Impactul sectorului energetic asupra mediului - consumul de energie pe cap de locuitor

Energia

1. Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generala)

Sectorul energetic reprezinta o sursa de poluare importanta, ca urmare a extractiei, prelucrarii si arderii combustibililor fosili. Din arderea combustibililor pentru producerea de energie in instalatiile mari de ardere rezulta in principal urmatorii poluanti in atmosfera: NOx, SO2, pulberi. In contextul aderarii la Uniunea Europeana a fost transpusa in legislatia romaneasca si este in curs de implementare Directiva 2001/80/EC privind Instalatiile Mari de Ardere.

Impactul sectorului energetic asupra mediului, care reprezinta o sursa importanta de poluare, a fost evaluat si s-au obtinut perioade de realizare a conformitatii la normele europene in domeniu-perioade de tranzitie pentru fiecare instalatie mare de ardere.

Pe teritoriul judetului Braila functioneaza doi agenti economici ce detin instalatii mari de ardere (SC CET SA Braila-2 instalatii mari de ardere si SC TERMOELECTRICA SA Bucuresti, Sucursala Electrocentrale Braila-2 instalatii mari de ardere).

SC CET SA Braila a intocmit pentru cele 2 instalatii mari de ardere Programe de reducere progresiva a emisiilor de SO2, NOx si pulberi urmand ca pana la sfarsitul perioadei de tranzitie 2010, respectiv 2011 societatea sa faca lucrari de investitii/ modernizare pentru reducerea acestor poluanti si incadrarea valorilor limita de emisie a acestora in limitele prevazute de HG 541/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. De altfel societatea SC CET SA Braila a solicitat si obtinut in anul 2007 acord de mediu pentru modernizarea cazanului Kirov pentru reducerea sarcinii minime Dn=50-60 t/h, cu prevederea de arzatoare cu formare de NOx redus, lucrarile fiind finalizate in anul 2007.

De asemenea SC TERMOELECTRICA SA Bucuresti, Sucursala Electrocentrale Braila a intocmit un Program de reducere progresiva a emisiilor de SO2, NOx si pulberi pentru instalatia mare de ardere nr.1 compusa din blocurile energetice nr. 1,2 si 3 urmand ca pana la sfarsitul perioadei de tranzitie 2013 societatea sa faca lucrari de investitii/ modernizare pentru reducerea acestor poluanti si incadrarea valorilor limita de emisie a acestora in limitele prevazute de HG 541/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. Blocul energetic nr.4 se constituie o instalatie mare de ardere distincta (avand cos distinct) este in prezent indisponibil functionarea acestuia fiind posibila doar dupa efectuarea de lucrari de retehnologizare. Pentru blocul energetic nr. 4 APM Bra ila a emis aviz pentru incetarea activitatii nr.2 din 01.02.2008.

2. Consumul brut de energie

Din urmatoarele tabele reiese consumul de energie primara (pacura si gaze naturale) precum si al energiei electrice consumata din sistem pentru judetul Braila de catre cei 2 agenti economici cu profil de producere a energiei electrice si termice-SC CET SA Braila si SC TERMOELECTRICA SA Bucuresti, Sucursala Electrocentrale Braila

Consumul brut de energie pentru anul 2009 la nivelul judetului

Consumul final energetic si consumul de enegie pe locuitorConsumul energetic in judetul Braila   in perioada 2001 – 2009

Judetul Braila	ANUL
	2001
Pacura (tone)						: Olimpiada de geografie - etapa judeteana : Marile calde si marile reci
Gaze naturale (mii mc)
Energie electrica (MW)									22786 (consumul de energie electrica din sistemul energetic si din productie proprie
Total energie (TEP)*

Consumul de energie pe cap de locuitor in Judetul Braila in perioada 2001 2009

MWh/ locuitor)

Consumurile de energie electrica (consumatori casnici) pentru judetul Braila:

-anul 2001: 105681 MWh                               -populatie 2001: 385066 locuitori

-anul 2002: 106386 MWh                               -populatie 2002: 375898 locuitori

-anul 2003: 112376 MWh                               -populatie 2003: 374318 locuitori

