Principii de determinare a pretului resurselor naturale. Cazul apei brute

Principii de determinare a pretului resurselor naturale. Cazul apei brute

1 Sistemul de preturi

Sistemul de formare a preturilor intr-o economie de piata exclude numeroase produse si servicii asigurate de natura. De exemplu, reciclarea bioxidului de carbon si furnizarea oxigenului necesar vietii este exclusa. La fel si 'bunurile libere'. Atunci cand tranzactiile cu 'bunuri libere' devin economice, acestea sunt considerate externalitati. Tot mai multe bunuri ce erau considerate mai demult bunuri libere (de exemplu, aerul curat, apa curata) sunt in prezent bunuri rare cu semnificatie economica.

Sistemul de preturi nu are mijloace implicite pentru bunurile de folosinta comuna. Sistemul nu are mijloace pentru estimarea costurilor asociate cu efectele provocate de activitatea umana asupra apei sau aerului. Sistemul presupune ca producatorul este bine informat asupra costurilor, iar consumatorul este bine informat asupra celor ce ii sunt necesare pentru a-si asigura satisfactia. Acestea sunt ipoteze nerealiste, pentru ca in prezent nici producatorul, nici consumatorul nu au cunostintele necesare pentru a lua decizii prudente la nivel microeconomic, dar cu impact global.

Practicile in lumea reala, mai ales cele care implica politica guvernamentala in domeniul impozitelor si subventiilor, influenteaza semnificativ eficienta economica. Datorita impactului lor, sistemul contabilitatii si sistemul de preturi influenteaza deciziile politice.

Obiectivul principal al conturilor si contabilitatii este acela de a oferi informatii pentru fundamentarea deciziilor, evaluarea performantelor si stabilirea situatiei financiare. in conturi se inregistreaza tranzactii, acestea ajuta la alocarea veniturilor si costurilor, la stabilirea situatiei financiare a unitatilor economice si determina profitabilitatea intreprinderilor. Marimile ce se inregistreaza in contabilitate trebuie sa fie identificabile, cuantificabile in expresie monetara, sa se poata aloca si sa fie in proprietatea unei persoane.

Experienta economiilor dezvoltate a demonstrat ca evaluarea costurilor totale ale activitatii permite si identificarea corecta a costurilor pe agenti economici care le genereaza. O asemenea situatie modifica comportamentul agentilor si conduce la reducerea costurilor. Exista numeroase exemple de decizii gresite datorate unor informatii nerealiste oferite de contabilitate. Unele intreprinderi au profitat pe seama cheltuielilor comunitatii pentru ca activitatea lor nu a fost evaluata pe baza principiului 'full-cost'. O economie globala, care include sute de' milioane de decizii individuale cu impact asupra economiei, este condusa catre decizii auto-distructive din cauza informatiilor eronate, de exemplu a preturilor nerealiste la resursele naturale.

Sistemul de preturi presupune ca deciziile vor fi rationale si prudente. Acest lucru a avut o logica potrivita unei ere cu un un univers limitai si cu tensiune mai scazuta a relatiei nevoi-resurse. Astazi insa, deciziile locale au semnificatie globala. Decidentii microeconomici nu dispun de informatii adecvate pentru a asigura decizii prudente. Exista dovezi clare ca inclinatia reproductiva si de stabilire a prioritatilor depaseste inclinatia spre prudenta.

2 Determinarea pretului apei brute in Romania in bazinul hidrografic Somes-Tisa

2.1 Cererea de apa bruta

Estimarile pretului apei brute iau in considerare estimarile filialei Cluj a regiei autonome Apele Romane privind evolutia consumului in perioada 1997-2010. Conform acestor previziuni, consumul corespunzator de apa bruta in perioada 1997-2010 se incadreaza in capacitatea maxima a bazinului hidrografic Cluj. Deoarece nu apar restrictii de capacitate in perioada 1997-2010, calculele pentru acest bazin hidrografic nu iau in considerare costul marginal al utilizatorului.

