Privita
istoric, poluarea mediului a aparut odata cu omul, dar s-a dezvoltat si s-a
diversificat pe masura evolutiei societatii umane, ajungand astazi una dintre
importantele preocupari ale specialistilor din diferite domenii ale stiintei si
tehnicii, ale statelor si guvernelor, ale intregii populatii a pamantului. Aceasta, pentru ca primejdia reprezentata de poluare a crescut si
creste neincetat, impunand masuri urgente pe plan national si international, in
spiritul ideilor pentru combaterea poluarii.
· Principalele forme de poluare a mediului
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra
sanatatii a imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in
diferite tipuri de poluare si anume:
I. Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de
poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator a
germenilor microbieni producatori de boli. Astfel, poluarea bacteriana
insoteste deopotriva omul, oriunde s-ar gasi si indiferent pe ce treapta de civilizatie s-ar afla, fie la triburile
nomade, fie la societatile cele mai evoluate. Pericolul
principal reprezentat de poluarea biologica consta in declansarea de epidemii,
care fac numeroase victime. Totusi, putem afirma ca, datorita masurilor
luate in prezent, poluarea biologica – bacteriologica, virusologica si
parazitologica, are o frecventa foarte redusa.
II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator
a diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce
in ce mai evidenta, atat prin cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin
diversificarea ei. Pericolul principal al poluarii chimice il
reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor substante.
III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand, poluarea
radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi in stiinta,
industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc Pericolul deosebit al substantelor radioactive in mediu si in
potentialul lor nociv chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii
radioactive i se adauga poluarea sonora, tot ca o componenta a
poluarii fizice. Zgomotul, ca si vibratiile si ultrasunetele
sunt frecvent prezente in mediul de munca si de viata al omului modern, iar
intensitatile poluarii sonore sunt in continua crestere.
Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti
fonici, au consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numar tot mai mare de persoane din orasele aglomerate
recurge la specialistii psihiatri pentru a gasi un remediu pentru starea lor
proasta (anxietate, palpitatii, amnezii nesteptate, lipsa puterii de
concentrare, dureri de cap). In sfarsit nu putem trece cu
vederea poluarea termica, poate cea mai recenta forma de poluare fizica cu
influente puternice asupra mediului inconjurator, in special asupra apei si
aerului, si, indirect, asupra sanatatii populatiei. Marea varietate a
poluarii fizice, ca si timpul relativ scurt de la punerea ei in evidenta, o
face mai putin bine cunoscuta decat pe cea biologica si chimica, necesitand
eforturi deosebite de investigare si cercetare pentru a putea fi stapanita in
viitorul nu prea indepartat.
Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea
solului, poluarea aerului (atmosferica). Aceste elemente de baza vietii
omenesti se pare ca sunt si cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale
fiintei omenesti.
Solul, ca si aerul si apa este un factor de mediu cu
influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si
protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata
cat mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerata ca o
consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata
indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din
activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a
unor substante chimice in practica agricola. Tinand seama de provenienta lor,
reziduurile pot fi clasificate in:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte
si localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot
fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte
variata in functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata (in
industria alimentara – predominant componente organice, pe cand in industria
chimica, metalurgica, siderurgica, miniera – predominant substante chimice
organice sau anorganice);
- reziduuri agro – zootehnice, legate indeosebi de cresterea si ingrijirea
animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de doua categorii:
- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, paraziti),
eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac
parte integranta din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt in cea mai mare parte, de natura organica. Importanta
lor este multipla: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte si
rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi
antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza etc.
Ca masuri de prevenire si combatere a poluarii solului sunt: colectarea igienica
a reziduurilor menajere in recipiente speciale, indepartarea organizata si la
perioade cat mai scurte a reziduurilor colectate in afara localitatilor,
depozitarea controlata sau tratarea corespunzatoare a reziduurilor indepartate
prin neutralizarea lor, utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural, a
reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea si reutilizarea
(reciclarea) reziduurilor etc.
Apa este un factor de mediu indispensabil vietii. Ea indeplineste in organism
multiple functii, fara apa toate reactiile biologice
devenind imposibile. Lipsa de apa sau consumul de apa
poluata are multiple consecinte negative asupra omului si sanatatii sale.
