Participarea publicului la managementul bazinelor hidrografice, in conformitate cu prevederile Directivei cadru privind apa

Generalitati

Consultarea publicului si implicarea acestuia in procesul de implementare a Directivei Cadru privind Apa reprezinta elemente cruciale pentru o planificare reusita. Potentialele beneficii pentru factorii de decizie sunt reprezentate de urmatoarele:

Planul de Management la nivel de Bazin Hidrografic poate fi incununat de succes prin promovarea ”proprietatii“, a acceptarii si cooperarii intre factorii implicati,

Luarea deciziilor poate fi mai eficienta prin identificarea din vreme si, acolo unde este posibil, rezolvarea conflictelor,

Solutiile pot fi mai durabile si mai echitabile prin includerea unor cunostinte si perspective mai largi,

Pe termen lung, relatiile dintre autoritatile competente si factorii implicati au sansa sa devina mai stranse.

Pentru a obtine “best practice” in procesul de planificare, prioritatea trebuie acordata stabilirii mecanismelor efective pentru participarea publicului (consultarea si implicarea activa) in planificarea si luarea deciziilor, chiar de la inceputul procesului de planificare la nivel de bazin hidrografic.

O participare reala reprezinta mai mult decat o simpla distribuire de informatii sau pregatirea unui exercitiu de consultare, si trebuie sa fie adaptata grupurilor tinta si problemelor specifice.

Initiativa participarii trebuie sa fie bine organizata pentru a se asigura transparenta si accesibilitatea, precum si pentru ca opiniile sa fie respectate, iar asteptarile tuturor partilor sa fie clare inca de la inceput.

Managementul informatiilor, formarea capacitatilor si integrarea la nivel operational necesita metode adecvate, cum sunt:

Colectarea de date adecvate (baze de date, GIS),

Selectarea de date relevante si de informatii din bazele de date,

Analiza si descrierea continutului procesului de planificare in Directiva Cadru (grafice si harti GIS direct de la autoritati si de la public),

Facilitarea cerintelor administrative,

Participarea publicului (analiza factorilor implicati, workshop-uri, scheme logice, etc),

Mijloacele de sustinere a deciziilor, capabile sa realizeze prioritizarea corecta a programelor de masuri.

Implementarea directivei: cadrul de desfasurare

Directiva Cadru privind Apa – stabileste cadrul pentru protectia tuturor categorilor de apa (incluzand apele interioare de suprafata, apele maritime costiere, tranzitorii si subterane), care:

sa previna deteriorarea ulterioara, sa protejeze si sa imbunatateasca starea resurselor de apa,

sa promoveze utilizarea durabila a apei, bazata pe protectia pe termen lung a resurselor de apa,

sa aiba ca obiectiv protectia si imbunatatirea mediului acvatic prin masuri specifice pentru reducerea progresiva a descarcarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritare, si eliminarea descarcarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase,

sa asigure reducerea progresiva a poluarii apelor subterane si sa previna poluarea viitoare,

sa contribuie la limitarea efectelor secetelor si inundatiilor.

Art.14 al Directivei Cadru privind Apa specifica faptul ca statele membre trebuie sa incurajeze toate partile interesate, in implementarea directivei si in elaborarea planurilor de management la nivel de bazin hidrografic. De asemenea, statele membre trebuie sa informeze si sa consulte publicul, inclusiv utilizatorii, in special in legatura cu:

calendarul si programul de lucru pentru producerea planurilor de management pe bazin hidrografic si despre rolul consultarii, pana cel mai tarziu in 2006,

imaginea de ansamblu a problemelor semnificative in managementul apei, pana cel mai tarziu in 2007,

draftul planului de management pe bazin hidrografic, pana cel mai tarziu in 2008.