Cresterea pretului apei brute la nivelul costului mediu incremental antreneaza reducerea cantitatii cerute, ceea. ce implica revizuirea estimarilor initiale privind evolutia consumului. in aceste conditii, algoritmul de calcul al pretului ar trebui sa aiba un caracter iterativ. Nivelul pretului depinde de consumul anticipat, care, la randul sau, este influentat de modificarea pretului. Estimarile in cazul acestui bazin hidrografic nu iau in considerare insa aceasta interdependenta. Practic se presupune ca cererea de apa bruta este perfect inelastica in raport cu pretul[1]. Aceasta ipoteza pare a fi plauzibila in conditiile actuale ale rigiditatilor din economia Romaniei. Ipoteza isi pierde insa relevanta la orizontul de timp al calculatiei. Din aceasta perspectiva, rezultatul estimarilor are un caracter preliminar.

2.2 Costul mediu incremental

Estimarea costului mediu incremental presupune previzionarea cheltuielilor filialei Cluj a regiei autonome Apele Romane la orizontul de timp al calculatiei. Datele disponibile permit urmatoarea dezagregare a cheltuielilor:

1.         Cheltuieli cu lucrarile hidrotehnice:

- Cheltuieli de exploatare a lucrarilor hidrotehnice (materii prime si materiale, energie, salarii);

- Cheltuieli de intretinere a lucrarilor hidrotehnice;

- Reparatii curente la lucrarile hidrotehnice;

- Reparatii capitale Ia lucrarile hidrotehnice;

2.         Cheltuieli ale activitatii propriu-zise de gospodarire a apelor:

- Intretinere cursuri de apa si decolmatari;

- Salarii;

3.         Cheltuieli aferente efectelor externe:

- Cheltuieli pentru controlul poluarii;

- Cheltuieli aferente efectelor distructive ale apelor;

- Cheltuieli cu hidrometeorologia;

Reparatii curente si capitale la mijloacele de transport si utilaje;

5.         Amortismente;

6.        Cheltuieli pentru serviciile operative;

7.        Alte cheltuieli.

Aceste cheltuieli sunt reflectate distinct pentru apa prelevata din surse de suprafata sau subterane. Cum nu exista nici un argument economic pentru diferentierea pretului apei brute in raport cu sursele ofertei, calculele in cazul de fata se bazeaza pe cumularea cheltuielilor ofertei de apa bruta din surse de suprafata si subterane.

In principiu, impartirea cheltuielilor activitatii de gospodarire a apelor fixe si variabile este relevanta numai pe termen scurt. Pe termen lung, toate cheltuielile tind sa fie variabile. De aceea, estimarile nu iau in considerare distinctia dintre cheltuielile fixe si variabile in mod sistematic. In schimb, se aplica o clasificare a carei utilitate pe termen lung este indiscutabila: cheltuieli curente si capitale ale activitatii de gospodarire a apelor si de intretinere a lucrarilor hidrotehnice. Pe langa aceste doua categorii de cheltuieli, estimarile ce urmeaza opereaza evidentierea distincta a cheltuielilor aferente efectelor externe si a investitiilor de dezvoltare.

Cheltuielile curente

In cele ce urmeaza, cheltuielile curente ale activitatii de gospodarire a apelor si de intretinere a bazinului hidrografic includ:

-Cheltuielile cu lucrarile hidrotehnice, exclusiv reparatiile capitale;

-Cheltuielile activitatii propriu-zise de gospodarire a apelor;

-Reparatiile curente si capitale la mijloacele de transport si utilaje;

-Cheltuielile pentru serviciile operative;

-Alte cheltuieli.

O tratare riguroasa ar fi presupus includerea reparatiilor capitale la mijloacele de transport si utilaje in categoria cheltuielilor capitale. Datele disponibile nu permit insa reflectarea separata a reparatiilor curente si capitale la mijloacele de transport si utilaje, astfel incat se opteaza pentru includerea integrala a acestora in categoria cheltuielilor curente. Aceasta optiune nu afecteaza insa rezultatul final al estimarilor.

