Situatia actuala a managementului apelor in bazinele hidrografice Prut si Siret

Bazinul hidrografic Prut

Aderarea Romanei la Uniunea Europeana, ca

prioritate nationala

, impune

obligativitatea armonizarii cadrului legislativ national cu legislatia Uniunii Europene, care cuprinde, in domeniul apelor, Directiva Cadru privind Apa precum si alte 17 Directive.

In vederea atingerii scopului de asigurare a unor conditii de viata similare din punct de vedere al mediului acvatic pentru toti cetatenii Europei, armonizarea legislatiei cuprinde trei etape: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, reducerea poluantilor la evacuare si gospodarirea durabila a apelor. Statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Apelor in districtul Dunarii sa se realizeze pe baza unei strategii cu doua nivele: unul la nivel national – de decizie, si al doilea, de coordonare la nivelul bazinului Dunarii. La nivelul National, una din prioritati este realizarea unui management stiintific al resurselor de apa; aceasta implica fundamentarea deciziei pe un sistem de monitoring integrat pe fiecare factor de mediu si a unui sistem de monitoring global al mediului.

Spatiul hidrografic Prut – Barlad

Spatiul hidrografic Prut - Barlad are o suprafata de 20.680 km² si cuprinde b.h. Prut cu o suprafata de 10.990 km², b.h. Barlad cu o suprafata de 7.220 km² si afluentii de pe malul stang al raului Siret in jud. Botosani si Galati, cu o suprafata de 2.470 km².

Din punct de vedere administrativ cuprinde integral judetele Botosani, Vaslui si Galati si partial judetele Iasi, Neamt, Bacau si Vrancea.

Populatia in acest spatiu hidrografic este de 1.987.638 locuitori din care 820.654 (41.5%) in mediul urban (14 orase) si 1.166.984 (58,5%) in mediul rural (272 localitati). Daca ne referim la folosirea teritoriului, suprafata impadurita este de 224.000 ha (13%) iar cea a terenurilor agricole este de 1.468.000 ha (80%). Precipitatiile medii multianuale sunt de cca. 550 mm in b.h. Prut si 520 mm in b.h. Barlad. Stocul mediu multianual al raului Prut este de 2.800 mil.m³ la confluenta cu fluviul Dunarea.

Lungimea retelei hidrografice a cursurilor de apa codificate este de 7.778 km, din care:

a). b.h. Prut - 4.551 km, cu o densitate medie de 0,41 km/km²,

b). b.h. Barlad - 2.565 km, cu o densitate medie de 0,36 km/km²,

c). aflenti Siret - 662 km, cu o densitate medie de 0,27 km/km².

Panta medie a raului Prut este de cca. 0,2‰, iar a afluentilor principali variaza intre 1-3‰ (Baseu, Jijia, Elan si Chineja). Raul Barlad are o panta medie de 2‰, iar pentru afluentii principali aceasta se situeaza intre 3-7‰ (Racova, Vaslui, Berheci).

Debitele minime si maxime, cu diferite probabilitati de depasire, pentru raurile Prut, Barlad, Jijia si Bahlui, in diferite sectiuni de calcul sunt:

Resursele de apa:

Gestionarea integrata a apei la nivel de bazin hidrografic

si in scopul realizarii dezvoltarii durabile a acestei resurse

In conformitate cu Ordonanta de Guvern nr.107/2002, art.3 alin.(1), A.N. ”Apele Romane”, prin D.A. Prut Iasi, cu subunitatile sale: S.G.A.Botosani, S.G.A. Iasi, S.G.A. Vaslui si S.G.A.Galati, are trei obiective principale de indeplinit:

Aplicarea strategiei nationale in domeniu,

Administrarea / exploatarea infrastructurii,

Gestionarea si valorificarea resurselor de apa de suprafata si subterane cu potentialele lor naturale si a fondului national de date in domeniu.

Gospodarirea apelor se desfasoara programat si integrat, folosind legislatia din domeniu, unitar aplicata si in continua armonizare cu cele 18 directive din domeniul apei, avand ca scop incheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana pentru capitolul 22 – Protectia mediului.

La nivel national Administratia “Apele Romane” emite anual un continut cadru de program unitar, aplicabil la nivelul Directiilor de ape si a Sistemelor de Gospodarire a Apelor, care devine obligatoriu dupa adaptarea acestuia la spatiul hidrografic propriu fiecarei Directii. Impactul ca si repartitia folosintelor construite pe ape sau in legatura cu apele sunt neuniforme. Unele dintre ele au un impact mai mare asupra resursei de apa. Programarea si verificarea folosintelor trebuie sa se desfasoare cu costuri minime folosindu-se cu maxima eficienta intregul fond de date de gospodarire a apelor si toate colaborarile cu autoritatile locale, in primul rand cu Agentiile de Protectia Mediului si Garda Nationala de Mediu.

Directia Apelor Prut Iasi, organizata pe bazinele hidrografice Prut si Barlad, gestioneaza resursele de apa prin derularea programelor de activitati in urmatoarele sectoare:

Monitoringul calitativ

Adoptarea decizei de gospodarire a apelor – se bazeaza pe cunoasterea in timp real a parametrilor caracteristici si cunostinte despre ariile de investigare (rauri, lacuri, ape subterane, ape uzate), medii de investigare (apa, sedimente/materii in suspensie, biota) si elemente monitorizate (biologice, hidromorfologice, fizico-chimice).