Introducere in participarea publicului in managementul bazinului hidrografic

Referinte cu privire la participarea publicului pentru

implementarea Directivei Cadru privind Apa

Principalele prevederi referitoare la participarea publicului sunt stipulate in art.14 al Directivei Cadru privind Apa. Acest articol stabileste trei forme principale ale participarii, si anume:

Implicarea Activa in toate aspectele implementarii directivei, in special in, dar nu limitate la, procesul de planificare,

Consultarea in trei etape in cadrul procesului de planificare,

Accesul la informatia de baza.

Ce reprezinta participarea publicului?

Participarea publicului poate fi definita, in general, ca admiterea publicului in influentarea rezultatului planurilor si proceselor de lucru. Fundamentul oricarei forme de participare a publicului este dat de furnizarea de informatii catre public. In sens restrans, directiva solicita accesul la informatia de baza si nu o diseminare activa a ei. Oricum, aceasta din urma este esentiala pentru consultarea si implicarea activa.

Primul nivel al participarii reale este consultarea. Autoritatile administrative consulta publicul si partile interesate pentru a invata din cunostintele, perceptiile, experientele si ideile acestora. Consultarea este necesara pentru a cumula informatii sau opinii de la cei implicati, pentru a elabora solutii bazate pe cunostintele lor. Sunt prezentate rapoarte, scenarii sau planuri, iar publicul este invitat sa comenteze. Procesul nu implica concesii in luarea deciziilor, iar profesionistii nu au nici o obligatie formala sa ia in considerare opiniile publicului.

Se disting doua tipuri majore de consultare: consultarea scrisa si consultarea orala.

Consultarea scrisa – reprezinta o cerinta minima, asa cum este stabilit in art.14(1) ”de a publica si a face utilizabil pentru comentariile publicului, inclusiv pentru utilizatori”.

Consultarea orala – este mai activa, iar factorii implicati au posibilitatea sa dialogheze cu autoritatile competente.

Un nivel mai inalt al participarii este reprezentat de: participarea in cursul dezvoltarii si implementarii planurilor. Partile interesate participa activ in procesul de planificare prin discutarea temelor si prin contributia la solutionarea lor.

Nivele si mai inalte ale participarii sunt reprezentate de impartasirea deciziilor (luarea in comun a deciziilor) si de auto-determinare. Luarea in comun a deciziilor implica faptul ca partile interesate nu numai ca participa activ la procesul de planificare dar devin responsabile pentru rezultat (de ex: sectoarele utilizatorilor de apa pot fi reprezentate in organizatii pe bazin hidrografic (Comitete de Bazin, asociatii ale operatorilor de apa, etc). Auto-determinarea inseamna detinerea de catre partile interesate a unor parti din managementul apei, (de ex: prin asociatiile utilizatorilor de apa). Participarea in dezvoltarea si implementarea planurilor reprezinta nucleul implicarii active, iar ultimele doua forme nu sunt cerute in mod specific de Directiva Cadru privind Apa, dar pot adesea sa fie considerate ca “cele mai bune practici”.

Diferitele niveluri ale participarii nu se exclud reciproc. Ele se cladesc unele pe celelalte: consultarea implica furnizarea de informatii, iar implicarea activa se coreleaza cu consultarea. Mai mult, diferitele niveluri pot fi utilizate in diferite stadii. Alegerea nivelului depinde de aspecte precum: sincronizarea participarii publicului si stadiul procesului de planificare, contextul politic si istoric pt. participarea publicului, resursele disponibile, obiectivele si beneficiile participarii publicului si factorii implicati care au fost identificati.

Ilustratie: participarea publicului incepe cu analiza factorilor interesati (prin interviuri cu persoanele selectate), iar apoi continua cu dezbaterea publica (in care populatia este consultata pentru identificarea problemelor semnificative in managementul apei), si mai departe prin consultarea utilizatorilor de apa reprezentativi (profesionisti, asociatii).

De ce participarea publicului?