Testele statistice realizate pe baza datelor trimestriale ale perioadei 1994-1996, ajustate in scopul exprimarii in preturi constante, confirma dependenta cheltuielilor curente de nivelul consumului de apa bruta[2]. Calculele utilizeaza preturile anului 1996 ca preturi constante. Recalcularea cheltuielilor curente din anii 1994 si 1995 in preturile anului 1996 se realizeaza pe baza unor deflatori relevanti. in aceste conditii, previziunea cheltuielilor curente in perioada 1997-2010 se realizeaza in functie de consumul anticipat conform ecuatiei:

LnR_c = a + pinQ

unde:

R_c - cheltuielile aferenteale activitatii de gospodarire a apelor si de intretinere a lucrarilor hidrogarfice;

Q consumul de apa bruta;

a, p - parametri econometrici (P > 0). Parametrul pozitiv p reprezinta elasticitatea cheltuielilor curente in raport cu nivelul consumului de apa bruta.

Cheltuielile de capital

Determinarea costului mediu incremental impune luarea in considerare nu numai a cheltuielilor curente ale activitatii de gospodarire a apelor si intretinere a lucrarilor hidrografice, ci si a costului capitalului. De regula, se admite ca acesta include urmatoarele elemente:

-Deprecierea economica a capitalului fix^[3];

-Profitul normal (respectiv, profitul ce s-ar fi obtinut daca s-ar fi investit capitalul financiar in active fara risc, si nu in capital fizic);

-Premiul pentru risc (respectiv, recompensa pentru asumarea riscului investitiei in capital fizic).

Estimarile in cazul acestui bazin hidrografic adopta o abordare diferita care se baieaza pe faptul ca valoarea stocului de capital fizic coincide cu valoarea prezenta a fluxului de alocatii pentru costul capitalului de-a lungul duratei economice de functionare a acestuia. Rezulta ca nivelul costului mediu incremental trebuie sa includa o alocatie pentru costul capitalului care sa permita finantarea cheltuielilor incrementale cu reparatiile capitale si investitiile de inlocuire, pe de o parte, si a cheltuielilor cu investitiile de dezvoltare, pe de alta parte. Tratamentul diferit al investitiilor de inlocuire si de dezvoltare este determinat de urmatoarele consideratii[4]

-Investitiile de inlocuire au o comportare asemanatoare cu cheltuielile curente in ceea ce priveste dependenta fata de consumul de apa bruta. Investitiile de inlocuire nu se asociaza direct cu o anumita crestere a consumului de apa bruta. Sporul investitiilor de inlocuire se coreleaza insa cu suplimentarea consumului de apa bruta.

-Investitiile de dezvoltare corespund direct unei anumite cresteri a consumului de apa bruta. Totalul investitiilor de dezvoltare, si nu incremeniul acestora, se coreleaza cu suplimentarea consumului de apa.

Prin luarea in considerare a reparatiilor capitale, investitiilor de inlocuire si de dezvoltare, se asigura reflectarea corespunzatoare a costului capitalului in nivelul costului mediu incremental. Estimarile ce urmeaza insumeaza reparatiile capitale la lucrarile hidrotehnice si investitiile de inlocuire sub denumirea de cheltuieli capitale. Includerea in aceeasi categorie de cheltuieli atat a reparatiilor capitale, cat si a investitiilor de inlocuire se bazeaza pe faptul ca ambele prezinta acelasi tip de corelatie cu nivelul consumului de apa bruta.

Datele furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane cuprind estimari privind evolutia anuala a cheltuielilor cu reparatiile capitale si investitiile de inlocuire in perioada 1997-2010. Pentru orizontul de timp a! calculatiei, filiala

Cluj anticipeaza un volum al investitiilor de inlocuire de circa 348 miliarde lei la preturile anului 1996. In scopul calibrarii calculatiei de pret, esalonarea anuala a investitiilor de inlocuire este ajustata in conformitate cu un trend exponential ascendent[5]. Datele furnizate prezinta evolutii anuale ale investitiilor de inlocuire care nu se coreleaza cu modificarea consumului de apa bruta. Prin ajustarea exponentiala a esalonarii anuale, se obtin coeficienti de corelatie intre cheltuielile capitale si consumul de apa bruta de 0.93 pentru bazinul hidrografic Somes - Tisa.