Sistemul de monitoring a calitatii apelor este format din patru subsisteme de monitorizare, care difera prin frecventa de prelevare a probelor si indicatorii analizati: sistemul apelor de suprafata (rauri si lacuri), sistemul apelor subterane si sistemul apelor uzate. Sistemul apelor de suprafata curgatoare – rauri, cuprinde subsistemele: sistemul informational rapid cu analize zilnice si saptaminale – mal drept; sistemul informational lent, cu analize lunare, trimestriale, semestriale – mal drept; programul cu Republica Moldova, cu analize lunare, in 10 sectiuni – ambele maluri; programul cu Republica Ucraina, cu analize lunare, intr-o sectiune – ambele maluri.

Monitoringul calitativ include:

78 sectiuni de control pentru definirea starii subsistemului ape curgatoare de suprafata,

103 sectiuni de control pentru acumulari,

119 foraje freatice pentru caracterizarea starii subsistemului ape subterane freatice,

373 folosinte de apa importante din punct de vedere cantitativ si calitativ, care sunt dotate cu p.h.-uri si sisteme proprii de masurare, pastrare si valorificare a datelor cantitative la prelevari si/sau evacuari din/in apele de suprafata, 

133 surse de poluare semnificative in cadrul subsistemului ape uzate.

Contractarile de servicii de gospodarire a apelor

Controlul si analiza la folosinte

Reglementarea folosintelor

Inspectia la folosintele aflate pe ape sau in legatura cu apele

Implementarea Directivelor Uniunii Europene in domeniul apelor

Sinteze pe bazine hidrografice

Gestionarea integrata a apei.

Directia Apelor Prut Iasi, prin aplicarea judicioasa a Planului Unitar de Activitati in bazinele hidrografice Prut si Barlad si in special prin intermediul Planului de Gospodarire Integrata Cantitativa si Calitativa a Apelor, a reusit sa concluzioneze pentru anul 2002 ca: parametrii cantitativi si calitativi la o serie intreaga de indicatori ai resurselor de apa de suprafata si subterana se mentin la un nivel constant, iar unii dintre acestia s-au imbunatatit prin punerea in practica a conceptelor moderne de management a apei; monitoring integrat si gestionare (gospodarire) integrata.

Starea calitatii apelor in bazinul hidrografic Prut.

Strategia pentru obtinerea obiectivului de “stare buna” a apei

Apele curgatoare

Analiza sectiunilor de control – arata o calitate a apelor in bazinul hidrografic Barlad superioara celei din bazinul hidrografic Prut. In ambele bazine calitatea foarte buna este reprezentata de aproximativ acelasi procent, (25 si 27%), iar categoria a III-a, de procente apropiate (41 si 32%); apele degradate reprezinta 28% in bazinul Prut, in timp ce bazinul Barlad are doar 5% ape neutilizabile.

Calitatea apelor in sectiunile de control

Analiza tronsoanelor de rau arata o tendinta de imbunatatire in timp a calitatii apelor, in ambele bazine hidrografice.

Imbunatatirea se datoreaza realizarii unor epurari mai eficiente, disparitiei unor agenti economici poluatori, simultan cu scaderea volumului de ape uzate evacuate. Din prima grupa putem exemplifica statia de epurare a municipiului Iasi care a redus, prin retehnologizare, incarcarea de evacuare, dar insuficient pentru a scadea incarcarea apei raului Bahlui sub o valoare aproximativ constanta.(dupa cum se vede in graficul urmator).

Pentru a se realiza un grad crescut de imbunatatire in continuare si o investigare corespunzatoare, sunt necesare alte metode de evaluare care rezulta in urma implementarii Acquis-ului European de Mediu. Aceeasi idee este sugerata si de evolutia ionului amoniu, care inrautateste periodic calitatea apelor, afectand functiile acesteia in aval (evidentiere in graficul de mai jos). Pachetul de legi implementate trebuie sa ofere arsenalul de solutii pentru a relua imbunatatirea si a elimina sursele generatoare de amoniu.

Principalul afluent al raului Prut, raul Jijia, avand cel mai mare bazin hidrografic, si cea mai mare evacuare de ape uzate – RAJAC Iasi – (prin raul Bahlui), este de obicei determinant pentru calitatea raului Prut (prezentarea situatiei in figura de mai jos). Imbunatatirea calitatii apei celor doua rauri a generat o imbunatatire sensibila a raului Prut:

Dinamica incarcarii in CBO₅ a raurilor Jijia si Bahlui

Astfel, capacitatea de receptie a raului Prut devine nesaturata si in aval de Iasi, el putand suporta noi investitii si primiri de ape uzate, fara afectarea principalei sale functii, potabilizarea (pe ambele maluri exista 15 folosinte in scop potabil).

Analiza biologica incadreaza calitatea apei astfel: betamezosaproba: 49% in bazinul hirografic Prut, respectiv 42% in bazinul Barlad, beta-alfamezosaproba: 40% in bazinul Prut, respectiv 58% in bazinul Barlad si alfamezosaproba:11% in bazinul Prut.

Apele din acumulari

Apa acumularilor – (evidentiata in graficul de mai jos), desi prezinta unele deficiente calitative, satisface in general cerintele folosintelor. Cele mai bune acumulari pentru potabilizare sunt: Stanca, Solesti, Tungujei, Cazanesti, Puscasi si Rapa Albastra.

