Prospectiuni geofizice pentru ape termale in Romania

Avand ca reper cuprinsul lucararilor de specialitate publicate, cu privire la acest obiectiv prioritar, se poate afirma ca inceputul perioadei cercetarilor hidrogeologice pentru  descoperirea de surse de ape termale pe teritoriul Romaniei , a apartinut unor preocuparii paralele ale catorva geologi si hidrogeologi atrasi de problemele mai speciale ale apelor .

In paralele cu aceasta importanta categorie de lucrari au fost effectuate si cele geofizice, destinate evidentierii apelor termale si ,mai ales, a conditiilor fizico-geologice in care isi fac aparitia acestea.Pe aceste cai complexe au fost gandite si effectuate , in buna parte, cercetarile pentru ape termale din Romania. Primele expierente de acest tip au fost oferite de cercetarile geologice si geofizice pentru ape termominerale de la Herculane.In figura 4 se afla reprodusa una din cele trei sectiuni electrice executate in zona Bivolari –Caciulata, precum si harta rezistivitatii electrice corelata cu harta temperature apelor masurata in sondele practicate pe terasa inferioara de pe malul stang al vai Oltului.Pe fundamental metamorfozat al regiuni , constituit din gnaise de Cozia , se suprapun sediment senoniene (cu inclinari sudice de 15-20 grade Celsius) si aluvionare , strabatute de falii pe care circula apele termale ;pe una din ele , ajunsa pe partea inferioara a versantului terasei ,apar peste 17 izvoare de ape termale ce deverseaza in valea Oltului.

Se constata, pe de o parte, o buna corelare intre minumul de rezistivitate din sectiunea geoelectrica si maximul de temperature al apelor termale din zona deschisa prin sonde , iar pe de alta parte aceeasi buna corelare intre temperaturile apelor intalnite in sonde, temperature ce cresc in directia deschideri izoohmelor de la cest nivel(AB=200m), ceea ce realizeaza o buna supraveghere intre zona cu temperature maxime si zona de minim rezistivimetric.

Intelegem , deci, ca volumul care realizeaza surapunerea efectivelor geofizice anomale (rezistivimetric si de temperature), reprezinta insusi sediul rezervorului natural de apa trmominerala cautat.

Dupa prima tentative magnetometrica si geologica, hidrostructura cu hidrozacaminte termominerale de la Baile Herculane a fost obiectivul unor ample si complexe cercetari geofizice (electrice, magnetice, termometrice).

Pentru exemplificare reproducem in figura 5 harta distributiei temperature la adncimea de 2 m , din sectorul Herculane-Apollo de la Baile Herculane.           Masuratorile de temperatura au fost realizate in lungul a 9 profiluri paralele cu valea Cernei , pe aria accesibila lucrarilor de teren , in gauri de sonde scurte (1-2M),amplasate la 20m echidistanta;terenul cercetat este situate pe calcare mezozoice, acoperite cu un strat subtire de sol si aluviuni.

Cap.1. APELE SUBTERANE SI IZVOARELE MINERALE DIN BAZINUL CRISUL ALB :

Tipuri de straturi acvifere: Apele subterane in functie de pozitia stratului in care sunt cantonate se grupeaza in straturi acvifere freatice si straturi acvifere de adancime. Acviferele freatice sau libere se situeaza deasupra primului strat de argila impermeabila, fiind formate din depozite aluvionare (nisipuri si pietrisuri de diverse varste). Acviferele de adancime sunt situate sub stratele de argila, care le separa de acviferul de suprafata.

Straturi acvifere freatice sunt situate in conul aluvionar al Crisului Alb. La intrare in depresiunea Zarandului, in dreptul localitatii Barsa, raul Crisul Alb si-a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci de granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km². Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se semnaleaza in zona Ineu si este de 140 m. La Bocsig aceasta grosime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40 m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 metri. In acest fel, Crisul Alb este o axa spre care curg apele freatice din zonele limitrofe. Apele freatice contribuie ca sursa de alimentare al Crisului Alb, fenomen vizibil in perioadele secetoase si in iernile geroase.

Straturi acvifere de adancime - sunt cantonate in hidrostructuri granulare de adancime – acvifere multistrat, situate in formatiuni miocene si plio-pleistocene. Alimentarea acestor strate se face in zona de rama din precipitatii si ape de suprafata. Primele strate acvifere de adancime se intercepteaza la 30 metri adancime. Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb, sunt sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Forajele de exploatare au adancimi cuprinse intre 150 – 300 metri. Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta: 2-4 °G). Uneori se semnaleaza depasiri ale continutului de fier si mangan cat si emanatii de gaz metan (Cermei). Principalele foraje care debiteaza artezian de la 230 –360 m adancime sunt la: Varsand, Pilu, Serind, Somosches, Iermata Neagra, Cermei.

Eseu: Egipt – date generale si economice Document online: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei

Izvoare geotermale si minerale - se leaga de manifestarile vulcanice neogene prin prezenta izvoarelor termale mineralizate. Cel mai productiv foraj pare sa fie cel de la Chisineu Cris, care a debitat artezian 4 l/s cu o temperatura de 56 °C din intervalul cuprins intre 1245 – 1306 m. Apele acestui orizont sunt de tipul clorosodice bromo-iodurate cu mineralizatie totala de 14 mg/l. In zona situata la stanga Crisului Alb, zona de campie, prezinta un complex acvifer pontian identificabil printr-un mare numar de foraje: Macea (7-18 l/s la temperatura de 61 – 63 °C), Simand (3,1 l/s la temperatura de 50 °C), Socodor (1,8 l/s la temperatura de 62 °C). Din punct de vedere chimic apele acestui complex acvifer sunt bicarbonatate sodice sau calcice, frecvent clorosodice si iodurate, prin amestec cu apele de zacamant, avand o mineralizatie totala care nu depaseste 4,3 mg/l.