Cheltuielile aferente efectelor externe

Cheltuielile filialei Cluj includ unele elemente aferente efectelor externe (poluarea, efectele distructive ale apelor, hidrometeorologia). in absenta evaluarilor detaliate de mediu, estimarile ce urmeaza iau in considerare numai aceste elemente reflectate deja in cheltuielile filialei. in conformitate cu practica anuala, elementele respective nu sunt evidentiate separat sub forma costului marginal al efectelor externe, ci sunt incorporate in costul mediu incremental.

In cazul bazinului hidrografic Somes - Tisa, testele statistice confirma ipoteza constantei cheltuielilor aferente efectelor externe in raport cu nivelul consumului de apa bruta. Acest rezultat este surprinzator din perspectiva predictiei pe termen lung. in absenta unor informatii suplimentare care sa infirme testele statistice, calculele ce urmeaza admit ca, pentru bazinul hidrografic Somes - Tisa, cheltuielile aferente efectelor externe raman constante la nivelul de circa 1014 milioane lei la preturile anului 1996.

Investitiile de dezvoltare

Filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane nu anticipeaza realizarea unor investitii de dezvoltare in perioada 1997 -2010.

Elementele costului mediu incremental

Datele necesare determinarii costului mediu incremental pentru bazinul hidrografic Somes - Tisa este sistematizat in tabelul 2. Tabelul indica faptul ca in cazul bazinului hidrografic Somes - Tisa, costul marginal al ofertei de apa bruta este crescator. Aceasta se datoreaza, in special, impactului cheltuielilor incrementale capitale. Efectul cheltuielilor incrementale curente in sensul reducerii costului marginal al ofertei este anulat de impactul celorlalte cheltuieli incrementale.

2.3 Pretul apei brute

Datele din tabelul 5.2 sunt utilizate pentru estimarea costului mediu incremental, care, la randul sau, determina pretul apei brute. Actualizarea cheltuielilor incrementale si a consumului incremental de apa bruta la nivelul anului 1996 se realizeaza pe baza unei rate de actualizare de 12%. Cercetari preliminare in cazul Romaniei sugereaza ca nivelul costului de oportunitate pentru capitalul privat este de circa 10-12%, fapt care justifica utilizarea unei rate de actualizare 12%[6]

Elementele costului incremental: Bazinul hidrografic Somes - Tisa preturi 1996)

ANEXA 1

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane.

Rezultatele estimarii pretului apei brute la nivelul costului mediu incremental sunt prezentate in tabelul 2. Se observa ca, in raport cu nivelurile curente, pretul apei brute inregistreaza cresteri spectaculoase.

Pretul apei brute

ANEXA 2

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane.

Senzitivitatea in raport cu rata de actualizare

Referitor la rata de actualizare, se precizeaza ca estimarile din tarile cu nivel similar de dezvoltare economica utilizeaza valori cuprinse intre 7% si 12%. De cele mai multe ori, se folosesc rate apropiate de 12%. Oricum, calculatia de pret trebuie sa includa si analiza de senzitivitate in raport cu ipoteza privind rata de actualizare.

Informatiile din tabelul 3 sugereaza ca, in cazul bazinului hidrografic Somes - Tisa, estimarile pretului apei brute nu sunt excesiv de sensibile in raport cu nivelul ratei de actualizare. Pe masura cresterii ratei de actualizare se inregistreaza reducerea estimarii de pret. Acest rezultat se datoreaza faptului ca importanta cheltuielilor incrementale viitoare scade odata cu marirea ratei de actualizare.