La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate in:
Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei in locuinte si
institutii publice, bogate in microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau
sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si
spalarea materiilor prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si
instalatiilor, si au o compozitie heterogena.
- apele reziduale agro – zootehnice, provenite mai
ales ca urmare a utilizarii apei in scopuri agricole (irigatii), cat si pentru
alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice
(ploaie, zapada), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare
(topirea inului sau canepii).
Multitudinea si variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la
pluralitatea elementelor poluante, impartite in:
- elemente biologice, reprezentate, in principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substante chimice organice sau anorganice;
Ca masuri de prevenire a poluarii apei sunt: interzicerea indepartarii la
intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa, organizarea
corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor locale, construirea de
statii de epurare, construirea de statii sau sisteme de epurare specifice
pentru apele reziduale ale intreprinderilor industriale, inzestrarea cu sisteme
de retinere si colectare a substantelor radioactive din apele reziduale ale
unitatilor unde se produc sau se utilizeaza radionuclizi, controlul depozitarii
reziduurilor solide;
Aerul formeaza invelisul gazos al Pamantului, reprezentans si el un element
indispensabil vietii. Poluarea aerului consta din modificarea compozitiei sale
normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul si alte gaze, vapori de apa, pulberi) in mod deosebit prin patrunderea in atmosfera
a unor elemente straine si cu efecte nocive. Sursele de poluare a aerului sunt:
Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec in natura
sunt:
· solul, care sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberare de particule
foarte fine;
· plantele si animalele, care pot elimina in aer diverse
elemente(fulgi,polen,par)
· eruptiile vulcanice, care arunca in aer mari cantitati de gaze, particule
solide;
Sursele artificiale, reprezentate de activitatile omului:
· procesele de combustie, de la incalzirea locuintelor si pana la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie in scopuri industriale;
· procesele industriale, constituite din raspandirea in aer a diversilor
poluanti eliminati de intreprinderile industriale;
· transporturile, constand in transporturi de tip feroviar, naval si aerian si
in special rutier;
Ca elemente poluante principale sunt:
· suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate in
atmosfera;
· gazele sub forma de poluanti in stare gazoasa, raspanditi in atmosfera;
Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei
sunt: construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit, tratarea
prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea
concentratiei de poluanti, asigurarea unor arderi complete a combustibililor
utilizati in industrie, inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii
de retinere a poluantilor, reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule
pentru reducerea eliminarii poluantilor, inlocuirea combustibilului inferior cu
cel superior, mai putin poluant, amenajarea cat mai multor spatii verzi etc.
Formele de poluare sunt foarte diverse si afecteaza multe aspecte ale Terrei.
Unele din efectele devastatoare ale poluantilor nu pot fi observate inmomentul
poluarii insa, in timp, consecintele majore vor afecta intreaga planeta si in
acelasi timp si pe cel care da nastere aceastei situatii :
omul. Desi o parte din poluarea mediului este
rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare
parte este cauzata de activitatile umane.
4. Impactul poluarii asupra sanatatii vietuitoarelor
Actiunea mediului poluant asupra organismului uman este
foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in
activitatea omului, disconfortul, pana la perturbari puternice ale starii de
sanatate si chiar pierderea de vieti omenesti. Aceste efecte
au fost sesizate de multa vreme, insa omul a ramas tot iresponsabil fata de
natura. Efectele acute au fost primele asupra carora
s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii mediului asupra
sanatatii populatiei. Ele se datoreaza unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu, care au repercusiuni
puternice asupra organismului uman. Efectele cronice
reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii
mediului asupra sanatatii. Acestea se datoreaza faptului ca in mod
obisnuit diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate
pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor, continua chiar la concentratii
mai scazute, nu este lipsita de consecinte nedorite. Efectele cronice au insa o deosebita importanta si sub aspect
economic si social.
Incarcarea organismului populatiei expuse cu anumiti poluanti cunoscuti a avea
calitati de depozitare in anumite organe reprezinta un
alt aspect important al influentei poluarii mediului asupra sanatatii. Este
vorba, in special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo – clorurate, de
unele substante radioactive si alti poluanti care intra in aceasta categorie.
