Poluarea cu clorofluorocarburi din domeniul aerospatial

POLUAREA CU CLOROFLUOROCARBURI DIN DOMENIUL AEROSPATIAL
Capitolul 1

Argument

Lucrarea de fata, intitulata „Poluarea cu clorofluorocarburi din domeniul aerospatial”, pune in prim – plan actiunea nociva a agentilor frigoriferi in mediul ambiant, acestia fiind proveniti din uleiurile folosite la lubrifierea motoarelor avioanelor.

In cadrul acestei teme se prezinta amanuntit componenta clorofluorocarburilor atat din punct de vedere chimic cat si din punct de vedere ecologic. Tot astfel, se infatiseaza metode de combatere a acestui tip de poluare prin inlocuirea acestui tip de freoni si, nu in ultimul rand, un studiu de caz intocmit pe baza motorului cu turbopropulsor folosit in aviatia supertsonica.

Am ales aceasta tema deoarece, in opinia mea, societatea contemporana trebuie sa aiba o perspectiva de ansamblu asupra lumii si mai ales asupra modului de pastrare a planetei pentru a asigura o dezvoltare durabila si pentru generatiile urmatoare. Dealtfel, o problema grava de mare actualitate este aceea a distrugerii factorilor de merdiu, si mai exact a poluarii in masa. Si nu doar deprecierea apei, a solului si a calitatii aerului sunt cele mai importante domernii de aplicare a actiunii factorilor poluanti, ci problema distrugerii stratului de ozon este cea care solicita o urgentare a aplicarii la nivel planetar a unor norme de reducere a poluarii.

In primul rand, eu cred ca folosirea frecventa a acestor substante in tehnologie are un impact major in dezvoltarea societatii, deoarece omenirea ar trebui sa isi cunoasca progresul in stransa legatura cu mediul ambiant, fara de care nu ar exista. Deci o prioritate este aceea a reducerii poluarii cu substante nocive si gasirea unor solutii alternative de inlocuire a acestora si deci de efectuare a progresului tehnologic.

In al doilea rand, consider ca subtierea stratului de ozon este o catastrofa, deoarece acesta are atat rol calorifer, de a mentine caldura la suprafata Pamantului, dar si rol protector, de a absorbi mare parte din radiatiile cosmice si si solare ce ar fi fatale vietii pe aceasta planeta.

Asadar, prezenta lucrare are rolul de a infatisa una dintre problemele cu care se confrunta omenirea in contextul actual, analizata minutios din punctul de vedere al domeniului aerospatial, un domeniu in curs de dezvoltare si afirmare, ce prezinta premisele unei viitoare activitati intense de cercetare si perfectionare a transportului de marfuri si persoane si nu numai in intervaluri scurte de timp si in conditii satisfacatoare.

Prezentul proiect este structurat pe sase capitole, fiecare avand rolul de a evidentia o trasatura de baza a temei, si de a grada perceptia proprie asupra acesteia.

Primul capitol are ca punct de plecare prezentarea generala a lucrarii si implicit a opiniei care a dus la alegerea acesteia. Pentru inceput, are rolul de a introduce cititorul in cadrul larg al temei de discutie si de a- l convinge de inportanta pe care o are aceasta in societatea moderna.

Cel de – al doilea capitol prezinta unele aspecte de ansamblu ale problematicii abordate, si anume cateva date introductive despre poluare, ca si proces de deteriorare al mediului inconjurator, ce prezinta mai multe ramuri de cunoastere si implicit mai multe domenii de provenienta. Ea este de o importanta majora in conditiile catuale din cauza faptului ca este prezenta in majoritatea teritoriilor planetei, atat in apa, cat si in sol dar si in aer.

Capitolul trei, structurat pe cinci subcapitole, „Clorofluorocarburile in domeniul aerospatial”, prezinta maniera de abordare a folosirii freonilor in domeniul de cercetare al tehnologiei zborului, avand ca si scop o analiza amanuntita a substantelor analizate. Se pun in evidenta urmatoarele:

• Definitia si importanta clorofluorocarburilor;
• Clasificarea clorofluorocarburilor;
• Folosirea lor in domeniul aerospatial;
• Poluarea mediului cu clorofluorocarburi;
• Metode de substitutie a acestor substante.