-anul 2004: 112982 MWh                               -populatie 2004: 371749 locuitori

-anul 2005: 115136 MWh -populatie 2005: 370428 locuitori

-anul 2006: 142096 MWh                               -populatie 2006: 367661 locuitori

-anul 2007: 141091 MWh                               -populatie 2007: 365628 locuitori

-anul 2008: 152104 MWh -populatie 2008: 362352 locuitori

-anul 2009: 163046 MWh                       -populatie 2009: 360191 locuitori

3. Productia de energie electrica

Productia de energie electrica in judetul Braila pentru perioada 2001 – 2009

In judetul Braila exista doi agenti economici cu profilul de activitate „Producere de energie electrica si termica, si anume: SC CET SA Braila si SC TERMOELECTRICA SA Bucuresti, Sucursala Electrocentrale Braila.

Energie electrica produsa de cei doi agenti economici in perioada 1999-2008 exprimata in MWh

4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului

Productia si consumul de energie determina contributii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit si producerea de efecte adverse asupra sanatatii umane.

Eficienta energetica reprezinta o conditie esentiala pentru o dezvoltare durabila. Competitivitatea unei economii se bazeaza si pe consumul eficient de resurse energetice si de energie. In acest context, trebuie sa se acorde o importanta speciala utilizarii eficiente a energiei.

5. IMPACTUL EXTRACTIEI DE TITEI SI GAZE ASUPRA MEDIULUI

Pe teritoriul judetului Braila isi desfasoara activitatea SC PETROM SA - Grup de zacaminte Independenta – Oprisenesti cu profil de activitate extractie titei si SNGN ROMGAZ SA Medias, sucursala Targu Mures, sector de productie Muntenia.

1. SC PETROM SA efectueaza activitatea de extractie titei pe structurile: Jugureanu -Padina; Liscoteanca; Stancuta; Bordei Verde si Oprisenesti.

Din activitatea SNP PETROM SA rezulta reziduuri petroliere (slam) care intra in categoria deseurilor cu continut de substante periculoase. Pana in anul 2006 pentru eliminarea acestora operatorul a utilizat doua bataluri in localitatea Oprisenesti. Ambele depozite au sistat activitatea conform calendarului de inchidere a depozitelor neconforme de deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului prevazut de HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, dupa cum urmeaza:

Batalul vechi a sistat activitatea in iulie 2006. Actiunile realizate in vederea inchiderii depozitului,prevazute in programul pentru conformare, sunt:

procesarea slamului (1500mc) care implica separarea acestuia dupa prelucrare in trei componente: apa sarata ce se reinjecteaza in subteran, titei recuperat si steril care in urma unor amendamente pe baza buletinelor de analiza poate avea diferite intrebuintari (ex. material umplutura pentru drumuri, pamant fertil etc.).

eliminarea cantitatii neprocesate (430 mc) in cuptoarele de clinker de la LAFARGE;

indepartarea materialelor solide depozitate in batal;

transportul solului contaminat (2000 tone) si depozitarea acestora in depozitul de stocare a deseurilor periculoase localizat in Moreni, jud. Dambovita; extragerea apei colectate din precipitatii)

Urmeaza a se realiza un program de ecologizare deoarece in urma investigatiilor s-a identificat contaminarea solului. In acest sens s-a realizat investigarea detaliata in vederea identificarii volumului de sol potential contaminat si stabilirea nivelului de poluare in zona batalului/sub batal; s-a realizat totodata si un studiu hidrogeologic in zona batalului pentru stabilirea gradului de contaminare a apei subterane care releva o poluare de amploare a amplasamentului, astfel:

o       din cele 20 locatii in 16 a fost determinata poluarea solului (depasiri ale pragului de interventie) pana la o adancime de maxim 10 m;

o       a fost determinata geometria corpului contaminat ;

o       lungimea penei de poluare este de 160 m;

o       volumul de sol corespunzator corpului contaminat (concentratie limita 200 mg/kg) - 70000mc;

Batalul nou cu o suprafata de 6600 m2 avea la data sistarii activitatii - 1.01.2007, un grad de umplere de aproximativ 15%. Conform programului de conformare stabilit prin avizul de inchidere, masurile de inchidere incep din anul 2010.