Participarea publicului este necesara pentru a fi in concordanta cu prevederile Directivei Cadru privind Apa si pentru a indeplini obiectivele de mediu si alte beneficii. Pe langa aceste cerinte ale Directivei Cadru, este bine de subliniat fundamentarea rationala a luarii in considerare a participarii publicului, adica asigurarea unei implementari efective si indeplinirea obiectivelor de mediu („starea buna” in anul 2015). Cel mai important obiectiv al participarii publicului este de a imbunatatii luarea deciziilor, prin asigurarea faptului ca deciziile sunt bazate pe cunostinte impartasite, pe experiente si pe evidente stiintifice, ca ele sunt influentate de viziunea si experienta celor afectati de ele, si ca optiunile creative si inovatoare sunt luate in considerare.

Beneficiile potentiale care rezulta din participarea pubicului sunt reprezentate de:

Cresterea constiintei publice pentru problemele de mediu, ca si pentru starea mediului din bazinul hidrografic respectiv,

Folosirea cunostintelor, experientelor si initiativelor diferitilor factori de decizie, si prin urmare imbunatatirea calitatii planurilor, masurilor si managementului bazinului hidrografic,

Acceptarea de catre public, increderea si sprijinul cu privire la procesul luarii deciziilor,

Luarea deciziilor sa fie mai transparenta si mai creativa,

Mai putine conflicte, neintelegeri, amanari, si o implementare efectiva,

“Social learning” si castigarea experientei; daca participarea are ca rezultat un dialog constructiv cu toate partile implicate, atunci publicul, guvernele si expertii pot invata unii de la altii despre “problema apei”.

Prin participare, pe termen lung, se pot obtine solutii acceptabile pe scara larga.

Cine trebuie sa fie implicat?

Din ratiuni practice este imposibil sa fie implicati toti factorii interesati potentiali, deci trebuie facuta o selectie, in functie de:

Relatia dintre factorul interesat si problemele de managementul apei,

Scara si contextul in care activeaza de obicei, si pe cine reprezinta,

Implicarea lor ca: membru in guvern, utilizator, victima, factor de decizie, expert sau executant al masurilor,

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

Capacitatea lor de angrenare,

Contextul politic, social sau “de mediu”.

Cand trebuie sa fie implicat?

Aceasta intrebare are doua aspecte: in primul rand problema timpului de desfasurare a procesului si in al doilea rand necesitatea actuala pentru a initia participarea publicului, adica: este energia cheltuita pentru organizarea participarii publicului proportionala cu rezultatele obtinute?

In cazul primului aspect (referitor la timp) este important sa se defineasca stadiile procesului, si fiecare stadiu va necesita o revizuire a intrebarilor: “de ce?”, si “cine?”. Rolul si implicarea factorilor interesati difera de la un stadiu la altul. Momentul in care se implica factorii interesati depinde de un numar de factori.

Obiectivele proiectului, istoria si situatia politica, dar si scara si tipul de factori interesati influenteaza orarul participarii publicului. Trebuie ca unii factori interesati sa fie implicati cat mai devreme, inainte ca deciziile sa inceapa a fi luate.

Numai autoritatile sunt capabile sa beneficieze in mod optim de ideile, experienta si cunostintele acestora. Niciodata nu este prea devreme. Atunci cand se includ factorii interesati, trebuie sa fie foarte clar pentru acestia: ce rol au, precum si cum va fi tratata contributia lor.

Rolul factorilor interesati in stadiile initiale poate fi diferit de cel din stadiile finale. Ca o concluzie, orarul participarii publice trebuie sa fie estimat de la caz la caz. Este necesar sa fie explicat participantilor modul in care contributia lor va fi utilizata, pentru a evita falsele asteptari (managementul sperantelor).

In cazul celui de-al doilea aspect, trebuie luat in considerare conceptul de proportionalitate cu privire la participare. Cand energia investita in proces (resurse umane, financiare) este proportionala cu rezultatele? Este necesar sa se echilibreze balanta costurilor in termenii timpului, costului si beneficiilor potentiale. Aceasta situatie este relevanta atat pentru organizatorii procesului cat si pentru participanti. Acest lucru trebuie sa fie evaluat de la caz la caz, depinzand de forma de participare care se intentioneaza a fi utilizata si de circumstante.