Efectele indirecte ale poluarii constau insa si din influentele asupra faunei
si florei, care uneori sunt mult mai sensibile decat organismul uman la
actiunea diversilor poluanti. Se stie astfel ca animalele,
pasarile, insectele, unele organisme acvative, ca si plantele sufera influenta
poluantilor pana la disparitia sau distrugerea lor.
Cunoasterea acestor efecte ale poluarii mediului asupra
sanatatii a condus la necesitatea instituirii unor masuri de protectie a
mediului inconjurator. S-a afirmat ca toate
efectele asupra sanatatii oamenilor aratate mai sus sunt rezultatul ruperii
echilibrului dintre organismul uman si mediuul inconjurator. In anumite
situatii de poluare s-au inregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii,
bronsite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febra tifoida, dizenteria,
holera, poliomelita, hepatita epidemica, amibiaza, lambliazafascioloza,
intoxicatii (poluarea apei).
In concluzie, se pare ca poluarea mediului inconjurator dauneaza foarte mult
sanatatii omului si de aceea ar trebui sa ne indreptam
cu totii atentia asupra acestei consecinte a poluarii.
Protectia mediului inconjurator
Protectia mediului inconjurator a aparut ca problema a
omenirii numai in zilele noastre, respectiv atunci cand omul a cucerit intreg
spatiu al Terrei, prielnic vietii. Acum, bogatiile si resursele de energie au
fost afectate in asa masura incat se intrevede epuizarea rapida a unora dintre
ele, iar unele conditii esentiale existentei umane, ca apa
sau aerul, dau semne de otravire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul
omenirii sa fie pus sub semnul intrebarii, daca
bineinteles nu se iau masuri energice de protectie a planetei. Omul a inteles
ca face si el parte din natura, ca Terra si resursele ei sunt limitate, ca
aceasta planeta functioneaza ca un sistem si ca
dereglarile produse intr-un loc pot avea repercusiuni pentru un intreg circuit,
inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renunta insa la
ritmurile inalte ale dezvoltarii economice. Calea pentru realizarea
acestor ritmuri, cu mentinerea unei bune calitati a mediului, este exploatarea acestuia in asa fel incat sa se poata
regenera si conserva in permanenta.
Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de
ani, din necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au
diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei : subtierea stratului de ozon, incalzirea globala,
ploile acide, poluarea apelor, a aerului si a solului. Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament
responsabil fata de natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea
mediului inconjurator este atat individuala, dar mai
ales colectiva: protectia naturii angajeaza colaborare si sprijin reciproc pe
plan local, judetean, national si mai ales international.
Construind fabrici si uzine, dezvoltand orasele si transporturile, defrisand
padurile pentru a folosi lemnul si a mari suprafetele
agricole, aruncand nepasator in apa si in aer cantitati mari de deseuri toxice
omul a stricat echilibrul natural existent in mediul inconjurator, asa incat
uneori si-a pus in pericol insasi viata lui. In asemenea situatie, fiinta umana
s-a vazut nevoita sa ia atitudine pentru inlaturarea raului pe care l-a produs
si sa treaca urgent la luarea unor masuri pentru protectia mediului
inconjurator, pentru mentinerea in natura a unui echilibru normal intre toti
factorii care compun mediul.
Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, insa depinde de noi
daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cat
mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea
planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca
populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta
problema este doar a specialistilor si a forurilor
internationale, este tot atat de eronata, pe cat este si de grava. Ocrotirea
planetei este o problema mondiala, si, tocmai de
aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate.
Trecerea ecologiei de la stadiul de simpla disciplina stiintifica la cea de
problema a constiintei comune, nationala si internationala, reprezinta o
realitate trista in zilele noastre, cand distrugerea echilibrului natural al
intregii planete este iminenta. Lupta
impotriva poluarii intregii planete solicita colaborare si cooperare
internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai intr-un mediu curat,
sanatos si nepoluat. Sta in puterea omului sa
ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si
agravarea acestui proces daunator.