Concluziile reprezinta o solutionare a lucrarii, in timp ce bibliografia pune in evidenta sursele de prelevare a datelor.

In concluzie, aceasta lucrare prezinta maniera de abordare a poluarii cu freoni a mediului inconjurator cu domeniu de aplicatie – domeniul aerospatial.

Capitolul 2

Poluarea

Poluarea reprezinta procesul de degradare a factorilor de mediu prin patrunderea in mediu a poluantilor. Poluantul este o substanta solida, lichida sau gazoasa dispersata in aer, daunatoare organismelor vii, bunurilor materiale, operelor de arta si peisajului, rezultata prin procese chimice, fizice sau biologice.

Dupa factorii care o determina, poluarea se clasifica in: poluare naturala si poluare artificiala.

Dupa natura poluantilor, poluarea este de trei feluri: poluare chimica, poluare fizica si poluare biologica.

Poluarea chimica. Dupa sursa de provenienta, poluantii chimici se impart in: poluanti primari si poluanti secundari.

Poluantii primari se obtin din surse bine identificate. Acestia sunt: CO, CO₂, NO, NO₂, SO₂, H₂S, funinginea, freonii.

Poluantii secundari rezuilta prin interactia dintre doi sau mai multi poluanti primari. Exemple de poluanti secundari: SO₃, radicalii liberi, O₃, smogul fotochimic.

Mai pot exista poluanti solizi, reprezentati de pulberi metalice, produse de intreprinderi din metalurgia neferoasa, (Pb, Zn, Cu, Sn, Cd), pulberi de carbuni, cenusa cocs, produse de la centralele energetice si combinate siderurgice, oxizi de fier, minereuri, pulberi de detergenti, pesticide, ingrasaminte chimice, pulberi din industria de constructii (ciment, azbest), etc.

Actiunea fiziologica a poluantilor:

a)     Cu actiune iritanta: SO₂, SO_3, NO₂, cenusa;

b)     Cu actiune infectanta: germeni patogeni;

c)      Cu actiune alergizanta: soia, cacao, cafea, mustar, polen, substante volatile din medicamente, detergenti;

d)     Cu actiune cancerigena: arseniu, crom, poluanti organici rezultati prin arederea incompleta a combustibilor solizi sau lichizi (benzina, motorina), sau produsi rezultati din fumat.

Poluarea chimica poate fi naturala (eruptii vulcanice, incendii naturale, furtuni de praf, etc) sau artifiociala din domenii precum: industria chimica, constructii, transporturi, activitati casnice, etc.

Poluarea fizica. Se poate clasifica in poluare fonica, termica, radioactiva si electromagnetica. Acest fel de poluare s – a intensificat preponderent in urma dezvoltarii tehnologiei.

Poluarea biologica. Se datoreaza virusilor, bacteriilor, fungiilor (ciupercilor) de origine animala sau umana.

Unele microorganisme din natura joaca un rol important in procesele de fermentatie si biodegradare a substantelor. In aer, microorganismele nu se gasesc izolate, ci inglobate sau aderente la particule de praf, fum sau vapori de apa si exista sub trei forme:

Picaturi de secretie: prin tuse, stranut, vorbit;

Nuclee si picaturi de dimensiuni foarte mici;

Praf bacterian (particule de praf la care adera microorganisme de origine animala sau umana).

Poluarea are efecte distrugatoare asupra tuturor factorilor de mediu, asupra florei si a faunei, dar si asupra omului si peisajului natural.

Omul a incercat din cele mai vechi timpul sa transforme mediul, adaptandu -  l la nevoile sale si alternand sistemele intr-un mod in care pune in pericol existenta si perpetuarea celorlalte specii alaturi de care imparte planeta.

