Deseurile - cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor in judet

DESEURI

1. Date generale.

Deseurile reprezinta una din problemele cele mai acute legate de protectia mediului.

In fiecare an se genereaza mari cantitati de deseuri atat din productie cat si de la populatie, deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice care au un mod de gestionare specific.

Conform legislatiei europene de mediu transpusa prin acte normative nationale se impune economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare si aplicarea unor solutii eficiente pentru diminuarea impactului deseurilor asupra mediului .

Operatorii economici au obligatia de a valorifica deseurile proprii prin reciclare, valorificare energetica, tratare (pentru diminuarea gradului de periculozitate) si, doar in ultimul rand, solutia aleasa sa fie, eliminarea prin incinerare sau depozitare. Informatiile privind generarea deseurilor si practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante in identificarea riscurilor potentiale pentru mediu si sanatate umana, cat si pentru verificarea modului de respectare a gestionarii deseurilor impuse prin legislatia in vigoare.

Cadrul legislativ privind gestionarea deseurilor

Directivele europene privind gestionarea deseurilor se incadreaza in patru grupe principale:

Legislatia cadru privind deseurile – Directiva cadru 2006/12/EC, care contine prevederi pentru toate tipurile de deseuri, mai putin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive si Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care contine prevederi privind managementul, valorificarea si  eliminarea corecta a deseurilor periculoase transpuse in legislatia romaneasca prin:

OUG 78/2000 privind regimul deseurilor (MO nr. 283/22.06.2000), aprobata cu modificari prin Legea 426/2001 (MO nr. 411/25.02001), modificata de OUG 61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006), aprobata prin Legea 27/2007 (MO nr. 38/18.01.2007)

o Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, modificata prin HG 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007) o      Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Integrarii Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvolt_rii Durabile nr. 951/2007 (MO nr.

497/25.02007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor

o Hotararea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

Legislatia privind fluxuri speciale de deseuri: reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii si acumulatori, produse cu continut de bifenili policlorurati si trifenili policlorurati (PCB si PCT), namoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deseuri de echipamente electrice si electronice, deseuri de dioxid de titan.

Legislatia privind operatiile de tratare a deseurilor

• Hotararea de Guvern nr.128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea deseurilor, completata si modificata de Hotararea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr. 332/20.04.2005)
• Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

Legislatia privind eliminarea deseurilor prin depozitare

• Hotararea de Guvern nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea deseurilor
• Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 (MO nr.86 bis/ 26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind  depozitarea deseurilor
• Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor in fiecare clasa de depozit

Legislatia privind transportul, importul si exportul deseurilor

• Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deseuri si Regulamentul (CE) nr. 801/2007 privind exportul anumitor deseuri destinate recuperarii enumerate in anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 in anumite tari in care Decizia OCDE privind controlul circulatiei transfrontaliere a deseurilor nu se aplica, transpuse in legislatia romaneasca   prin:
• o Hotararea de Guvern nr. 788/2007 (MO 522/02.08.2007) privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri
• o Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel o Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 (MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministrului Economiei si Comertului si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, modificat prin Ordinul 986/2188/821 din 2006 (MO 66/29.01.2007) al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Economiei si Comertului si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
• o Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007  care se presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora
• Toate directivele Uniunii Europene privind gestionarea deseurilor au fost transpuse in legislatia nationala.

Strategia Nationala, cu Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planurile Regionale si Judetene de Gestionare a Deseurilor asigura instrumentele de baza prin care se asigura gestionarea deseurilor in Romania.

2. Deseurile municipale

2.1. Cantitati si compozitie

Deseurile menajere sunt definite ca deseuri provenite din activitati casnice si fac parte din categoria 15.01 si 20 din anexa nr. 2 la H.G. 856/2002 privind gestiunea deseurilor.

Deseurile asimilabile cu deseuri menajere sunt 'deseurile provenite din industrie, din comert, din sectorul public sau administrativ, care prezinta proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea'.

Astfel, categoria deseurilor municipale si asimilabile include:

• Deseuri menajere generate in gospodariile populatiei;
• Deseuri de tip menajer generate in unitatile economico – sociale;
• Deseuri din comert;
• Deseuri stradale;
• Deseuri din parcuri si gradini;
• Namoluri de la epurarea apelor uzate;
• Deseuri din constructii si demolari.

