Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie Gradinita Literatura Matematica Hidrologie Qdidactic » didactica & scoala » geografie » hidrologie Lacurile glaciare - lacuri glaciare din Carpatii Romanesti Lacurile glaciare - lacuri glaciare din Carpatii Romanesti Cele mai multe lacuri glaciare din Carpatii Romanesti sunt intalnite in Carpatii Meridionali cu deosebire in masivele Fagaras, Parang si Retezat. In Carpatii Orientali, lacuri glaciare intalnim doar in Muntii Rodnei, singurii din aceasta grupa afectati de ghetarii cuaternari. In celelalte grupe montane, Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni, glaciatiunea cuaternara nu s-a manifestat, indeosebi din cauza altitudinii acestora, de sub 1 900 m. Perioada Cuaternara a fost caracterizata printr-o glaciatiune importanta, cand calotele glaciare imense au acoperit nordul Americii de Nord, Europei si Asia. In Europa, in urma severei raciri climatice, pe crestele inalte ale Pirineilor, Alpilor si Carpatilor s-au instalat ghesari montani de diferite tipuri – alpin, pirenean, de platou, ghetari care au modelat puternic relieful. Procesele de eroziune si acumulare glaciare ce au insotit acest fenomen au determinat aparitia diferitelor forme de relief, dintre care se remarca circurile si vaile glaciare. In urma actiunii erozive, la obarsia vailor glaciare se formeaza niste excavatii circulare, flancate de abrupturi, denumite circuri sau caldari glaciare. Dupa retragerea ghetarilor, in aceste excavatii se acumuleaza apa, dand astfel nastere lacurilor glaciare de circ. In literatura romaneasca de specialitate, acestea mai sunt cunoscute si sub denumirea de iezere sau tauri. Lacuri mai pot fi intalnite si pe vaile glaciare, in spatele unor morene sau praguri glaciare ce au functionat ca niste baraje in calea apei, permitand acumularea acesteia. Vaile circulare sunt o prelungire a circurilor, niste forme de eroziune create de limba ghetarului, initial acestea fiind niste vai fluviatile montane. Fagarasul este masivul monatan care pastreaza cea mai mare suprafata modelata de ghetarii cuaternari. Aici, glaciatiunea a avut o extensiune pe ambii versanti, nordic si sudic, cele peste 70 de lacuri glaciare fiind insirate pe de o parte si de alta a crestei principale, intre varfurile Ciortea (2472 m), in vest, si Urlea (2473 m ), in est. cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine si sunt grupate in cateva complexe glaciare. Complexul glaciar Ciortea-Avrig se gaseste in extremitatea vestica a masivului fagarasan. Sub Varful Ciortea, un varf piramidal ce demonstreaza o modelare glaciara puternica, se dezvolta circul glaciar Avrig(2011 m 9 ce adaposteste lacul cu acelasi nume, cu o suprafata de 1,5ha. Complexul glaciar Negoiu-Caltun se detaseaza ca fiind cel mai spectaculos din vestul masivului. Cu toate acestea, aici nu intalnim decat un singur lac glaciar. Varful Caltun domina spre sud circul glaciar de la baza sa, unde se gaseste un lac aproape circular, care este barat de o morena, dincolo de care se dezvolta o cascada mica, pe pragul glaciar ce face contactul cu valea glaciara. Aici se afla si un mic refugiu alpin, folosit de turistii care se aventureaza pe crestele Fagarasului. Complexul glaciar Balea- Capra este dominat in est de Varful Vanatoarea lui Buteanu (2507 m ), la nord de care se dezvolta vaile glaciare Balea si Doamna, iar la sud cea mai complexa vale glaciara, cu o lungime de peste 6 km - Valea Capra. Caldarea glaciara a Balei este ocupata de un lac glaciar cu o suprafata de 4,65 ha si o adancime de peste 11 m, situat la 2040 m altitudine. Acest lac are o marime medie in raport cu a altora din Muntii Retezat. In zona lacului se afla o statie meteorolgica si o cabana turistica recent construita, in locul celei vechi care a ars intr-un incendiu in urma cu cativa ani. Circul glaciar se continua dincolo de prag cu o vale glaciara tipica, ce se sfarseste la 1550 m, unde se gaseste spectaculoasa Cascada Balea. In lungul acestei vai s-a construit cea mai inalta sosea transalpina modernizata din Romania – “Transfagarasanul” - , care, dincolo de creasta, serpuieste in lungul Vaii Capra pana la obarsia Lacului Vidraru. Pe Valea Doamnei se afla doua mici lacuri glaciare de vale, dintre care cel mai important este Lacul Doamnei, cu o suprafata de 0,3 ha si de o adancime de doar 1,5 m. cea mai lunga vale glaciara, Valea Capra, prezinta in sectorul superior mai multe lacuri glaciare. Sub varfurile Vaiuga (2443 m ) si Capra (2494 m) se gaseste caldarea in care este cantonat Lacul Capra, cu o suprafata de 1,8 ha si 8 m adancime, la o altitudine de 2230 m. apa acestui lac se scurge in Lacul Caprita, de unde apa dispare, avand o scurgere subterana pana la pragul glaciar ce face racordul cu valea glaciara propriu-zisa, unde se dezvolta o frumoasa cascada - Cascada Capra. De asemenea, sub Turnul Paltinului, in Caldarusa Lunga se gasesc doua mici lacuri glaciare. Eseu: Egipt – date generale si economice Document online: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei

