

Aceste depasiri se datoreaza exploatarii necorespunzatoare a echipamentelor existente, dar si necesitatii de retehnologizare a acestora. O alta cauza a depasirilor o reprezinta nefunctionarea in parametrii normali a statiilor de epurare si a gradului de epurare redus al acestora (statiile de epurare: Ianca, Insuratei, Faurei).

Cele mai insemnate cantitati de substante poluante evacuate in mediul inconjurator au rezultat din procesele de productie din fabricile de produse lactate (SC”Sanir Impex” SRL Jirlau, SC „Brailact” SA, SC” Lactas” SA Ianca, SC” Theo Cili” SRL Jirlau, SC” Adam Prod” SRL Baraganul), din fabricile de produse de patiserie (SC” Fanyon Impex” SRL - punct de lucru Baldovinesti, SC” Golf Trade” SRL) si din activitatea de abatorizare si carmangerie

( SC” Soroli Cola” SA, SC „Dany & Vio Com Prod” SRL), cel mai frecvent fiind depasit continutul de substante extractibile cu solventi organici, substante organice CCO-Cr si CBO_5.

Cantitati considerabile de substante poluante sunt evacuate si de unitatile de crestere si ingrasare a porcilor (SC”Complexul de porci Braila”SA cu punctele de lucru Tichilesti si Baldovinesti) unitati care insa au perioada de tranzitie pana in anul 2011, perioada in care statiile de epurare vor suferi transformari de modernizare in vederea obtinerii indicatorilor de calitate reglementati prin actele normative.

In vederea atentionarii si luarii masurilor ce se impun, pentru agentii economici monitorizati care au depasit valorile maxime admise prevazute in normativele si actele de reglementare existente, APM Braila a transmis buletine de incercari cu analizele necorespunzatoare catre acestia si spre stiinta Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu Braila in vederea aplicarii legislatiei in vigoare.

Din analiza rezultatelor automonitorizarii, realizate de agentii economici si comunicate Agentiei pentru Protectia Mediului Braila, privind calitatea apelor uzate evacuate, s-a constatat ca fata de concentratiile maxime admise de Normativele si actele de reglementare existente

s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de catre:

• Consiliul Local Ianca - Directia Serviciilor Publice: materii in suspensie, cloruri, substante extractibile cu solventi organici;
• SC “ Soroli Cola” SRL: CBO₅, CCO-Cr , substante extractibile cu solventi organici, materii in suspensie, reziduu filtrat la 105 ⁰C , Ntotal, P, NH₄⁺_, fenoli antrenabili cu vapori de apa;
• SC” Cet”  SA: materii in suspensie ;
• Compania de Utilitati Publice: CCO-Cr, sulfati;
• Compania de Utilitati Publice - statia de epurare Movila Miresii: CBO₅, detergenti sintetici;
• SC “ Brailact“ SA: CBO₅, CCO-Cr, P, reziduu filtrat la 105 ⁰C;
• SC” Lactas „ SRL Ianca: substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105 ⁰C;
• SC” Ceprohart „SA : materii in suspensie, CCO-Cr;
• SC “ Galco“ SA : CBO₅, CCO-Cr, substante extractibile cu solventi organici ;
• SC “ Vegetal Trading “ SRL: materii in suspensie;
• SC” Marex” SA: materii in suspensie;
• SC” Fanyon Impex „ SRL Baldovinesti: substante extractibile cu solventi organici;
• SC” Vega 93” SA Galati – punct de lucru Vadeni: CBO₅, CCO-Cr;
• SC” Tracon” SRL: reziduu filtrat la 105 ⁰C;
• SC” Carrefour Romania „SA Varsatura: reziduu filtrat la 105 ⁰C, NH₄⁺_, P;
• SC” Caruz Braila „ SA Baldovinesti: materii in suspensie, substante extractibile cu solventi organici, CBO₅, CCO-Cr, N, NH₄⁺_, reziduu filtrat la 105 ⁰C.

In decursul anului 2009, Agentia pentru Protectia Mediului Braila a primit de la agenti economici notificari prin care ne-au comunicat incetarea temporara a activitatii, dupa cum urmeaza:

SC” Celhart Donaris „ SA - fabrica de celuloza, sulfat nealbita si hartie;

SC” Consvitali” SRL – fabrica de var lavabil;

SC” Megacons „ SRL - fabrica de conserve legume;

SC” Muflonul Prod „ SRL - argasire blanuri;

SC” Nomad Com Prod „ SRL Insuratei – prelucrare lapte;

SC” Red Project Three „ SRL – supermarket Armonia.

sau dupa caz, perioade de lucru cu intreruperi, asa cum a fost cazul societatii comerciale SC” Fanyon Impex „ SRL cu punctele de lucru din Baldovinesti si Braila.