Responsabilitatea gestionarii deseurilor municipale si asimilabile revine administratiei publice locale conform Legii 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localitatilor. Serviciul de salubrizare a localitatilor ce implica activitati de precolectare, colectare, transport si depozitare a deseuri municipale, se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritarilor administratiei publice locale.

Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

gestiune directa de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate sau prin

• gestiune delegata - autoritatile administratiei publice locale apeleaza pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare in vederea realizarii acestora .

Cea de-a doua varianta este aplicata in municipiul Braila pentru serviciul de salubrizare.

Ca urmare a gradului redus de dezvoltare a sistemunui de colectare selectiva a deseurilor municipale, peste 80% din cantitatile generate sunt eliminate prin depozitare.

Astfel, cantitatile de deseuri municipale generate si eliminate in anul 2009 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 2.1.1.

Estimarea compozitiei de deseuri menajere este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 2.1.2.

Suprafata municipiului Braila a fost acoperita de serviciile de salubritate in proportie de aproximativ 95%.

In tabelul urmator este prezentata populatia platitoare de taxe de salubrizare raportata la populatia municipiului Braila, pentru anul 2009.

Tabel 2.1.3.

Evolutia gradului de colectare a deseurilor municipale in perioada 2001- 2009

Tabel 2.1.4.

2.2. Deseuri biodegradabile

Deseurile biodegradabile sunt acele deseuri care sufera descompunere anaeroba sau aeroba

In aceasta categorie sunt cuprinse :

• deseurile biodegradabile din gospodarii si unitati de alimentatie publica
• deseuri vegetale din parcuri si gradini ;
• deseuri biodegradabile din piete ;
• namolul de la statiile de epurare orasenesti .

Aceste deseuri reprezinta un procent de aprox. 60% din cantitatea de deseuri municipale in mediul urban si 80% din cantitatea de deseuri generata in mediul rural.

Solutiile de recuperare/reciclare si reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt :

- compostarea (degradarea aeroba);

- degradarea anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz,

- tratare mecano - biologica (degradare aeroba) cu producere de deseuri stabilizate, depozitabile

In municipiul Braila nu se face o colectare separata a materialului biodegradabil, dar in mediul rural populatia practica metode de reutilizare in gospodariile proprii.

Conform normelor europene transpuse in legislatia nationala obiectivele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate prevad reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate astfel incat pana in anul 2016 sa se ajunga la numai 35% din greutatea totala a deseurilor produse in anul 1995.

Tinand cont de necesitatea reducerii deseurilor depozitate, in anul 2006 Consiliul Judetean in cadrul programului Phare CES 2004 a obtinut finantare pe proiectul Statie de compostare deseuri biodegradabile oras Ianca, obiectiv prevazut in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor. Acest proiect a fost realizat si functioneaza din decembrie 2008.

Cantitatea de deseuri biodegradabile depozitata in anul 2009 este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 2.2.1.

2.3. Gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

In fiecare an, pana la data de 15 martie, autoritatile teritoriale pentru protectia mediului realizeaza inventarul ambalajelor si deseurilor de ambalaje pentru anul precedent, conform H.G. 1872/2006 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si Ord.MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje

Inventarul cuprinde operatorii economici care

produc ambalaje si/sau produse ambalate

importa ambalaje si/sau produse ambalate

recicleaza / valorifica deseuri de ambalaje;

Astfel pentru anul 2009 au fost inventariati un numar de 81 agenti economici dupa cum urmeaza:

60 agenti economici producatori de produse ambalate

9 agenti economici producatori de ambalaje

10 importatori de ambalaje si produse ambalate

2 agenti economici colectori de deseuri de ambalaje

Cantitatile  de ambalaje rezultate in urma inventarierii sunt urmatoarele:

Ambalaje introduse pe piata de catre importatorii si producatorii de ambalaje  - 9868,4 t,

Ambalaje introduse pe piata prin produsele ambalate – 4129,77 t

Deseuri de ambalaje colectate de catre colectorii autorizati - 801,49 t

Deseuri de ambalaje provenite din deseurile municipale eliminate – 220,75 t

2.4. Tratarea si valorificarea deseurilor municipale

Intrucat in prezent nu este implementat un sistem de colectare separata, cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute. In anul 2009 SC Brai Cata SRL -operator de salubritate, a infiintat in municipiul Braila treizeci puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor de la populatie de tipul PET, hartie si carton, prin amplasarea containerelor speciale pentru colectarea separata. Incepand cu anul 2008 a inceput derularea a doua proiecte care vor realiza infrastructura necesara pentru colectare selectiva in localitatile Faurei si Insuratei.