Senzitivitatea pretului apei brute in raport cu rata de actualizare (lei/metru cub) (putere de cumparare 1996)

ANEXA 3

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane

2.4 Viabilitatea financiara a estimarilor de pret

In situatia in care costul marginal al ofertei este descrescator, pretul pe baza costului mediu incremental nu asigura incasarile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de gospodarire a apelor si intretinere a bazinului hidrografic si a cheltuielilor aferente efectelor externe, precum si pentru finantarea investitiilor. Estimarile demonstreaza ca in cazul bazinului hidrografic Somes - Tisa costul marginal al ofertei este crescator, astfel incat pretul pe baza costului mediu incremental este viabil din punct de vedere financiar.

Tabelul 4 analizeaza viabilitatea financiara a estimarilor de pret din perspectiva incasarilor si cheltuielilor aferente consumului incremental de apa bruta. Analiza ia in considerare preturile determinate pe baza ratei de actualizare de 12%. Valoarea prezenta a rentelor incrementale este, in mod evident, egala cu 0.

Tabelul 5 analizeaza viabilitatea financiara a estimarilor de pret din perspectiva incasarilor si cheltuielilor aferente consumului total de apa. Ca si in cazul analizei incrementale, tabelul 13 utilizeaza preturile determinate pe baza ratei de actualizare de 12%. Deoarece estimarile nu iau in considerare costul marginal al utilizatorului, rentele reprezinta numai rente inframarginale. Valoarea prezenta a rentelor da o indicatie asupra valorii resurselor de apa din bazinul hidrografic Somes - Tisa. in principiu, valoarea resurselor de apa rezulta prin cumularea valorii prezente a rentelor viitoare de-a lungul unui orizont infinit de timp. Fiind determinata prin luarea in considerare a unui orizont finit de timp, valoarea prezenta a rentelor din tabelul 13 tinde sa subestimeze valoarea resurselor de apa. Daca insa orizontul finit al estimarilor este relevant din perspectiva tendintelor utilizarii apei brute, atunci subestimarea nu este excesiva.

Incasarile, cheltuielile si rentele incrementale: bazinul hidrografic Somes - Tisa (milioane lei, preturile anului 1996)

ANEXA 4

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane

Incasarile, cheltuielile si rentele: bazinul hidrografic Somes - Tisa

ANEXA 5

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane.

In scopul justificarii pretului la nivelul costului mediu incremental, Tabelul 6 prezinta rezultatele estimarilor de pret pe baza costului mediu. in conditiile unor costuri marginale crescatoare, pretul pe baza costului mediu este mai redus decat pretul la nivelul costului mediu incremental. Diferentele dintre pretul pe baza costului mediu incremental si pretul la nivelul costului mediu sunt relativ importante pentru bazinul hidrografic Somes - Tisa.

Pretul apei brute pe baza costului mediu (lei/metru cub) (putere de cumparare 1996)

ANEXA 6

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane.

Tabelul 7 prezinta analiza viabilitatii financiare a pretului pe baza castului mediu la rata de actualizare de 12%. Se observa ca valoarea prezenta a rentelor este 0. Aceasta inseamna ca pretul pe baza costului mediu implica o valoare nula a resurselor de apa.

Incasarile, cheltuielile si rentele: bazinul hidrografic Somes - Tisa - pretul pe baza costului mediu -(milioane lei, preturile anului 1996)

ANEXA 7

Sursa: Calcule pe baza datelor furnizate de filiala Cluj a regiei autonome Apele Romane

CONCLUZII

In tarile dezvoltate din punct de vedere economic, mecanismele de finantare a investitiilor de protectie a mediului au fost influentate serios de dominanta instrumentelor de comanda si control care nu au condus la solutii eficiente economic de rezolvare a problemelor mediului; in multe cazuri sistemele de finantare a mediului au accentuat ineficientele politicii de protectie a mediului. Mai recent, totusi, consideratiile de mediu au influentat ascendent sistemul de taxare - impozitare, iar instrumentele bazate pe mecanismul de piata au devenit mult mai pe larg aplicate pentru a sprijini alte instrumente politice de inplementare. Desi scopul principal al instrumentelor bazate pe economia de piata au fost sporirea veniturilor, efectele lor in influentarea comportamentului poluatorului a sporit eficienta masurilor de protectie a mediului;

Datorita imbunatatirii managementului de mediu, cota sectorului privat in totalul cheltuielilor de reducere si control al poluarii a sporit. In prezent, reducerea poluarii industriale este de obicei finantata din surse private. Poluarea aerului a generat cea mai mare cota a cheltuielilor de reducere si control al poluarii efectuate de sectorul privat;.

