Poluarea sonora si efectele sale

Un tip aparte de poluare, care afecteaza tot mai mult societatea contemporana ca urmare a dezvoltarii tehnicii, circulatiei mijloacelor de transport si suprapopularii mediului urban, o constituie poluarea sonora.

Zgomotele reprezinta materializarea undelor mecanice formate prin trepidatii, infrasunete si vibratii ultrasonore, generate de o sursa sau un grup de surse. Se caracterizeaza prin intensitate, durata si frecventa sunetelor componente. In practica, unitatea de masura utilizata este decibelul (dB).

Dupa originea lor, sursele de poluare sonora pot fi naturale sau artificiale. Unele surse naturale, precum eruptiile vulcanice, cutremurele, alunecarile de teren, provoaca efecte grave asupra sanatatii umane, fiind generatoare de stres. Alte surse naturale precum cascadele, vuietul valurilor, fosnetul vantului, au efecte benefice si nu pot fi incluse in categoria factorilor poluanti.

In mediul ambiant exista numeroase surse artificiale de poluare sonora. Unele surse sunt generatoare de mesaje sonore precum sirenele, soneriile, telefoanele, claxoanele autovehiculelor si sunt considerate ca elemente de “poluare normala” legata de existenta omului modern.

Alte surse de poluare sonora apar ca urmare a activitatii general umane cum ar fi traficul aerian si rutier, activitatea industriala, etc.

Traficul rutier genereaza zgomote prin functionarea motoarelor, frecarea rotilor de asfalt, frecarea autovehiculelor in miscare cu masa de aer. Cele mai zgomotoase autovehicule sunt considerate camioanele, autobuzele, motocicletele si automobilele de sport. Intensitatea zgomotului acestor autovehicule este proportionala cu viteza de deplasare si depinde de tipul de motor, cele Diesel si in doi timpi fiind considerate cele mai zgomotoase.

Traficul aerian constituie si el o sursa importanta de poluare sonora. Avioanele supersonice ating la decolare intensitati ale zgomotului de peste 160 dB, care se aud de la distante de peste 30 km. Efectele cele mai puternice se produc in timpul depasirii “barierei sonice”. Asa numitul “bang sonic” a produs in timp numeroase pagube, precum deteriorari de edificii istorice si catedrale, daramari de case din zona invecinata aeroporturilor, etc.

Zgomotele din intreprinderi sunt produse de motoare, masini, utilaje si instalatii care au piese in miscare. Cele mai zgomotoase intreprinderi sunt cele din industria constructiilor de masini, laminarea metalelor, forje, tesatorii.

Gradul de periculozitate al zgomotelor depinde de intensitatea zgomotului, frecventa sunetului si durata zgomotului. Limita inferioara daunatoare a zgomotelor este considerata la o intensitate de 80 dB. La 110 dB zgomotul are efect traumatizant, iar la 120 dB atinge limita durerii. La o intensitate de 120 dB omul poate fi activ doar 2 minute. Se considera ca zgomotele cu frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decat cele cu frecventa joasa.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman efecte care variaza de la usoare oboseli auditive si pana la stari nevrotice grave si leziuni ale aparatului auditiv. Zgomotele afecteaza echilibrul neurovegetativ, diminueaza volumul caloric, afecteaza functiile circulatorii, modifica ritmul cardiac si presiunea sanguina, produc insomnii, stari de teama, diminueaza atentia si siguranta. La intensitati ale zgomotelor de peste 120 dB apar traumatisme ale aparatului auditiv: ruperea timpanelor, dislocarea oaselor din urechea medie, lezarea organului Corti. Prin afectarea sistemului nervos de catre zgomote, pot apare imbolnaviri in orice tesut al organismului.