Pentru depozitarea/eliminarea/neutralizarea slamului petrolier si a solurilor infestate cu produs petrolier rezultate din activitate, in cursul anului 2008 s-a amenajat si s-a dat in folosinta o platforma de stocare temporara si va fi pusa in functiune o instalatie de bioremediere a acestor deseuri.

Pe structura Jugureanu sunt in faza de abandonare un numar de 143 de sonde. La un numar de 44 de sonde au fost constatate suprafete de teren poluate cu produs petrolier, peste pragul de interventie, conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector. urmand ca refacerea zonelor poluate cu produs petrolier sa se realizeze conform prevederilor HG nr. 1403/2007.

Tot pe aceasta structura a fost dezafectat Parcul 3 Jugureanu (Ulmu), unde s-au determinat poluari nesemnificative ale solului si subsolului, conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector.

Pe structura Liscoteanca a fost dezafectat Parcul 8 Liscoteanca unde s-au determinat valori ale poluarii solului si subsolului peste pragul de interventie conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector urmand ca refacerea zonelor poluate cu produs petrolier sa se realizeze conform prevederilor HG nr. 1403/2007.

Tot pe aceasta structura sunt in faza de abandonare un numar de 15 sonde unde s-au determinat poluari nesemnificative ale solului si subsolului .

Pe structura Oprisenesti a fost dezafectat Parcul 5 Oprisenesti unde s-au determinat valori ale poluarii solului si subsolului peste pragul de interventie conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector urmand ca refacerea zonelor poluate cu produs petrolier sa se realizeze conform prevederilor HG nr. 1403/2007.

Pe structura Bordei Verde au fost dezafectate Parcul 13 si Parcul 18 Bordei Verde unde s-au determinat poluari nesemnificative ale solului si subsolului, conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector.

Pe structura Padina sunt in faza de abandonare un numar de 44 de sonde. La un numar de 11 de sonde au fost constatate suprafete de teren poluate cu produs petrolier, peste pragul de interventie, conform Raportului la BM nivel II intocmit de SC PETROSTAR SA pentru eliberarea avizului de incetare activitate pentru acest sector urmand ca refacerea zonelor poluate cu produs petrolier sa se realizeze conform prevederilor HG nr. 1403/2007.

La obiectivele active (sonde in productie) o masura de reducere a impactului    contaminarii cu produse petroliere in anul 2009 o reprezinta reabilitarea pe raza judetului Braila a unui numar de 23 de beciuri valoarea investitiei ridicandu-se la 165.468 lei. S-au curatat careurile unor sonde unde au fost identificate poluari prin bilanturile de mediu de nivel II efectuate de SC AUDITECO SRL Bucuresti. Au fost decopertati cca 700 mc de sol contaminat cu hidrocarburi, proiectul ajungand la o valoare de cca 73.000 lei. De asemenea s-au mai executat doua puturi de monitorizare a panzei de apa freatica (unul in zona Parcului 4 Ianca si unul la Parcul 15 Ianca) in valoare de 10.300 lei.

2. Activitatea desfasurata de SNGN ROMGAZ SA - extractie gaze naturale pe structurile Jugureanu si Padina este de mai mica amploare. Poluarile solului si subsolului datorate acestei activitati se pot aprecia ca nesemnificative din urmatoarele considerente :

din activitate nu rezulta slamuri petroliere si soluri infestate cu produs petrolier

pe amplasament exista un numar redus de sonde care nu debiteaza eruptiv.

singurele ape uzate provenite din separarea fazelor sunt ape de zacamant, colectate in habe metalice si sunt reutilizate in prepararea fluidului de foraj utilizat in RK-uri sau la forajul noilor sonde.

6. Energii neconventionale

Dezvoltarea intregii societati se bazeaza pe materiile prime-petrol, carbune si pe gazele naturale -, materii prime care nu se regenereaza si care, la un moment dat, se vor epuiza, in plus, utilizarea acestor materii prime contribuie la schimbarea climatica. Astfel, valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie constituie o optiune viabila, contribuind la combaterea schimbarilor climatice, diminuarea riscurilor ecologice generate de impactul productiei de energie asupra mediului, cresterea sigurantei in alimentarea cu energie.