De – a lungul evolutii sale, individul a dezvoltat tehnologii pentru a putea aduce imbunatatiri nivelului sau de trai si inplicit habitatului formand un nou „invelis terestru” si anume noosfera. Descoperirea mijloacelor de aplicare a noilor tehnologii a dus la descoperire unor noi substante periculoase pentru mediu. Din perspectiva transporturilor, oamenii au incercat de la inceput sa descopere mijloace de transport sigure, rapide si eficiente. Cu toate acestea s – a ajuns la poluarea cu gaze si substante a aerului si deci, la deprecierea calitatii acestuia. Cel mai grav este ca o consecinta a poluarii iin masa a aerului este aceea a distrugerii startului de ozon manifestat prin aparitia gaurilor deasupra zonei Antarcticii, unde cantitatea de radiatii este de cateva ori mai mare decat pe restul suprafetei Pamantului.

Din aceasta cauza, omenirea incearca in prezent sa impuna premisele unei dezvoltari durabile prin diminuarea efectelor poluarii si reducerea numarului de substante poluante. Se doreste astfel asigurarea resurselor si a spatiului inconjurator si generatiilor viitoare.

Capitolul 3

Clorofluorocarburile in domeniul aerospatial

3.1. Clorofluorocarburile: definitie si importanta

Clorofluorocarburile sunt substante organice, hidrocarburi fluorurate, usor inflamabile, inerte din punct de vedere chimic ce contin in molecula lor carbon clor si fluor. Ele formeaza compusi volatili impreuna cu metanul si etanul avand rol frigorifer. Aceste substante mai sunt denumite si freoni sau agenti frigoriferi chiar datorita intrebuintarii lor.

Fata de simplii alcani, clorofluorocarbuirile au structura tetraedrica. In afara de fluor si de clor al caror numar de atomi variaza semnificativ fata de numarul de atomi de hidrogen, metanul din care deriva freonii deviaza de la structura tetraedrica perfect simetrica.

Propietatile fizice ale CFC constau in schimbarea atomilor dfe halogeni ca numar si ca identitate. In general aceste substante sunt volatile, dar intr – o mai mica masura decat parintii lor, alcanii. Scaderea volatilitatii se datoreaza polaritatii moleculare indusa de halogeni si de polaritatea acestora care determina interactii intre molecule. Astfel, metanul se evapora la -161°C pe cand fluorocarburile intre -51,7 si -128°C. Clorofluorocarburile au un punct mai mare de evaporare din cauza clorului care este mult mai polarizabil decat fluorul. Datorita polaritatii lor freonii sunt adesea folositi ca si solventi.

Denumire	Simbol chimic	Simbol conventional	Densitate (Kg/mcN)	Ttopire (sC)	Tfierbere (sC)
tetrafluor-metan	CF4	R-14
monoclor(trifluor)metan	CF3Cl Referat: Turcia - populatia si economia Eseu: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini	R-13
monoclor(difluor)metan	CHF2Cl	R-22
diclor(difluor)metan	CF2Cl2	R-12
diclor(fluor)metan	CHFCl2	R-21
triclor(fluor)metan	CFCl3	R-11
diclor(trifluor)etan	CHCl2-CF3	R-123
tetrafluor-etan	CH2F-CF3	R-134a
diclor(fluor)etan	CH3-CCl2F	R-141b
monoclor(difluor)etan	CH3-CClF2	R-142b

Acestia sunt mai putin inflamabili decat metanul, deoarece ei contin pe de o parte mai putine perechi C – H, iar pe de alta parte, in cazul clorurilor si bromurilor se formeaza radicalii liberi care sustin flacara.

Densitatea clorofluorocarburilor este invariabil mare,ea corespunzand alcanilor. In general densitatea acestor compusi este in stransa legatura cu numarul atomilor de clor.

Freonii sunt de obicei produsi prin schimbul de halogeni, incepand cu clorinarea metanului si a etanului. Reprezentativa este formarea clorodifluorometanului din cloroform:

HCCl₃ + 2 HF → HCF₂Cl + 2 HCl

Derivatii cu brom sunt generati de reactiile dintre radicalii liberi si clorofluorocarburi, inlocuind gruparile C – H cu C – Br. O reactie reprezentativa este aceea a formarii anestetic 2-brom-2-clor -1,1,1-trifluoretane:

CF₃CH₂Cl + Br₂ → CF₃CHBrCl + HBr

Cea mai inportanta reactie a freonilor este cea de descompunere in prezenta luminii a gruparii C – Cl.:

CCl₃F → CCl₂F^. + Cl^.