Evolutia calitatii apei acumularilor in bazinele Prut si Barlad

Lacurile cu functia de potabilitate alterata (valori ce depasesc categoria I) care nu mai pot satisface cerinta cantitativa, in anumite conditii impuse de noile reglementari de implementare, pot fi totusi utilizate in acest scop. In aceste cazuri trebuie reconsiderat aspectul economic de producere al apei potabile, care devine determinant.

Apele freatice

Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei, in bazinul Prut, nici unul nu corespunde cerintelor STAS 1342-91, respectiv Legii MSF Nr.458/02, in timp ce in bazinul Barlad doar un singur foraj corespunde acestor norme (aprecieri efectuate pe   baza indicatorilor fizico-chimici).

S-a calculat valoarea raportului dintre valorile masurate si cele maxime admisibile; valorile supraunitare indica o depasire a acestor limite. Se constata cele mai spectaculoase depasiri pentru forajele din arealul Costuleni, Cristesti si Murgeni (BH Prut) si Dragalina si Podu (BH Barlad).

Principalele cauzele pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate direct in scopuri potabile sunt: poluarea apelor de suprafaat, conditiile si procesele hidro-geochimice naturale care favorizeaza trecerea in solutie a diferitilor anioni si cationi, prezenta in sol a pesticidelor, azotului si fosforului, efectele conservarii fostelor complexe zootehnice, si mineralizarea materiei organice din sol datorita irigatiilor.

Calitatea apei freatice, conform Legii MSF 458/2002

Apele uzate

In bazinul hidrografic Prut, in anul 2002, sursele de poluare au evacuat un volum de 105,775 mil.m³ (109,912 mil.m³ in 2001) ape uzate, din care 0,455 mil.m³ au fost epurate suficient, 9,866 mil.m³ neepurate, iar 93,592 mil.m³ insuficient epurate.

Situatia epurarii apelor din bazin

inainte si dupa retehnologizarea statiei de epurare Iasi

In bazinul hidrografic Barlad si afluentii mal stang ai raului Siret s-a evacuat un volum total de 68,838 mil.m³ ape uzate, din care 28,301 mil.m³ neepurate si 11,514 mil.m³ insuficient epurate. RAJAC Iasi, sursa cu cea mai mare evacuare, este determinanta in bilantul general. La finele retehnologizarii sale situatia evacuarilor din bazinele hidrografice este estimata a fi mult imbunatatita.

Calitatea apelor, rezultat al strategiei de implementare

In domeniul calitatii apelor apare necesitatea realizarii unui nou concept de sistem de monitoring integrat al apelor (idee intarita prin noutatile legislative), pentru definirea «calitatii ecologice» a «apei-sedimentului-materiilor in suspensie» ca o «entitate biologico-chimica».

In conformitate cu principiile directivelor europene, noile reglementari in domeniul protectiei calitatii apelor din Romania, pornesc de la functia utila, careia i se ataseaza valori maxim admise (prin adoptarea unor standarde specifice fiecarei functii). Acestea devin valori tinta, care vor fi realizate intr-un interval de timp limitat printr-un program ferm de actiune.

Parcurgand aceasta noua strategie, s-au realizat evaluari pentru cele doua functii complementare ale apei: potabilizarea si reprimirea apelor uzate precum si impurificarea apelor cu azotati proveniti din agricultura si estimarea zonelor sensibile.

Calitatea apelor prelevate pentru potabilizare

Directive: 75/440/EEC, 79/869/EEC

HG100/2002

Conform HG 100/2002 exista trei categorii de calitate a apelor pentru potabilizare: A1, A2 si A3 (nu doar una ca in vechea evaluare) si trei tehnologii de tratare corespunzand acestora. S-a analizat calitatea tuturor parametrilor in fiecare punct de prelevare in scop de potabilizare, din arealele bazinelor hidrografice Prut si Barlad, rezultand evaluarea de mai jos:

Caracteristicile sectiunilor de potabilizare

O prima evaluare arata ca, in general, sursele corespund scopului propus, cu exceptia unora, unde tehnologia aplicata trebuie schimbata, pana la finalizarea programului de imbunatatire a calitatii apelor. Pentru acumularile Halceni si Tansa valoarea unor parametri depaseste valoarea A3, maxim admisa. Aceasta pentru ca in amonte de Halceni este localitatea Flamanzi ce nu are statie de epurare a apelor uzate.

In acest caz se va realiza un Program de reducere a poluantilor, pe o durata de 10 ani. Pana atunci, se vor putea emite derogari de folosire. In paralel, se vor verifica respectarea activitatilor din zonele de restrictii (HG 101/97) si va trebui sa se opteze pentru o functie determinanta a acumularii: potabilizare sau piscicultura.

Primirea de ape uzate  

Directiva 91/271/EEC

HG 188/2002 – Norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (NTPA-011, NTPA-001, NTPA-002)

Noua legislatie prevede ca actitivitatea de monitoring a calitatii este o obligativitate a utilizatorului si ea trebuie sa includa metalele grele si substantele toxice. In prezent putini utilizatori realizeaza aceste cerinte. Valorile de evacuare sunt mai permisive decat in vechile norme, datorita sistemului nou de calcul (procent in loc de valoare medie). Rezulta ca trebuie sa creasca importanta programelor de etapizare si responsabilitatea supravegherii realizarii acestora. Conform programului de implementare a acquis-ului european, toti utilizatorii trebuie sa se doteze corespunzator. In acest sens s-au elaborat programele solicitate.