Situatia deseurilor colectate si valorificate de catre agentii economici autorizati pentru aceasta activitate este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 2.4.1.

Fig. 2.4.1

Fig. 2.4.2

Fig. 2.4.3

In prezent, la nivelul judetului nu exista instalatii de tratare mecano - biologica, fermentare anaeroba sau instalatii de incinerare pentru deseuri municipale.

2.5. Eliminarea deseurilor municipale

In municipiul Braila colectarea deseurilor menajere se efectueaza in mod organizat prin intermediul a trei operatori de salubritate : S.C. ECO S.A., S.C. BRAI-CATA S.R.L., S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE S.R.L. care au in dotare urmatoarele mijloace de colectare si transport al deseurilor:

1. SC ECO SA – pubele 240 l - 928 buc; Eurocontainer 1100 l – 22 buc; autogunoiere compactoare 10 mc – 8 buc.; autotransportoare cu container 3,8 mc-
2. SC BRAI -  CATA SRL – pubele 120 l – 1200; pubele 240 l – 2500 buc; eurocontainere 1100 l – 130 buc; autogunoiere 11 buc; autotransportoare 1 buc;
3. SC RER SRL pubele 120 l – 170 buc; pubele 240 l – 312 buc; eurocontainere 1100 l 120 buc; autogunoiere 9 buc; tractoare cu remorca 1 buc.

Cantitatile de deseuri colectate de catre operatorii de salubritate sunt redate mai jos:

Tabel 2.5.1.

La ora actuala principala modalitate de eliminare a deseurilor menajere si asimilabile acestora este depozitarea, intrucat doar un procent relativ mic de deseuri sunt colectate selectiv si valorificate sau tratate pentru ca nu exista instalatii pentru tratarea deseurilor municipale.

Pentru municipiul Braila functioneaza din anul 2002 un depozit conform de deseuri menajere si industriale asimilabile acestora, situat in localitatea Muchea. Acesta este construit si exploatat in conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. MMGA 757/2005.

Suprafata totala proiectata a depozitului este de 18.08 ha, in prezent functionand, cu o suprafata de 3.1 ha - celula nr. 1 si o capacitate de depozitare de 434000 mc. Cantitatea medie de deseuri colectata de la populatia municipiului si eliminata anual pe acest depozit este de aproape 70 000 t.

Tabel 2.5.2

De asemenea, exista si diversi agenti economici care au contract cu SC Tracon SA in vederea eliminarii deseurilor generate de tipul celor asimilabile cu cele menajere.

Conform proiectului, la atingerea capacitatii de umplere de 75% a primei celule trebuie demarata construirea celulei urmatoare. La sfarsitul anului 2009 avea un grad de umplere de aproximativ 80%, urmand ca pana la sfarsitul semestrului I 2010 sa se finalizeze construirea celei de-a doua celule.

Eliminarea deseurilor menajere din judetul Braila

In orasele Ianca, Insuratei si Faurei, Directiile Serviciilor de Gospodarire Locala desfasoara activitati de colectare si transport a deseurilor menajere, acestea fiind ulterior eliminate pe depozite.

Tabel 2.5.3

In orasele Ianca si Faurei functioneaza depozite de deseuri menajere neecologice, neconforme cu legislatia actuala

• depozitul Faurei are o suprafata de 1.5 ha si o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95% ,

• depozitul Ianca are o suprafata de 0,97 ha si un grad de umplere de 50% .