Ionul de clor rezista foarte mult timp in atmosfera inalta unde catalizeaza conversia ozonului in O₂. Ozonul absoarbe mai bine radiatiile decat molecula de oxigen, ceea ce duce la scaderea cantitatii de radiatii ce vine in contact cu suprafata terestra.

Aplicatiile clorofluorocarburilor se bazueaza pe toxicitatea redusa, pe reactivitatea redusa dar si pe inflamabilitatea redusa a clasei de substante. Orice permutare a clorului, fluorului sau hidrogenului in baza metanbului sau etanului a fost examinata si valorificata la maximum. Foarte multe exemple sunt cunoscute din cauza numarului mare de atomi de carbon la fel ca si cel de brom. Sunt folosite ca agenti frigoriferi, au aplicastii in medicina sau sunt folositi ca solventi.

Miliarde de kilograme de diclorodifluorometan sunt produse anual pentru a fi transformate in tetrafluoroetilen si mai apoi in teflon.

3.2.Clasificarea clorofluorocarburilor

Freonii se clasifica din punct de vedere chimic in urmatoarele trei categorii:

Clorofluorocarburi (CFC). Reprezinta freoni clasici card au in alcatuirea lor clor foarte instabil in molecula dsar din care lipseste hidrogenul. Cateva exemple semnificative amintim: R-11 (CFCl₃, triclor(fluor)metan), R-12 (CF₂Cl₂, diclor(difluor)metan), R-13 (CClF₃, monoclor(trifluor)metan), R-113 (CCl₃-CF₃, triclor(trifluor)etan), R-114 (CClF₂-CClF₂, diclor(tetrafluor)etan), R-115 (CF₃-CF₂Cl , monoclor(pentafluor)etan).

Hidroclorofluorocarburi (HCFC). Sunt freonii denumiti “de tranzitie” datorita faptului ca au in molecula lor si atomi de hidrogen, datorita carora clorul este mult mai stabil si nu se descompune usor sub actiunea razelor ultraviolete. Dintre acestia amintim: R-22 (CHF₂Cl, monoclor(difluor)metan), R-21 (CHFCl₂, diclor(fluor)metan), R-123 (CHCl₂-CF3, diclor(trifluor)etan), R-141b (CH3-CCl₂F, diclor(fluor)etan), R-142b (CH₃-CClF₂, monoclor(difluor)etan), R-404A, R-401A.

Hidrofluorocarburile (HFC). Sunt considerati freoni de substitutie definitiva, care nu au in molecula nici atomi de clor nici atomi de hidrogen. Ca si reprezentanti amintim: R-32 (CH₂F₂, difluor-metan),R-134a (CH₂F-CF₃,tetrafluor-etan), R-407A.

Ca alte denumiri pentru freoni intalnim: Algofrene, Arcton, Asahiflon, Daiflon, Eskimon, FCC, Flon, Flugene, Forane, Fridohna, Frigen, Frigedohn, Genetron, Isceon, Isotron, Kaiser, Kaltron, Khladon, Ledon, Racon si Ucon.

Pentru alcanii fluorinati se foloseste un sistem de numerotare la prescurtarea Freon-, CFC-, R- sau HCFC-. Numarul reprezinta: numarul de atomi de fluor din molecula (prima cifra), numarul de atomi de hidrogen din molecula plus unu (a doua cifra) si numarul de atomi de carbon (cea de – a treia cifra).

Folosirea clorofluorocarburilor in domeniul aerospatial

Motoarele torboreactoare ce echipeaza marea majoritate a avioanelor si elicopterelor actuale,se caracterizeaza prin nivele foarte scazute a emisiilor de CO, HC si NO_x ,cazuri in care concentratia ramane inferioara lui 200 ppm.