Deversarile la canalizare a metalelor grele si a substantelor toxice sunt interzise, gospodariilor comunale revenindu-le obligativitatea neprimirii apelor decat dupa preepurarile corespunzatoare, chiar cu consecinta diminuarii castigului economic. Namolul netratat din statiile de epurare are regim de deseu toxic, ceea ce impune intrarea rapida in legalitate a gospodariilor de namol.

Substante prioritare periculoase

Directiva 76/464/EEC

HG 118-02 – Programul de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase.

Programul defineste lista substantelor prioritare periculoase (SPP), care trebuie identificate si elimitate in timp. In prezent s-a finalizat inventarierea surselor de evacuare a acestora si s-au realizat Programe de Actiune pentru reducerea SPP a fiecarui agent economic. Pana in 2004 se va finaliza inventarul apelor afectate cu aceste substante si tot pana in 2004, in baza acestor informatii, se va realiza Schema cadru de actiune pentru prevenirea si reducerea acestei poluari; in acelasi an 2004, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului va notifica laboratoarele de referinta iar Comisia Interministeriala, formata din reprezentanti ai MAPAM, MIR si MSF vor elabora Metodologia de Evaluare de Risc si Impact asupra Mediului; in 2005 se vor emite valorile limita de evacuare. Pentru asigurarea dotarii s-a realizat un program conform cerintelor acquisului de mediu pe judete.

Poluarea cu nitrati proveniti din agricultura

Directiva 91/676/EEC

HG 964/2000 – Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

Pe raza DAP Iasi, poluarea cu azotati afecteaza 10% din lungimea studiata de rauri (130 km – reprezentand tronsoane ale raurilor Chineja, Geru si Suhu – nici un areal pentru potabilizare) si 15% din apele freatice; 28% din acumulari sunt afectate de fenomenul de eutrofizare.

Apele subterane afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole

Acumulari afectate de fenomenul de eutrofizare

Conform cu strategia prevazuta, s-a realizat inventarul zonelor vulnerabile si a aparut Codul bunelor practici agricole.

Zonele sensibile

S-au analizat arealele incarcate in azot si fosfor datorita deversarilor de ape insuficient epurate, sau ca o consecinta a eutrofizarii. In urma aplicarii metodologiei, s-au determinat un total de 59 zone sensibile in ambele bazine. Din acestea, 48 sunt in BH Prut si 11 in BH Barlad.

S-au retinut zonele cu incidenta medie si ridicata: 20 in BH Prut si 10 in BH Barlad. Din acestea 14 s-au situat pe rauri (12 in BH Prut si 2 in BH Barlad), iar 16 pe acumulari (distribuite in mod egal, cate 8 pe fiecare din cele doua bazine).

Situatia Zonelor Sensibile

Zone Sensibile cu incidenta medie si ridicata

Zonele sensibile includ 4 orase cu populatie de peste 10.000 locuitori echivalenti (Botosani, Darabani, Harlau si Tg. Frumos).

Concluzii asupra problemelor privind calitatea apelor

Evaluarea calitatii apelor, ca rezultat a implementarii Directivelor UE inlatura neajunsul utilizarii apei pe anumite domenii stricte si ofera posibilitati selectarii optimizate de folosire a fiecarei functii, care devin limitate doar de politica de protectie a calitatii apelor.

Noua abordare de realizare a obiectivelor tinta, prin etape de plan de actiune, nu exclude folosirea apei intr-o categorie inferioara atunci cand functia o permite, nemaifiind obligati la efort financiar pentru obtinerea unei categorii superioare, daca nu este strict necesar.

Calitatea apelor din bazinele hidrografice Prut si Barlad este intr-un proces general de imbunatatire.

Pentru accentuarea acestui proces, se impune: rezolvarea gestionarii gospodariilor de namol, realizarea planurilor de actiune a SPP, asigurarea respectarii NTPA-002/02 (primirea de ape brute in statiile de epurare fara continut in metale grele si SPP), intocmirea si realizarea planurilor de actiune pentru potabilizare, monitorizarea completa a zonelor sensibile, educatia si constientizarea cetatenilor privind inexistenta zonelor naturale de imbaiere in arealul administrat de DAP Iasi.

Problemele specifice ale bazinului hidrografic Prut,

despre care trebuie informat publicul (inundabilitate, poluari accidentale, poluari repetate ale unor utilizatori, cauze, masuri).

Principalele probleme specifice ale spatiului hidrografic Prut – Barlad sunt: inudatiile, poluarile accidentale si poluarile repetate ale utilizatorilor.

Inundatiile

Datorita climatului puternic continental, in Romania, perioadele ploioase alterneaza cu perioade deosebit de secetoase. Multe din raurile situate in spatiul hidrografic Prut – Barlad nu au scurgere permanenta tot timpul anului (seaca in perioadele de vara). Variatia debitelor lichide este foarte mare atat de la un an la altul cat si de la un anotimp la altul.

Secarea raurilor este un fenomen obisnuit care se produce la sfarsitul lunii august si inceputul lui septembrie, pe raurile mici si uneori pe cele principale. In lunile de primavara si vara, in anii ploiosi, datorita debitelor deosebit de mari se produc adesea inundatii. Fenomenul nu este o noutate pentru zona Moldovei, el fiind practic o constanta de-a lungul timpului.