Opinia expertilor si bunul simt sunt instrumentele posibile pentru a face o analiza a proportionalitatii.

Scopul si planificarea in timp a participarii publice

Prezentul ghid prezinta posibiltatile utilizate in procesul participarii publicului, de la cerintele minime pana la cele mai bune practici.

In art.14(1), prima fraza se refera la implicarea activa a tuturor partilor interesate in procesul de implementare al Directivei Cadru privind Apa. Succesul acestei implicari nu va fi cu siguranta atins doar prin cele trei faze ale informarii si consultarii, conform art.14(1) – a). calendarul si programul de lucru, b). privirea de ansamblu dintre faze si c). copii ale documentului. Astfel, planul de management al bazinului hidrografic poate fi vazut ca un rezumat si o justificare a tuturor optiunilor si implicarilor publicului, manifestate anterior.

Factorul scara

O abordare posibila a factorului scara in participarea publicului consta in 5 pasi:

Pasul 1: Se determina care problema trebuie sa fie destinata unui anumit nivel. Autoritatile competente din fiecare district al bazinului hidrografic vor trebui, impreuna cu cei mai importanti factori implicati, sa defineasca si sa analizeze principalele probleme si scara lor geografica. In marile districte ale bazinelor hidrografice internationale este necesara coordonarea internationala. Daca se convine, de exemplu, ca o problema trebuie sa fie destinata unui nivel regional, un exercitiu similar trebuie sa fie realizat la nivel regional pentru a determina care aspecte ale problemei se vor adresa nivelului local. In varful scarii geografice a problemei, trebuie sa fie luate in considerare si structurile institutionale existente, in mod special pentru alocarea sarcinilor si competentelor,

Pasul 2: Determinarea tipurilor de public care pot aduce anumite tipuri de contributie, precum si cel mai bun tip de participare publica,

Pasul 3: Organizarea participarii publicului trebuie sa fie potrivita publicului in cauza si in concordanta cu bugetul si personalul disponibil,

Pasul 4: Comunicarea (primelor) rezultate trebuie sa fie cat mai rapida intre diferitele scari si intre unitatile relevante ale aceleiasi scari. Este necesara includerea unui volum mare de informatie, de probleme si solutii, intr-o forma restransa, in planul de management pe bazin hidrografic (de jos in sus). Problemele care apar la o scara superioara trebuie sa fie comunicate si discutate la nivel local. Informatia locala, problemele si solutiile trebuie si ele comunicate de la nivelul inferior spre cel superior si invers, precum si in zonele inconjuratoare din afara bazinului (comunicare pe orizontala),

Pasul 5: Raportarea trebuie sa urmareasca nu numai planul de management bazinal ci si nivelul la care a fost organizata participarea publicului. In planul de management bazinal, multe detalii care privesc nivelul regional sau local, pot fi pierdute. Contributia participantilor trebuie totusi sa fie recunoscuta. Conform acestei abordari, initiativa vine din partea autoritatilor competente la nivel de district. In plus, initiativele din partea publicului trebuie sa fie luate la scari inferioare si apoi transmise catre cele superioare.

Cum putem implica publicul?

programarea, care este corelata cu ciclul de planificare al Directivei Cadru privind Apa, reprezinta un alt factor definitoriu in organizarea in timp a participarii publicului.

Astfel, se evidentiaza elementele de planificare aferente fiecarui pas:

Consultarea

Introducere privind consultarea

Consultarea are ca scop invatarea din comentariile, perceptiile, experienta si ideile partilor implicate. Spre deosebire de implicarea activa, consultarea este posibila numai dupa completarea planurilor preliminare si a altor documente, precum si in timpul pregatirii acestor documente. In plus, reprezinta o forma de participare publica de mai mica anvergura.