Dar,avand in vedere ca debitele de gaze evacuate sunt foarte ridicate,emisiile orare pot atinge cateva zeci de kg/reactor,functie de conditiile de functionare,acestea fiind totusi rapid dispersate.

Emisiile produse de o aeronava,raportate la numarul de pasageri/km transport ramane intotdeauna mult mai mic decat in cazul unui automobil,chiar dotat cu toba catalitica.

Tetraclorura de carbon  a fost folosita pentru prima data in timpul celui de – al Doilea Razboi Mondial pentru extinctoare. Experimentarea cloroalcanilor pentru stingerea incedndiilor la avioanele militare a incerput deabia dupa anii 1920.

In prezent, clorofluorocarburile sunt folosite la majoritatea avioanelor cu turboreactoare ca si agenti de racire in pompele de racire dar sunt aflati si an componenta uleiurilor de motor.

Protocolul Conventiei de la Geneva din 18 Noiembrie 1991, referitor la poluarea transfrontaliera la distanta, cu privire la lupta contra emisiilor de COV in fluxul lor transfrontalier da urmatoarea definitie pentru COV:

Toti compusii organici artificiali, altii decat metanul, care pot produce oxidanti fotochimici in reactie cu oxizii de azot in prezenta luminii solare.
            Unii autori denumesc conceptul de compusi organici volatili ca fiind orice compus organic ce participa la reactii fotochimice, insa aceasta definitie este foarte permisiva si vaga.

FUNCTIILE ULEIULUI DIN MOTOR

Daca o pelicula de ulei separa doua suprafete de metal va preveni frecarea acestora. Fara ulei ar exista forte mari 131b17b de frictiune, cauzind dezvoltarea unor temperaturi foarte ridicate in metal, cu o deterioare a suprafetelor in contact si, probabil, deteriorari mecanice majore.

Este esential ca uleiul sa fie suficient si de tipul potrivit, reducand frictiunea intre suprafetele metalice in miscare din interiorul motorului

Pelicula de ulei va permite celor doua suparfete de metal sa alunece una peste cealalta fara sa se atinga efectiv. Vor exista doar forte de frictiune scazute, si, prin urmare, temperaturile ridicate in metal sunt evitate. Frictiunea metalica este inlocuita de frictiunea interna a uleiului in procesul de ungere.

Un strat subtire de ulei va adera la suprafata de metal, si, deoarece suprafetele de metal se misca relativ una fata de cealalta, va exista o forfecare a straturilor de ulei intre cele doua suprafete (alunecarea unui strat peste celalalt). Caldura generata pe pelicula de ulei datorat acestei alunecari este indepartata prin circulatia continua a uleiului – uleiul fierbinte este luat si racit intr-o componenta cunoscuta ca radiator de racire a uleiului, care este expus curentului de aer.

Componentele motorului care sunt supuse unor mari eforturi, cum ar fi sarcinile la fiecare lagar la ambele capete ale bielei, indeosebi lagarele arborelui cotit, sunt absorbite printr-un strat de ulei si socul mecanic asupra lor este redus.

Pistoanele preiau multa caldura din camera de combustie si sunt racite de uleiul stropit asupra lor de dedesubt, din zona bielei.Ungerea si racirea lagarelor si a pistoanelor este esentiala si aceasta este principala functie a uleiului.

Uleiul care circula printr-un motor poate prelua depunerile si alte materiale straine, reducind astfel incarcatura abraziva de pe partile aflate in miscare ale motorului. Aceasta contaminare este retinuta de filtrul de ulei. Daca filtrul nu este curat(nu este schimbat la timp), se poate bloca, facind ca uleiul murdar sa treaca pe langa filtru si sa circule in interiorul sistemului de ungere al motorului. Uleiul murdar are caltitati mai slabe de racire si ungere si de aceea motorul va suferi – va exista o rata crescuta de uzura care va scurta viata motorului.Uleiul asigura de asemenea etansarea, ca de exemplu intre peretele cilindrului si piston pe masura ce se misca in sus si in jos. Aceasta impiedica gazele comprimate (combustibil/ aer) sa scape printre segmentii pistonului in carterul motorului.