De exemplu pentru orasul Iasi cea mai mare viitura inregistrata s-a produs in iunie 1932; debitul maxim a atins valoarea de 600 m³/s (debit coresunzator probabilitatii de 0,4%), iar nivelul apei in zona garii a depasit cu 1,15 m nivelul soclului garii. Viiturile inregistrate in anii 1965, 1969, 1970 si 1972 au modificat conceptul asupra necesitatii lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor.

Incepand cu anii 70 s-au realizat scheme complexe de amenajare a bazinelor hidrografice, ele fiind concepute pornind de la teoria extinderii succesive. Astfel una dintre caracteristicile bazinelor Prut si Barlad este gradul ridicat de amenajare hidrotehnica. Directia Apelor Prut administreaza 52 acumulari (36 permanente, 11 nepermanente si 5 poldere), cu un volum total de 617 mil.m³. Acumularile complexe au ca principala functie apararea impotriva inundatiilor, dar, in acelasi timp, constituie si surse de apa pentru populatie, industrie, piscicultura si irigatii.

Tot pentru combaterea inundatiilor in b.h. Prut-Barlad mai fiinteaza urmatoarele categorii de lucrari hidrotehnice:

1.173 km de diguri,

1.071 km regularizari de albii,

2 derivatii ape mari.

Lucrarile efectuate nu au rezolvat in totalitate problemele legate de inundatii. Astfel au fost inregistrate in continuare inundatii in anii 1985, 1988 si 1991 (pe Prut, Jijia, Barlad).

Incepand cu anul 1991 a crescut fecventa inundatiilor provocate din ploi torentiale cazute pe mici afluenti si pe cursurile de apa necadastrate. Pagubele provocate din inundatii, in perioada 1992 – 1999, se ridica la 29 milioane dolari.

Apararea populatiei si a bunurilor materiale se realizeaza prin doua actiuni fundamentale:

lucrari hidrotehnice cu rol de aparare – un factor determinant in combaterea inundatiilor,

masuri operative inainte, in timpul si dupa trecerea viiturilor, care cuprind si imbunatatirea sistemului de avertizare si aparare.

Organizarea si conducerea la nivel national a activitatilor de aparare impotriva inundatiilor se realizeaza de catre comisia centrala AIIPMPACH. In teritoriu se organizeaza comisii judetene de aparare impotriva dezastrelor, conduse de prefecti. La nivelul municipiilor, oraselor si comunelor se organizeaza comisii de aparare conduse de primari. Comisiile judetene organizeaza impreuna cu unitatile de gospodarire a apelor actiuni de prevenire si aparare impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase.

Apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in b.h. Prut-Barlad se desfasoara dupa planul bazinal de aparare. Acesta integreaza planurile judetene de aparare impotriva inundatiilor pentru judetele Botosani, Iasi, Vaslui si Galati, precum si sectiuni din planurile judetene ale jud. Neamt, Bacau si Vrancea. Planul bazinal de aparare impotriva inundatiilor este intocmit de A.N. „Apele Romane” – D.A. Prut, o data la 4 ani.

Sunt de asemenea necesare masuri pentru constientizarea populatiei:

avertizarea asupra pericolului producerii de inundatii,

evidentierea efectelor negative a modului de exploatare incorecta a terenurilor din bazinele hidrografice (defrisari, aratul pe linia de cea mai mare panta),

atragerea populatiei in actiuni de conservare a mediului (impaduriri, utilizarea rationala a suprafetelor din bazinul hidrografic).

Poluarile accidentale

Poluarile accidentale pot fi provocate de orice substanta impurificatoare patrunsa in apa in cantitati ce depasesc limitele admisibile.

Cauzele producerii acestor poluari sunt dintre cele mai diverse: avarii ale statiilor de epurare, spalari ale depozitelor de deseuri sau reziduuri solide, accidente industriale etc. O frecventa predominanta o are poluarea cu produse petroliere.

In momentul producerii unei poluari accidentale se aplica planul de interventie SAPAROM. Schema fluxului informational in caz de poluare accidentala este prezentata mai jos.

Fluxul informational pentru poluari accidentale

Este absolut necesar sa se anunte populatia in caz de producere a unei poluari accidentale, pentru ca acestia sa nu utilizeze apa impurificata.

Intre anii 1980 si 2003 s-au produs, in zona monitorizata de Directia Apelor Prut, un numar de 57 poluari accidentale.

Numarul poluarilor accidentale in b.h. Prut si Barlad, intre 1980–2003

* perioada I – VII. 2003

**din care 4 pe Dunare la Galati

Institutia sau persoana vinovata de producerea poluarii este obligata prin lege sa anunte poluarea. Legislatia prevede sanctiuni in cazul producerii de poluari accidentale. In conformitate cu Art.9 din Directiva cadru in domeniul apelor si cu legislatia romaneasca se aplica principiul „poluatorul plateste”.