Tototdata, contrar implicarii active, care este o actiune selectiva intr-un fel, consultarea permite tuturor celor interesati sa fie implicati in luarea deciziilor. Reprezinta deci o completare a implicarii active si poate functiona ca o modalitate de control a implicarii active, pentru a observa daca toate interesele si punctele de vedere au fost reprezentate.

Conform art.14 al Directivei Cadru – consultarea se va facein functie de urmatoarele cerinte si termene (cu un ciclu de 6 ani pentru viitoarele planuri de management a bazinelor hidrografice):

In acest fel, consultarea se va referi la:

publicatii,

disponibilitate pentru comentarii,

deschidere catre publicul larg, care reprezinta un cadru mai larg decat numai partile implicate.

Directivele stipuleaza ca, comentariile publicului trebuie trimise in scris. Oricum, pot fi luate in considerare si alte forme de consultare (consultare verbala). Deci, in principiu, exista doua forme de consultare:

Consultare scrisa, unde publicul este indrumat sa trimita comentarii scrise asupra analizei si masurilor propuse.

Consultare activa (verbala), care este prezenta prin interviuri, workshop-uri sau conferinte. In cadrul acestor intalniri sunt prezentate problemele majore, iar partile implicate sunt rugate sa-si expuna parerile, cunostintele si ideile asupra acestora.

Consultarea in scris este necesara ca o cerinta minima pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa, iar consultarea verbala ca un exercitiu practic.

Modul de utilizarea a consultarii in scris pentru Directiva Cadru:

Termenul pentru organizarea consultarii, separat de datele mentionate in Art.14, trebuie stabilit inca de la inceput in cadrul procesului de planificare a politicii sau serviciilor,

Trebuie sa fie clar cine va fi consultat, in legatura cu ce, cand si cu ce scop, actiunea de consultare fiind disponibila oricui,

Documentele care fac subiectul consultarii (termene, program de lucru, probleme importante, plan preliminar al managementului de bazin) trebuie sa fie cat mai simple si concise posibil (sa includa un sumar cu principalele intrebari),

Documentele trebuie sa fie disponibile in mare masura, cu ajutorul cailor electronice si adresate efectiv tuturor grupurilor sau persoanelor interesate,

Orice persoana interesata va primi raspuns in max. 6 luni,

Raspunsurile trebuie analizate cu deosebita grija si pertinenta, iar rezultatele facute disponibile, cu o descriere a punctelor de vedere exprimate si motivatia deciziilor luate,

Departamentele vor monitoriza si evalua consultarile, se va stabili un coordonator asupra consultarii care va asigura diseminarea informatiilor.

Prelucrarea (managementul) comentariilor

Prelucrarea informatiilor si comentariilor este importanta in cadrul consultarii. Exista cateva instrumente disponibile pentru informarea publicului si in acelasi timp interogarea acestora in legatura cu metodele: actualitati, periodice cu noutati, pagini internet, brosuri, reclame, articole in reviste si ziare, expozitii, receptii, informatii prin radio/TV. Toata zona care va fi afectata de managementul pe bazin hidrografic trebuie informata, prin panouri la primarii, biblioteci, ziare locale si trimise direct partilor implicate sau oricarei persoane interesate. O data ce informatia este raspandita trebuie sa fim pregatiti pentru a primi raspunsurile si pentru a actiona.

Cine va colecta raspunsurile?

Pentru planul de management ca un intreg, raspunsurile trebuie colectate centralizat de catre un organism coordonator, sau necentralizat de catre autoritatile care vor expune acest plan. Directiva Cadru privind Apa nu contine instructiuni asupra colectarii si procesarii comentariilor venite din partea publicului.

Comentariile privind planurile internationale de management pot fi colectate la nivel national, in locatii prestabilite. O data colectate, comentariile trebuie trimise imediat catre autoritatile competente pentru urgentarea actiunii de evaluare. Acolo unde aceste comentarii sunt bine fundamentate, rezultatele relevante (cum ar fi adaptarea planurilor de masuri) vor fi colectate la nivel national, pentru districtele de bazine hidrografice, si apoi inaintate catre organismul international (daca exista) care va coordona sau va ajuta pregatirea planului international de management.