Localitate situata in partea central-estica a Romaniei (Judetul Harghita), pe raul Olt, in partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita), BaileTusnad este o cunoscuta statiune din Romania. Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei in partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare in sud-est- munti vulcanici. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei in orice anotimp.

Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia in anul 1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli inrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, avand o mineralizatie totala de 2.5 g/l, din care gazul CO₂ detine 1.14 g/l. Apa minerala carbogazoasa de Tusnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de CO₂ (provenita, in principal, din reimpregnarea in exces a apei deferizate si filtrate, in timpul imbutelierii). Dioxidul de carbon necesar completarii celui existent in apa este obtinut din acelasi zacamant hidromineral, deoarece sonda in exploatare produce pe langa apa destinata imbutelierii si o importanta cantitate de CO₂ liber ( de circa 45 tone/an ).

Zacamantul Casin

In secolul trecut zacamantul Casin avea doua izvoare cu ape minerale – Repat si Salutaris – situate pe cei doi afluenti de stanga, Repat si Borviz, ai paraului Casin. Apele ambelor izvoare erau imbuteliate: apa minerala medicinala la izvorul Repat si apa de masa, la izvorul Salutaris.

Exploatarea apei minerale de la Casin a inceput in anul 1888 fiind comercializata in tara, dar ajungand si peste hotare (Viena, Berlin, etc ). In prezent, unitatea de imbuteliere – situata pe afluentul Borviz si vaii Casinului are o capacitate de productie modesta de circa 500 mii l/an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (avand un continut mare de bicarbonati, in medie 3441.0 mg/l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 7211.9 mg/l, din care CO₂ retine 2270.0 mg/l.

In centrul Romaniei, in judetul omonim, asezat in depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor Vrancei, la o altitudine ce variaza intre 550 si 600 m, la 31 km est fata de municipiul Sfantu Gheorghe, se afla orasul Covasna.

Numeroase izvoare (in jur de 1.000) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau continand diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate in tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.).

Covasna este un important centru pentru imbutelierea apelor minerale. Zacamantul mineral Covasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. Apele minerale acumulate in nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice avand o concentratie in saruri mai mare de 1.5 g/l. Continutul in CO₂ din aceste ape minerale variaza intre 1.0 si 2.5 g/l.

Unitatea de imbuteliere Covasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de 8.5 g/l, din care gazului CO₂ ii revine 1.7 g/l. Debitul pompat este de 0.15 l/s. Acest debit ii asigura unitatii de imbuteliere o productie de circa 1.14 mil. litri/an apa minerala carbogazoasa.

Zacamantul hidromineral Slanic-Moldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit inca din anul 1801. In 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar in 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

Botezata 'Perla Moldovei', Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii in boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli.