In etapele timpurii, in majoritatea tarilor O.E.C.D. s-au folosit diverse forme si scheme de subventionare pentru a grabi procesul si pentru reduce povara financiara impusa de noile reglementari si stanadarde de mediu. Reducerile de taxe la investitii au fost tipul favorit de subventii fiscale. Folosirea anumitor stimulente a creat o inclinatie spre investitiile de control la sfarsitul procesului de productie, contrar introducerii tehnologiilor si proceselor ecologice si a proceselor integrate. De obicei, aceste scheme au operat pe baze temporare care au schimbat dinamica investitiilor si au accelerat raspunsul poluatorilor;

Principala contributie a sectorului public la acoperirea cheltuielilor pentru reducerea si controlul poluarii a fost directionata in intreprinderile publice, ale caror venituri sunt finantate din platile utilizatorilor, ocazional suplimentate de subventii ale autoritatilor centrale si, in alte cazuri, directionate catre municipalitati. A aparut tendinta catre o mai mare recuperare a costurilor de protectie a mediului. Aceasta a sporit eficienta serviciilor colective de tratare si a condus la folosirea mecanismelor de finantare bazate pe mecanismul de piata;

Schemele de finantare prin taxe speciale pe poluare au fost create cu scopul abordarii problemelor de mediu specifice sau regional/locale.Aceste mecanisme speciale nu au jucat un rol major in sistemele de finantare a mediului din tarile O.E.C.D. In unele cazuri, cand taxele de mediu directe au fost desemnate unui scop precis, se pare ca efectele stimulatoare au sprijinit de asemenea functiile principale de sporire a veniturilor. Avantajele desemnarii veniturilor colectate unui scop precis au fost mari in schemele de finantare regionale/locale, in vreme ce a existat o legatura stransa intre sursa de venituri si cheltuielile facute;

In U.E. mediul ambiant a capatat o dimensiune trans-sectoriala (ori­zontala) din punct de vedere al dezvoltarii economice; practic orice proiect de investitii trebuie sa incorporeze, inca din faza de proiectare, criteriile de protectie a mediului. Prin politica de coeziune economica si sociala, U.E. a alocat surse substantiale pentru refacerea infrastructurii de transport si de protectie a mediului.

In ceea ce priveste Fondul pentru Mediu se poate trage o serie de concluzii utile privind scurta existenta a Fondului pentru Mediu din Romania. In primul rand, legea Fondului pentru Mediu a fost redactata extrem de deficitar, fara consultarea specialistilor si fara a tine seama de bogata experienta internationala. Consecinta acestui lucru este ca, la patru ani de la promulgarea legii, fondul este inca nefunctional. In al doilea rand, modificarile succesive au fost facute fara a avea o strategie sau logica de ansamblu in care Fondul pentru Mediu sa joace un rol anume. Modificarile au fost facute la presiunea institutiilor internationale sau au avut rolul de a rezolva unele probleme punctuale si nu de a solutiona problema de ansamblu a Fondului pentru mediu.

Din motivele aratate este greu de crezut ca Fondul pentru Mediu va reusi sa rezolve problemele pe care le-a rezolvat in alte tari, iar eficienta sa de ansamblu va fi extrem de redusa.

Aceasta situatie are mai multe cauze, dintre care amintim:

In Romania, inainte de anul 1990, nu a existat un Fond de Mediu si nici taxe sau impozite pe poluare asa cum a existat pana si in fosta U.R.S.S. Din aceasta cauza Fondul pentru Mediu a aparut ca o institutie cu totul noua si nu a reusit sa se incadreze in structura administrativa existenta.

