PESTERA DE LA VADU CRISULUI
Sinonimii. Pestera lui Zichy, Pestera de la Vad.
Localizare si cai de acces. Vechi
si bine cunoscut obiectiv turistic, Pestera de la Vadu Crisului
isi tradeaza prezenta prin tumultul apelor care, dupa
ce i-au strabatut galeriile, se arunca in Crisul Repede printr-o
frumoasa cascada, situata in inima defileului pe care acest
important rau transilvan il formeaza intre Suncuius si Vadu
Crisului. Aceste doua localitati constituie, de altfel,
si punctele terminus ale accesului cu mijloace auto : comuna Vadu
Crisului este legata de DN l printr-o derivatie asfaltata
de 3 km, in timp ce la Suncuius se poate ajunge si pe un drum
secundar care se desprinde la gura Vaii Iadului din soseaua ce
urca spre statiunea Stana de Vale. Distanta care ramane de
parcurs cu piciorul pe poteca din lungul defileului este de aproximativ 2,5 km
din ambele directii. La pestera se poate ajunge foarte comod
si cu trenul, deoarece ea se afla la numai 300 m de halta
Pestera, de pe linia de cale ferata Cluj-Napoca- Oradea. In imediata vecinatate a obiectivului se
intalneste Cabana Pestera Vadu Crisului, care dispune de cca 80
de locuri si bufet permanent. Cele cateva mici poienite de pe malul
Crisului ofera posibilitati modeste de campare. Intrarea in
pestera se deschide la o altitudine de 305 m, pe aceeasi
terasa in stanca de pe malul stang al Crisului pe care se
afla si cabana.
Fig.
7 - Pestera de la Vadu-Grisului (dupa C. Piesa, 1966)
Date istorice.
Actualele noastre cunostinte despre Pestera de la Vadu
Crisului isi au originea in explorarea temerara pe care
cantonierul K. Handl o intreprinde in premiera in anul 1903, in perioada
construirii caii ferate care traverseaza defileul. La foarte scurt
timp dupa aceea, proprietarul terenului, contele Zichy realizeaza o
prima amenajare turistica finantind montarea unor scari
si punti de lemn iar J. Czaran editeaza cel dintii ghid al
pesterii (1905). Istoria cavitatii consemneaza apoi
cercetarile de biospeologie intreprinse intre 1921 si 1927 de
Institutul de speologie "E. Racovita", care efectueaza studii
privind climatologia subterana si ecologia faunei cavernicole
terestre si subacvatice.
Descriere. Pestera prezinta
sectorul aval accesibil al unui drenaj subteran de 4,5 Km lungime aeriana
care isi are originea pe platoul carstic de la ZeceHotare unde Valea Pestireului
este captata in subteran prin Pesera Batrinului. Ea este
constituita dintr-o galerie unica aproape complet lipsita de
diverticule a carei directie este stabilita de o puternica
diaclaza.Din aceasta cauza galeria prezinta in cea mai mare
parte a sa un aspect caracteristic, fiind relativ ingusta dar avind bolta
ridicata uneori la peste 20 m. La 100 m departare de intrare apare un
prim sifon impenetrabil dar accesul este asigurat de un nivel superior, fosil, care ia sfirsit in Sala Balconului dupa un traseu de 150m. Acesta este singurul
sector in care concretiunile si in special scurgerile parietale sunt mai numeroase, dar majoritatea
sunt degradate ca urmare a indelungatei vizitari a pesterii in
conditii precare de supraveghere a vizitatorilor. Pe urmatorii 80 de
metri, dupa ce se coboara din nou la nivelul cursului subteran, apa
adinca a acestuia ocupa intreaga latime a galeriei justificind
denumirea de Iad pe care primii exploratori, confruntati cu serioase
dificultati de inaintare
Au dat-o acestei portiuni
a pesterii Apoi spatiul se deschide in Sala Mare, dupa care peisajul subteran ramane aproape
neschimbat pana la cel de al doilea sifon, cu plaje de pietris
si argila insiruite alternativ pe cele doua maluri ale
paraului. Acest al doilea sifon, situat a 750 m de la intrare,
devine penetrabil in perioade mai secetoase, permitand accesul in ultima
portiune a pesterii, mai bogat concretionata si
formata din doua coridoare convergente, dintre care doar unul este
ocupat de apele paraului. Punctul terminus il constituie un al treilea sifon, de
data aceasta permanent inchis, a carui traversare ar impune utilizarea
scafandrului autonom si care nu a fost pana acum depasit.
Lungimea galeriei cuprinsa intre intrare si acest punct este de l 000
m.
Conditii de vizitare. Datorita mai ales diversitatii si
importantei faunei cavernicole, Pestera de la Vadu Crisului este
declarata monument al naturii. Ca urmare, ea este inchisa si nu
poate fi vizitata decat sub conducerea ghidului. De altfel, intreg
Defileul Crisului Repede constituie o importanta rezervatie
naturala, in perimetrul careia turistii au obligatia de a
respecta normele de protectie a florei, faunei si peisajului, in
interiorul pesterii se interzice cu strictete orice actiune care
poate duce la degradarea cadrului subteran.
Traseul
turistic al pesterii se desfasoara pe o lungime de 500 m,
intre intrare si locul numit "La Stramtoare", unde o prabusire
de blocuri masive nu lasa decat o trecere ingusta. Acest traseu este
amenajat cu scari si punti construite din prefabricate de beton
montate pe grinzi metalice, astfel incat vizitarea pesterii nu impune un
echipament special. Se recomanda, totusi, folosirea cizmelor de
cauciuc mai ales in perioadele ploioase, cand paraul subteran ajunge sa
depaseasca pe alocuri nivelul puntilor. Cu toate ca
pestera a fost electrificata in anul 1969, sunt necesare, de
asemenea, mijloace individuale de iluminat, deoarece instalatia a devenit
intre timp nefunctionala. Programul zilnic de vizitare incepe la ora
9 si se termina la ora 17. Tariful de intrare este cuprins, in
functie de categoriile de turisti, intre 2 si 5 lei.
Bibliografie. R. Jeannel si E. Racovita (1929), C. Piesa
(1966), I. Viehmann, C. Piesa si T. M Rusu (1964), M. Bleahu si col.
(1976), S. Bordea.