Aceste depozite au fost programate sa sisteze depozitarea conform calendarului de inchidere prevazut de HG 349/2005 in anul 2009 si respectiv 2017, termen respectat in cazul depozitului Ianca. Pana la momentul inchiderii autoritatile responsabile au obligatia de a lua masurile necesare pentru a crea solutii alternative, in conformitate cu prevederile  Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor, ale Masterplanului si ale legislatiei de mediu in vigoare. Dupa inchiderea deopozitului neconform, Consliul Local Ianca a incheiat contract pentru depozitarea deseurilor menajere la platforma ecologica Galbinasi din judetul Buzau.

Tabel 2.5.4 Cantitatea de deseuri depozitata pe depozitele neconforme:

Deseurile generate de catre populatia din mediul rural erau depozitate pe un numar de

155 de platforme de depozitare satesti, ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, in iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Intrucat aproximativ 80% din compozitia deseurilor care erau eliminate pe platformele rurale o reprezinta dejectiile de la animalele crescute in gospodariile populatiei, administratia publica locala trebuie sa implementeze masuri de prevenire a ocuparii terenurilor cu astfel de reziduuri. Astfel s-a dispus utilizarea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole dupa compostarea acestora prin metode traditionale pe terenurile proprii. O alta solutie este compostarea in facilitati special amenajate, in acest sens existand deocamdata o singura statie de compostare a dejectiilor animaliere in localitatea Ianca, functionala din anul 2009, care poate prelua un volum de 17000 mc de dejectii anual.

2.6. Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale

Estimarea privind cantitatile specifice de deseuri menajere periculoase se bazeaza pe date din Germania (3 kg/persoana pe an) si Irlanda (2.5 kg/persoana pe an). Se estimeaza ca in zonele urbane rata de generare ar fi similara cu cea din Irlanda, de aproximativ 2,5 kg/persoana pe an, iar pentru regiunile rurale ar trebui sa fie considerabil mai mica si anume 1,5 kg/persoana pe an, prin reducerea cantitatii de produse fitosanitare utilizate.

Tabel 2.6 Cantitate de deseuri menajere periculoase estimate in Braila

Neexistand facilitatile pentru colectare selectiva colectarea componentelor periculoase din deseurile municipale nu se realizeaza. Sunt necesare campanii prelungite de constientizare a publicului in legatura cu riscurile acestor deseuri pentru mediu si sanatatea umana. La inceput, eficienta de colectare separata a deseurilor periculoase va fi destul de scazuta si va creste doar prin educatie continua.

2. Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari

In municipiul Braila, cantitatile de deseuri care provin din constructii si demolari, aproximate la 3000 t, au fost utilizate ca material de umplutura pe diferite terenuri stabilite de catre Primaria Braila, neexistand la ora actuala un depozit adecvat pentru eliminarea acestora.

In acest context, pe viitor se impune organizarea activitatii de eliminare si valorificare a deseurilor din constructii si demolari in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

3. Deseuri de productie

In tabelul 3. sunt prezentate cantitatile de deseuri de productie generate, valorificate, eliminate si aflate in stoc.

Tabel 3. - deseuri de productie din raportarile lunare

3.1. Generarea deseurilor de productie periculoase

Pentru transportul deseurilor periculoase APM Braila a aprobat in anul 2009 conform Ordinului nr. 2/ 2004 un numar de 105 formulare pentru transportul deseurilor si substantelor chimice din care :

• 20 pentru transportul echipamentelor cu continut de PCB
• 85 pentru transportul reactivilor chimici expirati si a altor tipuri de deseuri.

Avand in vedere activitatea de colectare si eliminare a deseurilor periculoase desfasurata de catre SC SETCAR SA in anul 2009 au fost colectate, valorificate sau eliminate (prin instalatia proprie sau predate/exportate in vederea eliminarii) urmatoarele cantitati de deseuri:

• 373,75 t reactivi chimici cu termen de valabilitate expirat – eliminate prin instalatia proprie
• 4052,66 t solutii galvanice valorificate prin instalatia proprie sau terti
• 258,94 t condensatoare cu continut de PCB eliminata prin instalatia proprie sau terti
• 3,42 t  deseuri de pesticide eliminata prin terti
• 21,47 t   ulei uzat colectat si valorificat prin terti
• 12 t  azbest colectat si predat spre eliminare

Monitorizarea agentilor economici care genereaza deseuri de productie se realizeaza lunar, semestrial sau anual in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu sau cu prevederile din autorizatia de mediu. Datele sunt raportate de generatorii de deseuri in conformitate cu prevederile HG 856/2002 privind gestionarea deseurilor.