Expertiza in domeniul economiei mediului sau a finantarii investitiilor de protectia mediului este extrem de redusa in Romania; desi exista o scoala de finante-banci bine dezvoltata, problematica finantarii activitatilor de protectie a mediului este secundara, iar lipsa de specialisti in acest domeniu este cronica; asa se explica si faptul ca o lege ca cea a Fondului pentru Mediu, cu atat de multe greseli si erori de fond, a trecut de Comisia de Finante a Parlamentului si a primit mereu aviz favorabil de la Ministerul de Finante.

Din perspectiva strict economica, se poate aprecia ca cele mai importante functii pe care trebuie sa le indeplineasca pretul apei brute se refera la:

Asigurarea unei utilizari durabile a resurselor de apa; Acoperirea cheltuielilor de gospodarire a apelor, de intretinere si de expansiune a capacitatii de oferta.

Pretul la nivelul costului mediu incremental indeplineste ambele functii.

Conturile nationale ar trebui sa se bazeze pe preturile economice in scopul reflectarii corecte a alocarii si utilizarii resurselor de apa. Daca preturile curente sunt mai reduse decat cele economice, determinate pe baza costului mediu incremental, atunci se produc transferuri de renta de la furnizorul apei brute la consumatori. In aceste conditii, furnizorul apei brute nu mai este capabil sa-si acopere cheltuielile de gospodarire a resursei, de intretinere si de expansiune a capacitatii de oferta, iar consumul se indeparteaza de cerintele dezvoltarii durabile. Conturile nationale ar trebui sa masoare aceste transferuri de renta si sa le incorporeze in evaluarile resursei.

Ordonanta de urgenta privind infiintarea Administratiei Nationale 'Apele Romane' (nr. 107 din 5 septembrie 2002) reglementeaza mecanismul economic specific in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor (Anexa nr. 5). Conform prevederilor ordonantei, apa bruta constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de folosire de catre utilizatori, care platesc contravaloarea serviciilor prestate de Administratia Nationala 'Apele Romane'. Se arata explicit ca sistemul de plati, bonificatii si penalitati aplicat de Administratia Nationala 'Apele Romane' are la baza principiul 'beneficiarul plateste'. Textul ordonantei recunoaste importanta conditiilor diferite de asigurare a apei pentru stimularea economica a utilizarii durabile a resursei. Tarifele pentru serviciile specifice de gospodarire prevazute de ordonanta nu sunt insa diferentiate pe bazine hidrografice, ci pe categorii de surse si utilizatori.

In scopul compararii tarifelor prevazute in ordonanta cu estimarile din acest studiu, pretul economic determinat pe baza costului mediu incremental in lei la puterea de cumparare a anului 1996 trebuie recalculat la conditiile curente. Una dintre cele mai simple metode de recalculare ia in considerare cursul de schimb al leului in raport cu dolarul SUA. Metoda asigura un pret constant in dolari SUA. Indicele cursului mediu de schimb in 2001 fata de 1996 este de 9,43. Indicele cursului mediu de schimb in septembrie 2002 fata de anul 2001 este de 1,1 Se obtine un indice in septembrie 2002 fata de anul 1996 de 10,7 Pretul apei brute pentru bazinul hidrografic Somes-Tisa in lei la puterea de cumparare a anului 1996 - 130 lei/m3 la o rata de actualizare de 12% - devine 1396 lei/m3 la puterea de cumparare din septembrie 2002.