Slanic Moldova este si o importanta statie de imbuteliere a apei minerale. Cele doua izvoare ce asigura imbutelierea a 400-500 mii litri/an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate in betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata in cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si imbuteliere).

Statiunea Calimanesti- Caciulata este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal = 41°C si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, in principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C si hipertermale 49.5°C) si cu un continut de hidrogen sulfurat (H₂S) de 7.5 mg/l.

Totodata Calimanesti- Caciulata este si un important centru de imbuteliere a apei minerale.Cantitatea de apa imbuteliata este intre 500-600 l/zi.

Este de mentionat un aspect specific al apei de Caciulata: compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de 100 de ani, adica de la captarea sursei si pana in prezent, un echilibru constant in cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. Un alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate.

Zacamantul Herculane

Cea mai veche statiune balneara din Romania, datand din vremea romanilor, cand purta numele de 'La apele sacre ale lui Hercule' (atestata documentar ca statiune in anul 153 a. Hr.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atat pentru cura interna cat si externa. Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60°C) cat si gradul lor variat de mineralizare (3166-7426 mg/l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal.

Incepand cu 1948, Herculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii.

Moneasa este o comuna din vestul Romaniei (Judetul Arad), situata pe raul Moneasa, la poalele Masivului Codru-Moma, altitudine 290 m, la 110 km nord-est de Municipiul Arad.

Izvoarele de ape minerale bicarbonatate, continand calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (24-32°C) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, in curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urmand sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. Instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si kinetoterapie, bazine in aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja.

Zacamintul Lacu Sarat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70-84 g/l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, trahe

Complexul glaciar Podraga se gaseste in partea central- nordica a Fagarasului, individualizandu-se printr-o morfologie glaciara caracteristica. La 2250 m altitudine sub “Fereastra Podragului”, se afla un mic lac glaciar aflat intr-un proces de colmatare avansat. Sub acest lac, la 2171 m, se afla Podragul Mare, cel mai adanc din Muntii Fagarasului + 15,5 m - cu o suprafata de 2,8 ha. Acesta se continua, printr-un mic estuar, cu Lacul Podragul Mic, care are o suprafata de 0,5 ha. Mai spre est sub Varful Arpasul Mare, la 1980 m altitudine, se afla caldarea Podracelului, unde este cantonat lacul cu acelasi nume, cu o suprafata de 0,7 ha si o adancime de 4 m. tot in cadrul acestiu complex, in partea superioara a paraului Buda, la 2260 m altitudine se afla Lacul Podul Giurgiului, cu o suprafata de 0,2 ha si 3 m adancime.

Complexul glaciar vistea Mare-Moldoveanu se gaseste in partea estica a Muntilor Fagaras. In partea superioara a Vaii Rele, la 2165 m altitudine, se gaseste Iezerul Moldoveanu, cu o suprafata de 0,45 ha si 2 m adancime. In sud-estul Varfului Moldoveanu, la 2200 m altitudine, se afla lacul glaciar Galbena, cu o suprafata de 1,2 ha si o adancime de 9 m.

Acestea sunt principalele complexe glaciare din Fagaras, insa lacuri glaciare de mai mici dimensiuni se mai gasesc si pe alte vai fagarasene. Toate aceste “ochiuri” de pe inaltimile muntilor sunt obiective de prim ordin pentru turistii care se incumeta sa urce pe poteci serpuitoare, agatate pe versantii semeti al acestui masiv montan.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Hidrologie

Alpinism Astronomie Demografie Ecologie Geodezie Geologie Hidrologie Meteorologie

Esee pe aceeasi tema Apele termale si hidrogeotermia - situatia apelor termale in Romania Lacurile glaciare - lacuri glaciare din Carpatii Romanesti Apele minerale din Romania: Govora; Borsec; Casin; Slanic-Moldova si Calimanesti Caciulata Legea apelor geotermale, termale si munerale nr. 107 din 25 septembrie 1996 Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale Impactul apelor geotermale, termale si minerale asupra mediului inconjurator Originea apelor minerale - tipuri de ape minerale - apele minerale carbogazoase, sarate, sulfuroase si sulfatate Clima Romaniei - factori care influenteaza clima

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.