Fondul pentru mediu

Dupa 1989, practica crearii unor fonduri speciale pentru sustinerea financiara a activitatilor de protectie a mediului s-a extins cu rapiditate si in statele din Europa Centrala si de Est. Unele dintre acestea s-au constituit cu ajutor financiar occidental, prin conversia datoriei externe fata de o serie de tari dezvoltate in finantari pentru investitia de mediu sau grant-uri oferite in acelasi scop ori alte forme de ajutor extern, ca de exemplu Eco-Fund din Polonia, format din conversia datoriei externe fata de SUA (83,8%), un grant acordat de guvernul Norvegiei, Eco-Fund din Bulgaria, constituit din conversia datoriei externe fata de Elvetia (80,6%), un grant al Bancii Mondiale s.a. In paralel cu asemenea experiente s-au format fonduri de mediu permanente, alimentate esential prin surse interne (nationale).

Institutia si practica unui fond special pentru mediu au fost introduse in Romania prin Legea nr. 73/2000, inlocuita ulterior, prin Ordonanta de urgenta nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu (aprobata prin Legea nr. 105/2006). Potrivit acestei reglementari, Fondul pentru mediu este „un instrument economico-financiar destinat sustinerii si realizarii proiectelor pentru protectia mediului” (art. 1). Sursele (veniturile) de constituire a Fondului sunt:

a) o contributie de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor feroase si neferoase de catre detinatorii de astfel de deseuri, persoane fizice sau juridice. Sumele se retin prin stopaj la sursa de catre operatorii economici colectori si/sau valorificatori, autorizati potrivit legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu;

b) taxele pentru emisiile de poluanti in atmosfera, incasate de la operatori economici, in cuantumul prevazut in anexa nr. 1;

c) taxele incasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deseurilor valorificabile, in limitele prevazute in anexa nr. 2;

d) o taxa de 1 leu (RON)/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piata nationala de catre producatorii si importatorii de bunuri ambalate si ambalaje de desfacere;

e) o contributie de 2% din valoarea substantelor clasificate prin acte normative ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piata de catre producatori si importatori, cu exceptia celor utilizate la producerea medicamentelor;

f) in cazul vanzarii de catre proprietarul sau administratorul padurii, dupa caz, a masei lemnoase pe picior sau a sortimentelor de lemn brut obtinute in urma exploatarii, contributia la Fondul pentru mediu se stabileste prin aplicarea unui procent de 1% la valoarea de vanzare si se achita de catre cumparatorul operator economic, care introduce masa lemnoasa intr-un proces de prelucrare;

j) o contributie de 3% din suma care se incaseaza anual pentru gestionarea fondurilor de vanatoare, platita de catre gestionarii fondurilor de vanatoare;

i) o taxa de 1 leu (RON)/kg anvelopa, incasata de la producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate reutilizarii;

j) o contributie de 3% din suma care se plateste anual pentru gestionarea fondurilor de vanatoare, platita de catre gestionarii fondurilor de vanatoare;

k) donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice romane ori straine si a organizatiilor sau organismelor internationale;

l) sumele incasate din rambursarea finantarilor acordate, dobanzi, penalitati de intarziere, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru mediu;

m) sumele incasate de la manifestari organizate in beneficiul Fondului pentru mediu;

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

a)      sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si c`t mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;

b)      sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;

c)      sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor;

d)      sa urmareasca, prin foraje de observatii si control starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitelor de reziduuri de orice fel.

Potrivit dispozitiilor Legii nr. 171/1997 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a -II- a Apa, dupa criteriul situarii obiective si a destinatiei lor, apele se grupeaza in:

resurse de apa dulce - resursele alcatuite din ape de suprafata: r`uri, lacuri cu apa dulce sau fluviul Dunarea, precum si apele subterane, exclusiv apele minerale geotermale si apa plata;

apa pentru populatie - apa dulce necesara vietii si ambiantei asezarilor umane, care sustine functiuni si utilizari variate si multiple legate de nevoi gospodaresti, cresterea animalelor, activitati publice si industriale ale locuitorilor si altele;

apa potabila - orice apa de suprafata sau subterana, care, natural sau dupa o tratare adecvata fizico-chimica sau/si microbiologica, poate fi bauta fara pericol pentru sanatate;

apa uzata menajera - apa uzata provenita din satisfacerea nevoilor de apa gospodaresti ale centrelor populate, precum si a nevoilor de apa gospodaresti igienico-sanitare si social administrative ale diferitelor feluri de unitati industriale;

apa pentru industrie - apa dulce bruta sau tratata, utilizata de agentii economici cu activitate industriala;

ape uzate industrial - ape uzate provenite din satisfacerea nevoilor de apa in procesele tehnologice ale unitatilor industriale si din alte activitati asemanatoare (constructii transporturi etc.);

apa pentru irigatii - apa dulce necesara irigarii culturilor agricole, asigurata in principal din surse de apa de suprafata: r`urile interioare si fluviul Dunarea;

apa de desecare - drenaj - apa in exces din amenajarile de desecare - drenaj, evacuata in reteaua hidrografica.

Indiferent de forma de proprietate, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.

Apele din domeniul public sunt date in administrarea Regiei Autonome 'Apele Rom`ne' de catre Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului, in conditiile prevazute de lege.

In H.G. nr. 196/1991 modificata prin H.G. nr. 53/1993 se arata ca Regia Autonoma 'Apele Rom`ne' are ca scop aplicarea strategiei nationale in domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor, cu execeptia apelor minerale, termominerale, de uz alimentar, destinate utilizarii fizico-terapeutice si altor scopuri, action`nd pentru cunoasterea resurselor de apa, folosirea rationala si protectia lor impotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru prevenirea efectelor distructive ale apelor, asigurarea supravegherii meteorologice si hidrologice, in conditii de eficienta economica si de protectie sociala.

Obiectivul de activitate al Regiei Autonome il constituie, printre altele, gestionarea resurselor de apa, administrarea si exploatarea albiilor minore, a lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si asigurarea aplicarii legislatiei pentru folosirea si protectia resurselor de apa.

Administrarea si gestionarea anumitor ape subterane se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor Minerale (infiintata prin H.G. nr. 1035/1990), care are ca obiect principal de activitate gestionarea fondului hidromineral al statului, intretinerea surselor de apa minerala, executarea de interventii la surse si captari, protectia zacamintelor hidrominerale, urmarirea si administrarea intregului fond hidromineral din Rom`nia, in scopul evitarii unor fenomene de degradare si poluare si al punerii in valoare de noi zacaminte de ape minerale.

Av`nd in vedere ca poluarea apelor se poate produce nu numai intentionat, ci si accidental, prin Ordinul nr. 485/1995 al Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a fost organizat si functioneaza Sistemul de alarmare in caz de poluari accidentale ale apelor, S.A.P.A. - ROM.

Protectia apelor se realizeaza sub trei forme principale