Poluarile repetate ale utilizatorilor

O alta „agresiune” asupra mediului si in special asupra apei este data de poluarile repetate sau sistematice. In spatiul hidrografic Prut-Barlad sunt 133 de potentiali poluatori monitorizati de DAP. Principala sursa de poluare permananta o constituie restitutiile de apa insuficient epurata; aceste fenomene nu sunt o caracteristica a unei anumite zone, ci se produc pe intreg teritoriul spatiului. Astfel, exista 33 de poluatori sistematici in aceast areal. Cauzele poluarilor sunt in special: inexistenta statiilor de epurare, sau acolo unde acestea exista - tehnologia si utilajele uzate moral.

Principalii poluatori, pe judete sunt:

judetul Botosani: RAJ-APA Botosani, GOSCOM Dorohoi, DACATERM SA Darabani, CONACET Saveni, STIPO SA Dorohoi, AVICOLA SA Botosani, Primaria Flamanzi,

judetul Iasi: RAJAC Iasi si sectoarele de gospodarire comunala Harlau, Tg. Frumos, Podul Iloaiei, Vladeni, Belcesti, Raducaneni, ANTIBIOTICE SA Iasi, RENEL-CET 2 Holboca, COTNARI SA Cotnari,

judetul Vaslui: GOSLOC RA Husi, PRODSUIS SA Stanilesti, Primaria Murgeni, Statia de epurare Negresti, Statia de epurare Vaslui, RULMENTI S.A. Barlad, RAGCL Barlad,

judetul Galati: gospodariile comunale ale Primariilor Tg. Bujor si Beresti, SPIRT S.A. Ghidigeni, TERMSAL SA Tecuci, APATERM SA Galati, ISPAT SIDEX Galati.

Primirea apelor uzate in mediul acvatic este reglementata de Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orasanesti si de HG 188/2002. Reglementarile legislative urmaresc protejarea mediului impotriva efectelor negative ale evacuarii apelor uzate ce nu indeplinesc conditiile specificate in standarde.

Masurile in curs de aplicare pentru imbunatatirea calitatii apelor se refera la:

reactualizarea avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile HG 188/2002,

realizarea treptei tertiare de epurare din cadrul statiilor de epurare ale aglomerarilor care evacueaza ape uzate in zonele sensibile.

Prin legislatie se prevede ca termenele de realizare a statiilor de epurare sa fie:

pentru evacuari ce provin din aglomerari umane cu peste 10.000 l.e., situate in zonele sensibile – termen: decembrie 2015,

pentru evacuari ce provin din aglomerari umane cu peste 15.000 l.e.- termen: decembrie 2017,

pentru evacuari ce provin din aglomerari umane cu mai putin 15.000 l.e.- termen: ianuarie 2022.

Atat poluarile accidentale cat si cele sistematice produc importante pagube materiale si  distrug ecosistemele. Consecintele poluarilor sunt de natura: sanitara, biologica, economica si de ordin social, limitand posibilitatile de folosire a apelor. Avem obligatia morala ca „locuitori ai planetei” sa asiguram, din punct de vedere cantitativ si calitativ, apa pentru generatiile viitoare, realizand astfel dezvoltarea durabila.

Pentru ca asa cum stipuleaza Directiva Cadru privind Apa: „Apa nu este un produs comercial oarecare, ci mai degraba o mostenire care trebuie protejata, aparata si tratata ca atare”.

Ing. Maricel Perjoiu, Dr.ing. Anca Savin –

Administratia Nationala ”Apele Romane”, Directia Apelor - Prut

Bazinul Hidrografic Siret

Spatiul hidrografic Siret

Directia Apelor Siret, una din cele 11 directii bazinale ale Administratiei Nationale „Apele Romane”, administreaza cel mai mare bazin hidrografic din Romania, respectiv Bazinul Hidrografic Siret, cu o suprafata de 42.890 km² si o resursa de apa de 2.747 mil.m³, din care:

2.047 mil.m³ resurse de suprafata,

700 mil.m³ resurse subterane.

Resursele de apa de suprafata din B.H. Siret – reprezinta cca. 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii si sunt formate in principal din raul Siret si afluentii acestuia si intr-o masura foarte redusa din lacuri si balti naturale. Spre deosebire de alte cursuri de apa, Siretul dispune de afluenti importanti (Suceava cca.9 %, Moldova cca.17,6 %, Bistrita cca.35 %, Trotus cca.18 %), fapt ce se exprima in mod pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau.

Diagramele suprafetelor si lungimilor

la principalele cursuri de apa din B.H. Siret

Stocul mediu multianual al raului Siret in sectiunea de varsare in Dunare este de cca.5.800 mil.m³ (Q=183 m³/s), situand, din acest punct de vedere, raul Siret, pe locul I in ierarhia celor mai importante cursuri de apa ale Romaniei.

Volumul multianual scurs pe intreaga suprafata a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane si luni, astfel ca in sezonul de vegetatie se scurge cca. 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxima corespunde in general cu o frecventa ridicata a ploilor primavara, iar scurgerea minima se inregistreaza in lunile de iarna.

Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul ca debitele maxime istorice depasesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primavara. Debitele maxime istorice se datoreaza patrunderii unor cicloni puternici, in timp ce debitele maxime obisnuite sunt generate de ploi torentiale cu caracter local.

La volumul resurselor de apa de suprafata din bazinul hidrografic Siret contribuie si un numar de 2 (doua) lacuri naturale, unul cu apa dulce si unul cu apa sarata, apa acestora nefiind utilizata pentru satisfacerea cerintelor consumatorilor de apa.