Din inventarul realizat de APM Braila cu privire la deseurilor de productie generate de agentii economici din judetului Braila rezulta urmatoarea situatie:

Deseurile generate de agentii economici sunt depozitate temporar in vederea valorificarii sau eliminarii. La sfarsitul anului 2009 in Braila nu existau stocuri semnificative de deseuri de productie in cadrul societatilor generatoare, acestea fiind eliminate pe parcursul anului.

SC SETCAR SRL desfasoara activitatea de depozitare temporara a deseurilor periculoase  detinand urmatoarele capacitati:

1.depozit de reactivi chimici cu termen de valabilitate expirat – capacitate 60t.

2.depozit deseuri periculoase vrac – capacitate 400t

3.depozit de reactivi toxici cu termene de valabilitate depasite – capacitate 40t

4.depozit de pesticide expirate – capacitate 40t

5.depozit de deseuri periculoase ambalate pentru a fi eliminate la terti capacitate 400t.

O alta categorie de deseuri cu continut de substante periculoase gestionata pe teritoriul judetului este cea rezultata din activitatea SNP PETROM SA Sucursala Braila care detine doua bataluri de eliminare a reziduurilor petroliere (slam), in localitatea Oprisenesti. Ambele depozite au sistat activitatea conform calendarului de inchidere a depozitelor de deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului prevazut de HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, dupa cum urmeaza:

• Batalul vechi a sistat activitatea in iulie 2006, in 2008 s-a finalizat procesarea slamului fiind in curs de ecologizare. Procesarea slamului implica separarea acestuia dupa prelucrare in trei componente: apa sarata ce se reinjecteaza in subteran, titei recuperat si steril care in urma unor amendamente pe baza buletinelor de analiza poate avea diferite intrebuintari (ex. material umplutura pentru drumuri, pamant fertil etc.).
• Batalul nou cu o suprafata de 6600 m2 avea la data sistarii activitatii- 1.01.2007, un grad de umplere de aproximativ 15%. Conform programului de conformare stabilit prin avizul de inchidere, masurile de inchidere incep din anul 2010  

Pentru gestionarea slamului cu un continut de substanta periculoasa de pana la 9%, rezultat din procesarea slamului prin solutii ce urmeaza a fi stabilite, in anul 2008 a inceput investitia privind depozitarea temporara si tratarea pe platformele de bioremediere a solurilor cu continut de substanta periculoasa de pana la 9%.

3.2. Generarea deseurilor de productie nepericuloase

La depozitul ecologic Tracon sunt eliminate si deseurile de productie asimilabile cu cele menajere provenite de la agentii economici. Astfel, in anul 2009 au fost depozitate 7478 t de astfel de deseuri. Celelalte tipuri de deseuri nepericuloase care nu pot fi acceptate la depozitul ecologic Tracon sunt predate spre valorificare sau eliminare la agentii economici autorizati.

Numai S.C. CELHART Donaris SA are un depozit propriu de deseuri industriale nepericuloase in localitatea Chiscani, care a sistat activitatea la 16 iulie 2009 conform calendarului de inchidere a depozitelor neconforme

3.3. Deseuri cu continut de bifenili policlorurati si alti compusi similari

Bifenilii policlorurati (PCB) si alti compusi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizati in scop industrial. Au fost utilizati datorita caracteristicilor lor comune de stabilitate chimica si inflamabilitate scazuta, si in special pentru proprietatile lor dielectrice si termice. Unii dintre acesti compusi au efecte similare dioxinei, substanta extrem de toxica pentru sanatatea oamenilor si animalelor, actionand asupra dezvoltarii sistemului hormonal al acestora.

Aceste uleiuri se folosesc in general la echipamente electrice cum sunt transformatoarele si condensatoarele. Riscul de contaminare a mediului apare la scoaterea din uz. Partile componente ale echipamentelor cu materiale cu continut de PCB se elimina in general prin incinerare sau tratare prin diverse pocese chimice sau pe depozite de deseuri periculoase.