8.3 Retele de canalizare

Retele de Apa Canalizare – Mediul Urban, din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009:

Tabel 8.3.1

Retele de Apa Canalizare – Mediul Rural din datele furnizate de catre Compania de Utilitati Publice Braila la nivelul anului 2009:

Tabel 8.3.2

Retelele de canalizare la nivelul anului 2009 – datele au fost furnizate de catre Compania de Utilitati Publice „ Dunarea” - Braila

Tabel 8.3.3

9. Zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane

Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila transmite ca pe teritoriul judetului nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata.

Pentru apele subterane, la nivelul judetului Braila se regasesc doua zone critice ca urmare a poluarilor istorice din:

1986 - poluarea localitatii Tepes Voda, comuna Movila Miresii cauzata de avarierea conductei de transport benzina a SC” Petrotrans” SA - Ploiesti si care a afectat panza freatica, facand imposibila utilizarea apei din 8 fantani.

1991 - poluarea panzei freatice din cartierul Chercea, municipiul Braila, prin ascensionarea produsului petrolier de pe conducta de transport produse petroliere a SC” Petrotrans” SA Ploiesti.

Din punct de vedere al poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, zone vulnerabile sub aspectul poluarii apei subterane, s-au identificat perimetrele localitatilor Galbenu, Movila Miresii, Vadeni, Sutesti, Traian, Chiscani si Visani. Aceasta poluare se datoreaza unor surse istorice reprezentate de unitati sau complexe agrozootehnice care si-au incetat activitatea si surse actuale situate, de regula, in aceste zone vulnerabile.

Fata de situatia prezentata in anul 2008, pentru judetul Braila la nivelul anului 2009, nu au aparut alte zone critice sub aspectul poluarii apei de suprafata si subterane.

Pentru a preintampina degradarea calitatii apelor de suprafata si subterane si de a actiona in caz de poluari accidentale, de a indeparta cauzele si a diminua efectele poluarilor se are in vedere identificarea la timp a potentialelor surse de poluare precum si monitorizarea lunara, semestriala sau trimestriala a acestora, cu o frecventa care depinde de impactul sursei de poluare asupra receptorului.

10 Obiective si masuri privind protectia apelor impotriva poluarii si supraexploatarii

Sistemul de Gospodarire a Apelor Braila comunica ca: avand in vedere numarul relativ mare de corpuri de apa “la risc”, adica corpuri de apa care sunt evaluate in functie de riscul neatingerii obiectivelor de mediu prin:

poluare cu substante organice;

poluare cu nutrienti;

poluare cu substante prioritare/periculoase;

alterari hidromorfologice.

Obiectivele majore nationale pentru conformare sunt :

Tabel 10.1                                                     

Compania de Utilitati Publice „Dunarea” Braila ne-a furnizat pentru anul 2009, urmatoarele informatii cu privire la obiectivele de imbunatatire a calitatii apei si modalitatea de realizare a

acestui obiectiv:

Tabel 10.2

GLOSAR DE TERMENI

Normative si acte de reglementare a indicatorilor apelor uzate:

Normativul NTPA 001/2002, privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti evacuate in resursele de apa, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 privind aprobarea anumitor norme in conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

Normativul NTPA 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005, si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

Norme tehnice NTPA – 011/2002, privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orǎsenesti, aprobat prin HG nr. 188/2002 modificat si completat cu HG 352/2005 si cu HG 210/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquisul-ul comunitar in protectia mediului.

Indicatori chimici de calitate folositi in analizele apelor uzate industriale si urbane evacuate in receptori naturali sau dupa caz, in retelele de canalizare ale localitatilor:

materii in suspensie (MS);

consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO₅);

consum chimic de oxigen – metoda cu dicromat de potasiu (CCO-Cr);

azot amoniacal (NH₄⁺);

azot total (N);

azotati (NO₃⁻);

azotiti (NO₂⁻);

fosfor total (P);

fenoli antrenabili cu vapori de apa (C₆H₅OH);

cloruri (Cl^-);

sulfati ( SO₄^2-);

sulfiti ( SO₃^2-);

substante extractibile cu solventi organici;

reziduu filtrat la 105 ⁰C;

produse petroliere;

detergenti sintetici;