Forme de aglomerare umana

Intre o locuinta individuala si un megalopolis exista o varietate de forme de aglomerare umana, ale caror limite cantitative (de intindere, populatie) si calitative sunt greu de stabilit.

Principalele forme de aglomerare umana si dimensiunile lor (suprafata si populatie) pot fi ordonate si ierarhizate intr-o taxonomie (DOC 1). Aceste forme de aglomerare umana cuprind forme de aglomerare rurala (de la locuinta la un grup de sate) si concentrari urbane. Aceste forme, de la cea elementara la cele mai complexe, sunt urmatoarele:

■       locuinta individuala - forma elementara de populare a unui habitat (Fig. 1);

■       grupul de locuinte, care ocupa un spatiu limitat (in tara noastra au numele de "cranguri", "catune"). Oamenii au intre ei elemente de apropiere familiala (Fig. 2);

■       satul, presupunand o structura mai coerenta a grupurilor de gospodarii (locuinte) si un perimetru mai bine individualizat (Fig. 3);

■       grupurile teritoriale, o forma intermediara intre sat si oras, fiind, de obicei, intr-o legatura spatiala vizibila; la noi, anumite grupuri de sate situate in apropiere sunt reunite intr-o unitate administrativa denumita comuna;

■       orasul propriu-zis, individualizat ca atare prin caracteristicile sale teritoriale si functionale, reprezinta forma de concentrare urbana elementara; marimea teritoriala sau demografica poate fi foarte diferita.

Concentrarile urbane sunt considerate acele sisteme (concentrari) teritoriale de orase (de dimensiuni mai mari) care pot fi identificate si delimitate ca atare si care, impreuna, alcatuiesc un spatiu urban relativ bine individualizat.

In prezent, cele mai mari concentrari urbane sunt: Tokyo, Ciudad de Mexico, Sao Paulo. Diferentele dintre orasele propriu-zise (individualizate) si concentrarile urbane (aglomeratie, conurbatie) se estompeaza sau sunt dificil de realizat la orasele foarte mari si in diferite cazuri concrete. Dimensiunile teritoriale si demografice difera atat spre limita inferioara, cat si spre limita superioara.

Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras mai mare, iar conurbatia, din mai multe orase comparabile intre ele ca dimensiuni.

Ideea de conurbatie este bine ilustrata prin concentrarea teritoriala de orase a zonei Ruhr din Germania, orasele principale (dintre care Essen este situat central) fiind comparabile intre ele ca dimenisuni.

Alte conurbatii europene clare sunt Randstadt Holland (care reuneste principalele orase olandeze), Katowice (sau Silezia Superioara, in jurul orasului industrial Katowice), Donetk (suprapusa zonei urban-industriale Donbass).

Aspectele sunt diferite in cazul regiunii Tokyo, care poate fi interpretata ca o aglomeratie urbana (Tokyo fiind mai mare decat orasele din jurul sau), dar si ca o conurbatie (orasele componente fiind, la randul lor, foarte mari). In mod similar zona Osaka-Kobe s.a.

In multe cazuri insa aspectul de aglomeratie urbana este foarte evident (Ciudad de Mexico, Londra, Paris, Moscova, Calcutta, Seul).

Aglomeratiile urbane au si functii de metropole, de diferite dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale, continentale, nationale, regionale).

Cele mai complexe forme de aglomerare umana sunt in prezent megalopolisurile. Acestea sunt concentrari de orase ("polisuri") care impreuna dau impresia unui oras de foarte mari dimensiuni ("mega"), ocupand un spatiu relativ intins si care poate fi conturat spatial.

O forma deosebita de concentrare umana o reprezinta anumite spatii bine individualizate care cuprind asezari urbane (unele de mari dimensiuni) si asezari rurale (in spatiul interurban) care ocupa un anumit teritoriu cu o relativa omogenitate naturala (DOC 2,3).

Dictionar

Megalopolis - sistem urban de mari dimensiuni cuprinzand un ansamblu aproape continuu de orase; continuitatea spatiala este completata de complementaritatea functionala si originea comuna a sistemului de orase.

Conurbatie - sistem urban complex care a aparut pe baza accentuarii relatiilor dintre doua sau mai multe orase apropiate spatial, dar care isi mentin, in general, personalitatea.

Aglomeratie urbana - concentrare urbana formata dintr-un oras propriu-zis si din localitatile situate in imediata sa apropiere, cu care intretine relatii economice si sociale.

Doc 1. Taxonomia formelor de aglomerare umana

* Aceste trei forme (aglomeratie, conurbatie, metropola) reprezinta varietati de concentrari urbane, care au dimensiuni spatiale si demografice comparabile, dar difera prin fizionomie, origine si evolutie.

Doc 2. Mari concentrari umane

In cadrul formelor de concentrare umana, o categorie aparte ar putea sa o reprezinte concentrarile urbane si rurale pe anumite teritorii, care se caracterizeaza, in acelasi timp, printr-o densitate deosebita a populatiei. Acestea sunt anumite spatii geografice cu o relativa omogenitate naturala, ce a favorizat concentrarea populatiei si dezvoltarea unui sistem de asezari foarte apropiate intre ele.

Dintre aceste mari forme de concentrare (aglomerare) umana se pot observa in prezent, la nivel mondial, urmatoarele areale:

■       insula Java, cu o deosebita concentrare a populatiei (aproximativ 100 mil. locuitori) si cvasigeneralizarea fenomenului urban;

■       campia Gangelui si Delta Gange - Brahmaputra (Delhi - Calcutta - Dacca) cu o concentrare umana (urbana si rurala) de dimensiuni foarte mari (peste 300 mil. loc);

■       Bangladesh;

■       cursul inferior al fluviului Chang Jiang (Yantzi), Wuhan-Shanghai;

■       Coreea de Sud;

■       estuarul fluviului La Plata (Buenos Aires - Rosario);

■       zona Golfului Guineei;

■       China metropolitana (Beijing - Tianjin);

■       China de Nord - Est (Shenyang);

■       zona centrala a Mexicului (Ciudad de Mexico - Puebla);

■       Japonia (Tokyo - Osaka).

Aceste concentrari umane, care nu formeaza o anumita categorie taxonomica, au insa un specific spatial rezultat din: omogenitatea naturala, densitatea mare a populatiei, dezvoltarea fenomenului urban si o importanta componenta rurala.

Shanghai

Doc 3. Cele mai mari concentrari urbane 2004 (populatia - in milioane locuitori)

(dupa Images economiques du monde, 2005, Paris, Armand Colin)

Aplicatii:

1. Analizati DOC 1 si identificati raportul care exista intre suprafata si marimea demografica a fiecarui tip de aglomerare umana.

2. Localizati arealele precizate in DOC 2 (utilizand si harta densitatii populatiei), precizand, in fiecare caz, cauzele care stau la baza definirii si delimitarii acestora.