Resursele de apa subterane freatice si de adancime, din B.H. Siret – cele mai importante sunt localizate in luncile raurilor Siret, Suceava, Moldova si Bistrita, apa freatica estimandu-se la cca. 28 m³/s, din care 16,7 ³c/s sunt surse de bilant.

Suprafata BH Siret in cadrul judetelor in care acesta se incadreaza

Din punct de vedere al amenajarii, in bazinul hidrografic Siret exista un numar de 31 lacuri de acumulare, cu folosinta complexa (energetic, alimentare cu apa, atenuare viituri, irigatii, piscicultura), totalizand un volum de 1.933,283 mil.m³, din care volumul util este de 1.250,523 mil.m³, si 3 acumulari nepermanente (poldere), situate in judetul Suceava si care se afla in administrarea D.A. Siret.

Situatia lacurilor de acumulare este prezentata in tabelul de mai jos:

Potentialul hidrografic al B.H. Siret – asigura numeroase folosinte:

Captari de suprafata - 262.385 mii m³,

Captari subterane - 162.171 mii m³,

Producerea de energie electrica - 2.207.075 MWh (2002),

Instalatii hidromecanice - 40 folosinte totalizand 316 CP

Extragerea materialelor de constructie din albiile cursurilor de apa - 156 balastiere,

Apararea impotriva inundatiilor,

Amenajari in teritoriul agricol si silvic (sisteme de irigatii si desecari, lucrari pentru combaterea eroziunii solului, lucrari de amenajare a torentilor),

Amenajari piscicole.

Evolutia cerintelor lor de apa in ultimii 10 ani in BH Siret este prezentata in graficul urmator. Se constata ca in perioada 1991-2002, volumele de apa prelevate au suferit o scadere continua datorita reducerii activitatilor industriale, zootehnice sau din agricultura, dar si datorita preocuparilor agentilor economici pentru recircularea apei si reducerea consumurilor de apa pe unitatea de produs.

Calitatea apelor

Cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii apelor pe raurile interioare, dar si a apelor subterane, in cadrul bazinului hidrografic Siret, reprezinta un obiectiv deosebit in cadrul activitatilor Directiei Apelor Siret.

Caracterizarea globala a calitatii apei in B.H. Siret, repartitia categoriilor de calitate pe km. de rau, precum si evolutia in timp a calitatii apelor curgatoare de ordinul I, conform STAS 4706/1998, este ilustrata in tabelul de mai jos:

Evolutia categoriilor de calitate a apei in BH Siret
(lungime rau in km.)

Situatia calitatii apelor din lacurile monitorizate sistematic de catre D.A. Siret, este prezentata rezumativ in tabelul de mai jos:

Strategia gospodaririi apelor in bazinul hidrografic Siret

Obiectivele si orientarile strategiei gospodaririi apelor in BH Siret, in vederea atingerii „starii bune” a apelor, conform cerintelor Directivei Cadru a Apei sunt urmatoarele:

Asigurarea apei la sursa in zonele deficitare,

Reabilitarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare din orase si municipii,

Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare in zonele rurale din b.h. Siret,

Imbunatatirea calitatii apei. Protectia ecosistemelor acvatice, terestre si a zonelor umede,

Reducerea riscului la inundatii si secete,

Utilizarea potentialului apelor,

Inlaturarea excesului de umiditate, amenajarea torentilor, combaterea eroziunii solului si a degradarii torentilor,

Actiuni, masuri structurale si nestructurale, pentru realizarea obiectivelor strategiei apelor in bazinul / spatiul hidrografic Siret,

Probleme specifice ale bazinului Siret care pot fi aduse la cunostinta publicului (inundabilitate, poluari accidentale, poluari repetate ale unui utilizator, sectoare eutrofizate, cauze, masuri).

In functie de dezvoltarea economica, in BH Siret s-au conturat “zone fierbinti”, cu surse importante de poluare a apelor. Aceste surse au condus, in timp, la crearea de probleme majore asupra calitatii apelor. Eforturile autoritatii de gospodarire a apelor, dar si incetarea, sau dupa caz, diminuarea activitatilor unor agenti economici poluatori, a avut ca efect imbunatatirea calitatii apelor pe unele sectoare de rauri.

Principalele surse de poluare din B.H. Siret pot fi ierarhizate in functie de:

impactul produs asupra receptorului de catre toxicitatea impurificatorilor evacuati,

pericolul potential sau real pe care il reprezinta pentru folosintele din aval,

cuantumul depasirii limitelor prevazute pentru impurificatorii evacuati.

Directia Apelor Siret – Bacau monitorizeaza sistematic, din punct de vedere al calitatii apelor, 128 surse de poluare si 2.764 km de rau.

Intre anii 1993-2003, in zona administrata de Directia Apelor Siret, s-au produs 184 poluari accidentale, cu un minim de 10 poluari in anul 1996 si un maxim de 28 in anul 2001. Din totalul poluarilor accidentale, produse in aceasta perioada, 46,2% s-au inregistrat pe raul Trotus si afluenti, 26,1% s-au inregistrat pe raul Bistrita si afluenti, iar 9,8% s-au inregistrat pe raul Siret.

Substantele poluante care au afectat cursurile de apa in majoritatea cazurilor au fost produsele petroliere 51,2% si substantele organice 21,4%, restul de 27,4% fiind reprezentate de amoniu, amoniac, hidrogen sulfurat, metale grele, cianuri, uree, detergenti, cenusa, fosfor, suspensii, etc.