Cum vor fi analizate comentariile ?

Raspunsurile trebuie analizate cu deosebita grija si pertinenta, iar rezultatele facute disponibile, cu o descriere a punctelor de vedere exprimate si motivatia deciziilor luate. Este important ca autoritatea competenta sa poata raspunde la comentarii si sa fie receptiva catre public / partile implicate. Acestia trebuie informati asupra argumentelor care au stat la baza luarii deciziilor si rezultatelor finale. De asemenea, trebuie asigurat faptul ca autoritatile care expun planul sau care colecteaza comentariile sunt in masura sa transmita mai departe, catre unitatea de coordonare sau catre autoritatea regionala competenta, comentariile care nu tin de competenta lor. Cand se primesc foarte multe comentarii este indicat sa fie impartite pe categorii. Urmare acestei operatii, raspunsurile, motivarile si deciziile pot fi pregatite pe categorii intr-un singur document si trimis inapoi publicului / partilor implicate.

Cum se organizeaza consultarea

In cadrul organizarii procesului se va folosi diagrama de planificare:

Etapa 1 – Etapa de start: ToR (termeni de referinta) pentru proiecte, indicarea clara a conditiilor limita,

Etapa 2 – Etapa de explorare: cautarea si explorarea tuturor posibilitatilor / ideilor,

Etapa 3 – Etapa de prioritizare: focalizarea si prioritizarea posibilitatilor, luarea unei decizii si acordul asupra activitatilor ulterioare,

Etapa 4 – Implementarea si informarea.

In mod practic:

Etapa1 – Inceputul procesului, se refera la intalniri (workshop-uri) cu aceste grupuri sau parti implicate pentru a discuta:

Obiectivele consultarii,

Procesul de lucru (cum se pot realiza obiectivele prevazute in Art.14) si deciderea rolului acestora,

Conditiile preliminare (Termenii de referinta) pentru implicarea acestora,

Disponibilitatea si relevanta datelor existente,

Planul de comunicare.

Etapa 2 – Inventarierea cunostintelor si perceptia asupra:

Descrierii informatiilor ce vor fi consultate; care sunt problemele importante?,

Termenele pentru furnizarea informatiilor; este practic programul Directivei Cadru?  Revizuirea acestui program,

Cine va fi in masura sa participe la consultare?,

Cum se va proceda cu raspunsurile?; Managementul informatiei,

Ce instrumente exista pentru comunicare?,

Cum se asigura feedback-ul.

Etapa 3 – Analiza si structurarea, luarea deciziilor privind consultarea.

Etapa 4 – Furnizarea informatiilor catre toate partile implicate importante.

Consultarea in privinta termenelor si a programului de lucru (art.14(1)A)

Ce activitati sunt necesare?

Pana la sfarsitul anului 2006 (cel mai tarziu), publicul trebuie informat si consultat in privinta termenelor si programului de lucru pentru realizarea planului de management si masurilor de consultare propuse.

Cum va fi organizata consultarea?

Modul in care va fi organizata consultarea depinde de planurile de management la scara mare, geografica.

La nivel de bazin si sub-bazin hidrografic, poate fi organizata consultarea verbala si scrisa. Partile implicate relevante si publicul din districtul bazinului hidrografic trebuie instiintati de pasii realizarii planului (colectarea datelor, evaluare, definirea obiectivelor, masuri privind decizia) si cine sunt autoritatile si agentiile competente (cine este responsabil si cu ce, pana cand).

Daca este necesar, vor fi furnizate si informatiile privind alte optiuni (de ex.: pot fi pastrate informatii despre evenimentele regionale legate de Directiva Cadru. Publicul consultat nu trebuie sa apartina efectiv de districtul de bazin respectiv, deoarece masurile luate intr-un district hidrografic pot avea efect in zone care nu tin de acel district (exemplu, zone costiere, acvifere subterane). Persoanele, grupurile sau organizatiile din aceste zone, intra deasemenea sub titulatura “public” si deci trebuie consultate. Practic acest lucru inseamna ca intr-o etapa initiala, zonele afectate trebuie determinate (chiar daca sunt in afara districtului hidrografic) si se vor publica documentele mentionate la Art.14.