Totodata, valorificarea resurselor regenerabile de energie este necesara pentru inlocuirea treptata a energiei produsa pe baza combustibililor fosili cu energie curata.

Pe teritoriul judetului Braila in prezent nu se produce energie electrica din surse regenerabile. Pe teritoriul judetului Braila, in extravilanul orasului Insuratei, se intentioneaza a se amplasa un parc eolian pentru producerea energiei electrice alcatuit din 93 centrale eoliene tip ENERCON E 82, VESTAS 90 sau GENERAL ELECTRIC fiecare cu o putere de 2 MW (putere totala 188 MW). Pentru aceasta titularul proiectului SC ENERGIE ECOLOGICA ROGIS SGR SRL a solicitat acord de mediu, obtinand acordul de mediu nr. 42/20.05.2009.

Pe termen mediu, sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale, dar este cert ca, in masura potentialului local, datorita avantajelor pe care le au (resurse locale, ecologice, ieftine, independente de importuri si crize mondiale, etc.), acestea trebuie utilizate in complementaritate cu combustibilii fosili si energia nucleara.

7. Evolutia energiei in perioada 1995-2008 si tendintele generale in urmatorii ani

Consumul de energie electrica pe cap de locuitor la nivelul municipiului Braila a fost tratat la cap.12.2.1, observandu-se in perioada 2001-2009 o usoara crestere a acestuia. Nu avem furnizate date cu privire la evolutia consumurilor de energie electrica a consumatorilor industriali, iar o prognoza a consumului de energie electrica este foarte greu de facut, acesta depinzand de multi factori. Putem totusi aprecia ca in anii ce vor urma consumul anual de energie electrica va ramane constant, avand in vedere proiectele ce se vor derula pentru reabilitarea termica a cladirilor, proiecte de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului apei si solului.

8. Eficienta energetica in judetul Braila– costuri si beneficii

Ordonanta nr.22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, ordonanta care transpune Directiva Parlamentului European 2006/32/CE constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale de eficienta energetica.

Aceasta ordonanta prevede masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice si obligatii pentru consumatorii finali de energie, obligatii ale distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie a energiei si societatilor de vanzare cu amanuntul a energiei si directii principale ale programelor de imbunatatire a eficientei energetice.

De asemenea a fost adoptata Ordonanta de urgenta nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte care transpune Directiva 2006/32/CE a Parlamentului Europeansi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetica la consumatorii finali si serviciile energetice precum si Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind eficienta energetica a cladirilor.

La nivelul judetului Braila au fost avizate proiecte de reabilitare termica a cladirilor de locuit si proiecte de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului apei si solului.

Ghidul de finantare a Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului apei si solului, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 565/2009, a fost ulterior modificat si completat prin Ordinul Ministrului Mediului nr.1338/2009.

Consiliul Judetean Braila a solicitat la APM Braila acorduri de mediu pentru montarea de instalatii solare pentru prepararea apei calde menajere la Spitalul Judetean de Urgenta Braila-corpurile A si B si pentru Spitalul de Obstetrica si Ginecologie Braila, pentru care a obtinut notificarile B nr. 13555/28.10.2009, nr. 13557/28.10.2009, respectiv 13556/28.10.2009. In prezent proiectele sunt inca in procedura de evaluare la Administratia Fondului pentru Mediu.

In cadrul sedintei Comitetului de Avizare din 25.11.2009 al Administratiei Fondului pentru Mediu s-a stabilit rezultatul analizei proiectelor depuse in prima etapa a Programului de inlocuire sau de completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunata tirea calita tii aerului, apei si solului (Cereri de finantare depuse in perioada 15 iulie - 14 august), printre proiectele aprobate in program figureaza si UAT BRAILA cu caminul pentru personae varstnice-Lacul Sarat, conform datelor publicate pe pagina web a Administratiei Fondului pentru Mediu.