Cel mai ridicat tarif prevazut de ordonanta de urgenta este de 264 lei/m3 -pentru utilizarea apei subterane in scop potabil. Se constata o discrepanta semnificativa intre pretul economic pentru bazinul Somes-Tisa si tarifele prevazute in ordonanta recent aprobata. Desi acceptabile pe termen scurt, transferurile de rente de la Administratia Nationala 'Apele Romane' la utilizatori vor genera efecte negative in planul utilizarii eficiente, pe termen lung, a resursei. Faptul ca Romania dispune de resurse 'suficiente' de apa nu constituie un argument solid din punctul de vedere economic pentru practicarea unor preturi cu mult sub nivelul economic. Conturile nationale ar putea sa ofere o imagine macroeconomica a transferurilor de renta in cadrul tabelului intrari-iesiri. Pierderile Administratiei Nationale 'Apele Romane' si castigurile consumatorilor resursei ar deveni explicite, fapt care ar permite o evaluare realista a competitivitatii atat pentru furnizorul resursei, cat si pentru utilizatorii acesteia.

ANEXA

ANEXA 1 Elementele costului incremental: Bazinul hidrografic Somes - Tisa (preturi 1996)

ANEXA 2 Pretul apei brute

ANEXA 3 Senzitivitatea pretului apei brute in raport cu rata de actualizare (lei/metru cub) (putere de cumparare 1996)

ANEXA 4 Incasarile, cheltuielile si rentele incrementale: bazinul hidrografic Somes - Tisa (milioane lei, preturile anului 1996)

ANEXA 5 Incasarile, cheltuielile si rentele: bazinul hidrografic Somes - Tisa

ANEXA 6 Pretul apei brute pe baza costului mediu (lei/metru cub) (putere de cumparare 1996)

ANEXA 7 Incasarile, cheltuielile si rentele: bazinul hidrografic Somes - Tisa - pretul pe baza costului mediu -(milioane lei, preturile anului 1996)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Cioplea, L. si Cioplea Al. - Poluarea mediului ambiant, Bucuresti, Editura tehnica, 1978.

2. Ciurlau, C. s.a. - Coordonate ale dezvoltarii economice durabile, Analele Universitatii din Craiova, Seria Stiinte Economice 1999, Editura Universitaria, Craiova

3. Constantin D. L. - Introducere in teoria si practica dezvoltarii regionale, Bucuresti, Editura Economica, 2000.

Constantinescu N. N. - Economia protectiei mediului natural , Bucuresti 1976.

5. Dobrota, N. - Economie politica, Bucuresti, Editura Economica, 1997.

6. Georgescu, G.(coord.) - Reforma economica si dezvoltarea durabila, Bucuresti, Editura Economica, 1995.

7. Gradinaru, Ilie - Protectia mediului, Bucuresti. Editura Economica, 2000.

8. Iancu, A. - Cresterea economica si mediul inconjurator. Bucuresti, 1979.

9. Lipsey. R. s.a. - Principiile economiei, Bucuresti, Editura Economica, 2002.

10. Manescu, S. - Poluarea mediului si sanatatea, Bucuresti, E.S.E. 1978

11. Rojanski, V. - Politici si strategii de mediu, Bucuresti, Editura Economica, 2002.

12. Soroceanu. V. - Cresterea economica si mediul natural, Bucuresti, Eitura Economica, 2000.

13. Visan Sanda s.a. - Mediul inconjurator. Poluarea si protectia, Bucuresti, Editura Economica, 2000.

1 Ministerul Apelor si Protectiei Mediului – Planul national de actiune pentru protectia mediului, 1999

15.Clifford Zinnes, Cornel Tarhoaca (1996): Social Discount Rate for Environmental Purposes.PAWG Romania.

16.Dumitrache Caracota, C-tin Razvan Caracota – Dimensiuni contemporane ale dezvoltarii durabile si competitive, Ed. A.S.E Buc. 2003.

17.Costel Negrei – Economia si politica mediului, Ed. A.S.E, Buc.200

18.Vladimir, Florina Bran, Florian Grigore – Elemente de economie si managementul mediului, Ed. ec., Buc. 200

19.Ministerul Apelor si Protectiei Mediului – Raportul de tara 200

20.Vladimir, Rojanski, Florina Bran, Simona Diaconu, Florian Grigore- Abordari economice in protectia mediului, Ed. A.S.E. Buc. 2003.