La nivelul districtelor hidrografice internationale se vor publica documente care cuprind o descriere folositoare a consultarii in scris, in aceeasi forma pe intreg districtul hidrografic. Este necesara o forma de coordonare internationala pentru elaborarea termenelor si programului de lucru, care sa includa masurile propuse pentru participarea publicului. Informatiile privind autoritatile competente, si termenele, trebuie sa fie disponibile pentru toate districtele hidrografice pana in 2006.

Consultarea pe probleme importante de managementul apelor

Ce actiuni trebuie realizate?

In a doua etapa de consultare, va trebui publicata, pana la sfarsitul anului 2007 (cel mai tarziu), o prezentare preliminara a problemelor importante aferente managementului apelor pentru districtele hidrografice relevante si pentru bazinele acestora. Problemele importante pentru districtele hidrografice pot rezulta din:

analiza si inventarul calitatii apelor, care trebuie finalizate pana la sfarsitul anului 2004,

discutiile ulterioare privind definirea obiectivelor (tinand cont de exceptiile prevazute de Directiva Cadru),

masurile necesare,

perceptia, cunostintele si experienta partilor implicate relevante.

Pana la sfarsitul anului 2007, trebuie realizata o evaluare relativ omogena a necesitatilor semnificative pentru actiune, pentru intreg districtul hidrografic. Din acest moment, evaluarile nu vor mai diferi, deoarece orice abordare coordonata va fi pusa in pericol.

Cum se organizeaza consultarea ?

Exemplul urmatore prezinta diferite forme de consultare la diferite scari geografice:

Nivel (inter)national si de district: Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) reprezinta organismul coordonator pentru aspecte internationale ale implementarii Directivei Cadru. ICPDR promoveaza participarea publicului in procesul de planificare, prin ajutor financiar acordat Sistemului Informational ICPDR, care include publicatia “Danube Watch” si totodata operarea retelelor, cum ar fi Forumul de Mediu al Dunarii (DEF), MLIM si AEWS. Diversi observatori de la organizatii neguvernamentale participa la intalnirile ICPDR si furnizeaza informatii semnificative pentru activitatea Comisiei. Partile implicate sunt de asemenea observatori ai Comisiei si participa efectiv, dar nu au drept de vot.

Consultarea asupra planului de management a bazinului hidrografic

Ce actiuni trebuie realizate?

Etapa a 3-a a informarii si consultarii publicului va incepe cel tarziu la sfarsitul anului 2008 prin publicarea unei versiuni preliminare a planurilor de management. Aceste planuri, in special cele pentru districte hidrografice foarte mari, sunt constituite din documente explicative si harti. In acest moment, documentele trebuie sa fie deja armonizate national si international, cu o extindere maxima, astfel incat sa arate clar ce se planifica in managementul apelor.

Cum se realizeaza consultarea ?

La scara nationala. O abordare utila pentru unitatile de coordonare nationale si internationale poate fi data de centralizarea documentelor si distribuirea lor catre tarile afectate.

Termene pentru consultare si coordonare internationala

Pentru fiecare din etapele consultarii, publicului trebuie sa i se permita sa transmita comentariile in decurs de 6 luni. Aceasta perioada este probabil rezonabila, dar termenul general este destul de strans, deoarece rezultatele consultarii trebuie incorporate in documentele importante, in forma armonizata, pentru intregul district hidrografic. In special apar intrebari asupra volumului de munca ce trebuie efectuat. Asadar unele etape de consultare pot fi initiate mai devreme decat termenul final stipulat in Directiva Cadru. Acest lucru poate economisi timp pentru diferite activitati ulterioare.