Un motor cu colector umed(baie de ulei) are un colector in care uleiul este inmagazinat. Majoritatea motoarelor de pe avioanele usoare sunt motoare cu colector umed.

Un motor cu colector uscat(put de ulei)  are pompa de evacuare care preia uleiul din colectorul atasat la partea de jos a carterului motorului si il pompeaza inapoi in rezervorul de ulei, care este separat de motor. Este normal sa existe un sistem de ulei cu colector uscat la avioanele de acrobatie aeriana care se gasesc de obicei in atitudini neobisnuite.Avioanele Extra,Zlin,Tiger Moth si Chipmunk au sisteme de colectare uscate. Motoarele radiale precum cele de pe AN-2,IAK-52, Harvard, Dakota (DC – 3) si DHC Beaver au de asemenea sistemne de ulei cu colecator uscat.

Poluarea cu clorofluorocarburi

Freonii sunt foarte nocivi pentru mediul inconjurator. Vaporii sunt imprastiati direct in atmosfera, unde au actiune coroziva. Fiind destul de stabili din punct de vedere chimic, au o viata lunga in atmosfera (intre 40 si 150 de ani) si astfel au destul timp spre a difuza spre stratosfera.

Freonii nu sunt distrusi in troposfera, dar in stratosfera sunt descompusi in razele ultraviolete, iar rezultateul este ca apar atomi liberi de clor, care ataca ozonul. Reactiile care au loc sunt:

CF₂Cl_{2            hv} CFCl· + Cl·

CFCl_{3     hv} CFCl_2·+Cl·

Cl·+O₂         ClO+O₂

ClO+O·        Cl+O₂

Datorita continutului de clor si stabilitatii chimice, CFC (clorofluorocarburi) sunt daunatoare mediului la nivel mondial. Ele au atat un potential ridicat de epuizarea a stratului de ozon (ODP), precum si un potential de incalzire globala (GWP). Efectele asupra mediului pot fi reprezentate, de asemenea, cu Total Equivalent Warming Impact (TEWI) conceptul care determina contributia totala de CFC (clorofluorocarburi) alternative la incalzirea globala. TEWI este suma contributiei directe de gaze cu efect de sera utilizate sau folosirea sistemelor cu o contributie indirecta a emisiilor de dioxid de carbon rezultate din energia necesara pentru a rula sistemele peste durata lor de viata normala.
          SSC apartin grupului de agenti frigorifici interzisi. Datorita contributiei lor la epuizarea stratului de ozon fabricarea acestor agenti frigorifici si utilizarea lor in centralele noi este acum interzisa, desi acestia sunt in continuare permisi in instalatiile existente. Cu toate acestea, numai refrigerantii purificati (reciclati) din unitatile dezafectate si modernizate sunt disponibili. Prin urmare, este de asteptat ca acesti agenti frigorifici vor deveni mult mai costisitori si la un moment dat nu vor mai fi deloc disponibili. Acest grup include urmatorii agenti frigorifici: R-11, R 12, R 13, R-113, R-114, R-115, R-500, R-502, R-13B1.

Stratul de ozon este invelisul planetei care se gaseste la 25 km altitudine, in stratosfera si are rol protector dar si calorifer asupra Pamantului. El retine caldura la suprafata solului si o cvantitate semnificativa de radiatii pe care el inmagazineaza.

Fara el nu ar fi existat viata, iar la momentul actual distrugerea sa ridica un mare semn de intrebare in legatrura cu existenta ulteriara a vietii pe planeta.

Prin Congresul de la Geneva s – a impus eliminarea pericolului de disparitie a stratului de ozon si deci, gasirea unor metode de inlocuire a freonilor, cu anumite substante mult mai stabile, care sa nu mai formeze radicali liberi.

Metode de inlocuire a clorofluorocarburilor

Omenirea incearca in momentul actual sa gaseasca metode de inlocuire a freonilor cae duc la distrugerea stratului de ozon. In acest fel se cerceteaza folosirea aerului ca si agent frigorifer sau alte metode.