Apele termale de la Moneasa - atat izvoarele naturale cat si cele care le exploateaza prin foraje - sunt ape carstice care apar in depozitele carbonatice ale monoclinului Finis, alaturi de contactul cu depozitele impermeabile ale panzei Moma. Ele apartin categoriei apelor hipotermale (20-37°C) si subtermale (10-20°C). Alte izvoare subtermale sunt situate in zona din amonte a izvorului Bailor (14,2°C, 3,5 1/sec), Izvorul Tamaduirii (15-24°C, 0,3 1/sec) situat pe malul stang al izvorului Meghes .

Apa minerala de la Mocrea, a aparut „la zi” in urma saparii unui put de 10 m, situat la circa 2 km de dealul Mocrea, in plina terasa inferioara a Crisului Alb, cand a erupt artezian apa carbogazoasa. Apa minerala nu aparea la suprafata in mod natural din cauza unui strat de argila aluviala care acopera panza de apa freatica. Forajul a interceptat o falie pe care se ridica dioxid de carbon de la mare adancime. Apele minerale din zona Mocrea apar in formatiuni cuaternare, acviferul fiind mineralizat cu produse ale activitatii post vulcanice a magmatismului neogen. Din punct de vedere chimic, apele de la Mocrea sunt bicarbonate sodice, toate fiind si sulfuroase si carbogazoase.

Cap.2.UTILIZAREA RESURSELOR DE APA SI CALITATEA LOR:

Utilizarea apei raurilor: In perioada 1960 – 1989 s-au facut o serie de amenajari menite sa asigure rezervele de apa necesare irigarii a peste 70000 hectare. In perioada 2000 – 2005 sistemul de irigatii din Campia Crisului a suferit mult, practic consumul de apa pentru irigarea culturilor fiind neglijabil.

Acumularea Taut asigura sursa de apa pentru irigarea a 3800 hectare si prin capacitatea de acumulare scoate de sub inundatie, fara indiguire, o suprafata de 1100 ha. La aceasta se adauga acumularea Chier, care are atributul de a atenua viiturile Cigherului in zona de confluenta cu Crisul Alb.

In afara de utilizarea apei pentru irigatii, apa Crisului este folosita si pentru alimentarea a o serie de canale (Canalul Morilor, Canalul Matca, canalul Militar) cu scopul de a regulariza debitele pe Crisul Alb.

Pe Crisul Alb nu exista amenajari hidrotehnice moderne care sa utilizeze potentialul hidroenergetic. Desi in anul 1950 in bazinul Crisului Alb existau peste 310 mori mecanice, astazi mai exista doar 4. Celebrele mori de apa de pe Canalul Morilor, in ultimii 30 de ani au fost abandonate (dezafectate), ultima functionand pana in anul 2002 (la Buteni). 

Utilizarea apei din lacuri: Apa din lacul de acumulare de la Mihaileni este folosita prin intermediul unei aductiuni de orasul Brad pentru completarea resurselor de apa necesara pentru economia orasului. Apa din acumularea Taut este folosita la irigatii si pentru mentinerea unui debit sanitar de 0,075 mc pe Cigher. Apa din restul lacurilor existente in bazinul Crisului Alb are utilizari doar in scop piscicol, productia medie fiind de 1000 kg/ha.

Utilizarea apelor subterane: Apele subterane sunt folosite pentru alimentarea localitatilor din bazinul Crisului Alb cu apa potabila, prin intermediul forajelor arteziene de mare adancime.

Apele hipotermale de la Carand, Mocrea si Pancota au utilizari casnice. Apele minerale de la Moneasa si Vata de Jos sunt folosite in scop balnear, pentru cura diferitelor afectiuni cronice.

Calitatea apei din raurilor si lacuri: Apele de suprafata din bazinul Crisului Alb se incadreaza in categoria de calitate I conform stasului de calitate a apelor de suprafata - STAS 4706-74. Analizele facute pe valea Crisului Alb si pe afluentii sai indica ape ce variaza de la usor acide (pH = 6,5)  la usor alcaline (pH = 8,0). Mineralizarea medie, normala a apelor din bazinul Crisului Alb este cuprinsa intre 325 si 445 mg/l si intra in categoria apelor cu mineralizare medie (200 – 500 mg/l).

Prezenta ionilor de metale grele in rauri se datoreaza fenomenului natural, produs prin antrenarea de catre apa a acestor elemente. Probele de apa analizate au dovedit prezenta in apa Cigherului precum si a afluentilor Valea Mare si Dudita, atat a ionului de Zn cat si a ionului Pb. Pentru ionul de Cu nu s-au efectuat determinari, dar este foarte probabila si prezenta acestuia alaturi de Zn si Pb cu care in mod obisnuit se afla raspandit in natura, afirmatie sustinuta de faptul ca asociatiile minerale din care provin cele trei metale grele sunt paragenetice, formate deci in acelasi proces geologic, parageneza caracteristica intalnita aproape exclusiv in zacamintele hidrotermale sub forma de filoane tipice. Astfel, sunt des intalnite in zacamintele metalifere hidrotermale prezenta blendei (ZnS) impreuna cu galena (PbS), pirita (FeS) si calcopirita (CuFeS₂).