Termene

Termenele sau orizontul de planificare pentru participarea publicului sunt: incepand de la jumatatea anului 2003 – pana in anul 2009, in conformitate cu programul de implementare a Directivei Cadru.

Oricum, o mare atentie este acordata activitatilor necesare in prezent si in etapele I si III ale implementarii Directivei Cadru (conform Strategiei ICPDR de Dezvoltare a Planului de Management in Bazinul Dunarii), cu speranta ca structurile necesare au fost stabilite, iar definirea activitatilor pe termen lung vor fi mai potrivite si mai fezabile. Pentru ca publicarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic in 2006 sa fie sprijinita in comun, si sa reprezinte un plan viabil, implicarea publicului trebuie sa inceapa chiar acum. O provocare majora o reprezinta intarirea si stabilirea activitatilor urmatoare, precum si tragerea invatamintelor din acestea pentru o larga si profunda implementare a activitatilor legate de participarea publicului.

Aceasta cerinta de incepere imediata a actiunii inseamna ca dezvoltarea Strategiei este un tip de proces in desfasurare. Astfel, este necesara definirea unui set de activitati la diferitele nivele – inclusiv crearea unora noi, sau actualizarea celor existente – pana la mijlocul anului 2003, in vederea completarii planului de lucru al RBM – EG si ciclurilor de planificare UNDP/GEF.

Strategia privind participarea publicului la elaborarea

Planului de Management in Districtul Dunarii (2003 – 2009)

Participarea publicului la Planul de Management pe Bazin Hidrografic este ceruta de Directiva Cadru privind Apa (2000/60/ec). In conformitate cu aceasta cerinta, Grupul de Experti in Managementul Bazinului Hidrografic din cadrul ICPDR, a decis sa elaboreze o Strategie a Participarii Publicului pentru Bazinul Hidrografic al Dunarii.

Obiectivele Strategiei se refera la:

asigurarea Participarii Publicului (PP) la implementarea Directivei Cadru privind Apa la nivelul Bazinului Hidrografic al Dunarii, in special in ceea ce priveste Planul de Management pe Bazinul Hidrografic al Dunarii,

facilitarea stabilirii unor structuri si mecanisme eficiente pentru PP in Bazinul Hidrografic al Dunarii, care sa fie operative si dupa primul ciclu de planificare pe Bazin Hidrografic,

oferirea unui ghid guvernelor nationale, referitor la modul in care acestea trebuie sa se conformeze obligatiilor Directivei Cadru, prin sprijinirea lor in mod practic pentru includerea PP in Planul de Management pe Bazin Hidrografic,

informarea si a altor parti interesate, despre activitatile si structura PP la diferite niveluri.

Strategia se bazeaza pe calendarul implementarii Directivei Cadru privind Apa, iar activitatile ei se bazeaza pe cerintele de indeplinire a obligatiilor Directivei Cadru. Intentia este de a completa si sprijini activitatile nationale, prin elaborarea unui cadru coerent, cu legaturi la nivel national, pe de o parte, si prin oferirea unui model de strategie in organizarea activitatilor, cu posibile implicatii pentru obtinerea de fonduri, pe de alta parte. Bazat pe strategie, s-a elaborat un plan operativ pentru activitati la nivel de Bazin Hidrografic al Dunarii, al carui continut este propus pentru includere in Planul de Management pe Bazin Hidrografic. Planul Operativ pentru Participarea Publicului se va aproba de catre grupul de experti in managementul bazinului hidrografic din cadrul ICPDR si apoi de grupul de lucru permanent al ICPDR.

In conformitate cu documentele de lucru ale Icpdr si cu Ghidul  Participarii Publice, PP este ceruta la mai multe niveluri geografice, pentru a asigura informatii semnificative, care se vor reflecta in Planul de Management pe Bazin Hidrografic. In situatia Dunarii, aceste niveluri se pot traduce dupa cum urmeaza:

nivel de sub-bazin (care in situatia Dunarii – este reprezentat de activitati ”pilot”),

nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementeaza efectiv).