Noua generatie de amestecuri de inlocuire a R-502 si HCFC-22 sunt clor, si vor fi alcatuite in principal din HFC (HFC-32, HFC-125, HFC-134a, HFC143a) si de hidrocarburi (de exemplu, propan). Doua dintre cele mai promitatoare alternative fluide de lucru pentru inlocuirea in cele din urma a lui R-22 in caldura de pompare in aplicatii sunt R-410A amestecuri si R407-C, care sunt discutate mai jos in detaliu. Principala diferenta intre cele doua este compozitia chimica: R-410A este un amestec de R-32 si R-125 cu temperatura minima alunecare, in timp ce R-407C este format din R-32, R 125 si R-134A si are o alunecare mai mare de temperatura. Anexa 18 pentru pompe de caldura in Programul AIE releva ca a fost efectuat un studiu detaliat cu privire la proprietatile termofizice de amestecuri.
•    R-407C este disponibil numai pentru utilizarea imediata de refrigerare existenta, R-22 Ð proprietatile termice si conditiile de operare sunt apropiate de cele ale R-22. Cu toate acestea, din cauza temperaturii sale de alunecare este potrivit numai pentru anumite sisteme. Utilizarea acestui agent frigorific este in crestere, desi mai exista inca unele dificultati de inginerie pentru companiile de servicii si ale producatorilor.
•    Cercetarile au aratat ca utilizarea R-410A poate duce la un COP imbunatatit in comparatie cu R-22. Folosind R-410A reducerile cu costul total pot fi atinse, deoarece componentele sistemului, in special compresorul, poate fi micsorat in mod semnificativ, deoarece are o capacitate mai mare volumetrica. Principalul dezavantaj este presiunea de functionare mai mare comparativ cu R-22, care indica faptul ca creste presiunea de proiectare-dovada ca majoritatea componentelor ar trebui revizuite. R-410A este foarte popular, mai ales in SUA si Japonia, pentru pompe de caldura ambalate si unitati de aer conditionat.Componentele comerciale R-410A pentru intreprinderile mici si sistemele de refrigerare mijlocii fie sunt deja disponibile fie sunt in crestere.

Concluzii

Prezenta lucrare are rolul de a arata importanta descoperirii unei alternative viabile pentru inlocuirea clorofluorocarburilor care au un rol daunator asupra planetei.

In primul rand, acestea sunt un pericol pentru viata, pentru ca procesele biologice se desfasoara in prezenta de oxigen, iar odata cu distrugerea stratului de ozon acesta nu va mai existra.

In al doilea rand, radicalii liberi au o actiune cancerigena asupra organismelor umane si animale, crtescand riscul aparitiei tumorilor si deci a unei supravietuiri selective intre vietuitoarele planetei.

In concluzie inlocuirea clorofluorocarburilor este absolut neceasra, in cadrul actual in care se doreste impunerea premiselor unei dezvoltari durabile.

Bibliografie

1. Günter Siegemund, Werner Schwertfeger, Andrew Feiring, Bruce Smart, Fred Behr, Herward Vogel, Blaine McKusick “Fluorine Compounds, Organic” Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Wiley-VCH, Weinheim, 2002.
2. M. Rossberg et al. “Chlorinated Hydrocarbons” in Ullmann’s Encyclopedia of Industrial Chemistry 2006, Wiley-VCH, Weinheim.
3. Inventors accessed December 21, 2007
4. Carlisle, Rodney (2004). Scientific American Inventions and Discoveries, p.351. John Wiley & Songs, Inc., New Jersey.
5. McNeill, J.R. Something New Under the Sun: An Environmental History of the Twentieth-Century World (2001) New York: Norton, xxvi, 421 pp. (as reviewed in the Journal of Political Ecology)
6. IPCC/TEAP Special Report on Ozone and Climate
7. Chlorofluorocarbons: An Overlooked Climate Threat, EESI Congressional Briefing

8. ”Surse si factori de poluare ai atmosferei” – Valentin Zichil, Carmen Savin

Editura Tehnica Intro Chisinau 2002

https://www.ecomagazin.ro/mai-multe-avioane-mai-multa-poluare/