Sectoarele de rau cele mai afectate de catre sursele de poluare din cadrul ariei de activitate a Directiei Apelor Siret, sunt:

raul Suceava, aval mun. Suceava

Sectorul a fost afectat mai intens in cursul anului 2001, cand s-au inregistrat 6 poluari accidentale produse de incarcari mari in CCOCr si H₂S ale apelor uzate evacuate in raul Suceava. In urma realizarii unor lucrari de reabilitare si retehnologizare a statiei de epurare a municipiului Suceava, in prezent riscul la poluari accidentale s-a diminuat.

raurile Somuzul Mare si Siret aval confluenta

Aceste sectoare de rau, au fost grav afectate in lunile ianuarie si februarie 2001, in urma accidentului inregistrat pe platforma METADET SA Falticeni, profilata pe producerea detergentilor. Prin efectuarea unor dezmembrari de conducte cantitati importante de poluanti (cianuri) au ajuns in raul Somuzul Mare si apoi in Siret, ducand la mortalitate piscicola, la intoxicarea cetatenilor care au consumat peste infestat, precum si la eforturi umane, materiale si banesti pentru stoparea fenomenului si diminuarea efectelor. Acest accident a produs pagube de peste 10 miliarde lei.

Ca principala masura pentru eliminarea unui alt posibil accident de aceasta natura, Ministerul Mediului a dispus acordarea sumei de 5 miliarde lei pentru neutralizarea cianurilor de pe platforma de productie a fostei METADET SA.

raul Moldova (sectorul superior)

Bazinul Superior al raului Moldova incadreaza doua mari exploatari miniere, Fundu Moldovei si Lesu Ursului. Din aceste mine se exploateaza minereu de mangan, zinc si cupru. In functie de derularea activitatilor miniere, calitatea apelor raului Moldova si a afluentilor sai a fost variabil afectata. In ultimii ani o serie de mine au fost inchise, dar efectele apelor de mina insuficient epurate, nu sunt complet eliminate.

raul Bistrita (sector superior)

Bazinul hidrografic superior al raului Bistrita, cuprinde o serie de sectoare miniere Tolovanu, Oita, Arsita, din zona Vatra Dornei, precum si sectoarele Crucea, Isipoaia, Brosteni de unde se exploateaza (s-au exploatat) mangan, zinc, cupru, fier. Apele de mina provenite de la aceste exploatari sunt insuficient epurate, iar in unele cazuri chiar neepurate. Aceasta are ca efect incarcarea apelor raului Bistrita cu metale grele (Fe, Cu, Zn, Mn).

Inchiderea unor mine nu a condus la eliminarea surselor de poluare, efectul exploatarilor miniere din trecut fiind de actualitate, prin poluarea remanenta in ape si sol.

raul Bistrita aval platforma industriala Piatra Neamt

Platforma industriala a municipiului Piatra Neamt precum si apele uzate evacuate prin statia de epurare oraseneasca, incarca apele raului Bistrita cu ioni de amoniu si azotati. Incepand cu anul 2001, activitatea industriala a municipiului Piatra Neamt s-a redus foarte mult, fapt care a condus la o imbunatatire a calitatii apelor raului Bistrita pe tronsonul aval.

raul Siret, aval platforma industriala Bacau

Acest sector este afectat de incarcarile cu poluanti specifici fabricarii ingrasamintelor chimice (amoniu, fosfor total, substante extractibile si suspensii), celulozei si hartiei (hidrogen sulfurat, substante extractibile si suspensii), dar si de poluantii specifici apelor menajere si apelor uzate evacuate din fermele de crestere a porcinelor (substante organice, amoniu, azotati, reziduu fix, substante extractibile).

raurile Trotus si Tazlaul Sarat, zona petroliera Moinesti

Activitatea petroliera din zona Moinesti afecteaza cursurile de apa Tazlaul Sarat, Tazlau si Trotus, precum si apele freatice din zona, prin scurgerile accidentale de produse petroliere si ape sarate.

Pe raul Tazlaul Sarat se inregistreaza frecvente poluari accidentale cu produse petroliere, in cele mai dese cazuri datorita fisurarii conductelor de transport a caror durate de viata sunt depasite.

Toate sursele de poluare specificate, precum si celelalte surse potentiale nenominalizate, din B.H. Siret, necesita o monitorizare permanenta, precum si programe stricte de imbunatatire a tehnologiilor de epurare si a instalatiilor de productie.

In acest sens, Directia Apelor Siret Bacau are obligatia de a identifica permanent sursele de poluare, de a preintampina inrautatirea calitatii apelor, precum si de a actiona eficient in caz de poluari accidentale, pentru a indeparta cauzele si de a diminua efectele poluarii.

Pentru evitarea riscului la poluari accidentale, se impun o serie de masuri, precum :

finantarea investitiilor pentru modernizarea/construirea statiilor de epurare;

executia in termenele stabilite a lucrarilor propuse in programele etapizate;

monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a apelor uzate epurate evacuate in receptori;

actiuni permanente de igienizare a albiilor cursurilor de apa;

informarea permanenta a publicului si utilizatorilor de apa, asupra problemelor majore datorate poluarii apelor.

Zonele cu risc de inundabilitate – B.H. Siret

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele zone din cadrul BH Siret supuse fenomenelor frecvente de inundatii.