In conformitate cu prevederile HG 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati (PCB) si ale altor compusi similari modificata si completata prin H.G. 291/2005, s-au reinventariat echipamentele care contin compusi desemnati, rezultand urmatoarea situatie privind deseurile periculoase de acest tip:

Din totalul de 1618 buc condensatori scosi din uz detinuti de catre agenti economici din judetul Braila, conform planurilor de eliminare a condensatoarelor cu continut de PCB in anul 2009 au fost eliminate 51 bucati, restul urmand a fi eliminate, conform planurilor pana in anul 2010. De asemenea, conform planurilor de eliminare, un numar de 17 agenti economici detin 1515 buc de condensatori in functiune care vor fi eliminati la sfarsitul perioadei lor utile conform reglementarilor in vigoare.

Tabel 3.3.

In judetul Braila SC SETCAR S.A este singurul agent economic autorizat care colecteaza si elimina echipamente cu continut de PCB. In anul 2009 au fost colectate, valorificate si eliminate prin instalatia proprie sau exportate in vederea eliminarii 258,94 tone condensatori cu PCB.

In ceea ce priveste dioxinele si furanii, mentionam ca au fost inchise toate crematoriile de deseuri medicale de pe teritoriul judetului, ca urmare nu exista probleme legate de produsele secundare de ardere.

4. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori

Introducerea pe piata a bateriilor si acumulatorilor precum si regulile specifice de colectare, tratare, reciclare si eliminare sunt reglementate de HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si al acumulatorilor auto si al deseurilor de baterii si acumulatori.

4.1. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori portabili

In Romania nu exista inca o retea bine pusa la punct pentru colectarea bateriilor portabile. Incepand cu 2008 si producatorii de baterii vor fi obligati sa implementeze masuri privind asumarea responsabilitatilor de colectare si reciclare.

Conform legii, colectarea deseurilor de baterii si acumulatori se face individual de catre producatori sau prin transferarea responsabilitatilor, pe baza de contract, catre un operator economic legal constituit – organizatie colectiva. Producatorii de baterii si acumulatori portabili trebuie sa realizeze urmatoarele rate minime de colectare:

- 25% pana la data de 26 septembrie 2012;

- 45% pana la data de 26 septembrie 2016.

Rata de colectare pentru un an calendaristic - procentajul obtinut prin impartirea greutatii deseurilor de baterii portabile si de acumulatori portabili colectati pe parcursul anului calendaristic respectiv, la greutatea medie a bateriilor portabile si acumulatorilor portabili pe care producatorii fie ii vand direct utilizatorilor finali, fie ii livreaza unor terti pentru a fi vanduti utilizatorilor finali din Romania pe parcursul anului respectiv si al celor 2 ani calendaristici precedenti.

4.2. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori auto si industriali

Conform HG 1132/2008 producatorii de baterii si acumulatori auto si industriali:

• Producatorii de baterii si acumulatori industriali sau tertii care actioneaza in numele lor sunt obligati

- sa stabileasca sisteme de colectare a deseurilor de baterii sau acumulatori industriali, indiferent de compozitia chimica si de origine, prin care sa fie asigurata returnarea acestora de catre utilizatorii finali. Tertii independenti pot, de asemenea, sa colecteze bateriile si acumulatorii industriali;

- sa asigure predarea deseurilor de baterii si acumulatori industriali colectati unui operator economic care desfasoara activitati de tratare si/sau reciclare pe baza de contract;

- sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor industriali colectati si predati pentru tratare si/sau reciclare.

Producatorii de baterii si acumulatori auto sau tertii care actioneaza in numele lor sunt obligati:

- sa predea deseurile de baterii si acumulatori auto unui operator economic care desfasoara, pe baza de contract, activitati de tratare si/sau reciclare;

- sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor auto introdusi pe piata, precum si tipul, numarul si greutatea bateriilor si acumulatorilor auto colectati si predati pentru tratare si/sau reciclare;

- sa stabileasca sisteme de colectare a deseurilor de baterii si acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil in vecinatatea acestora, atunci cand colectarea nu se desfasoara in cadrul sistemelor de colectare a vehiculelor scoase din uz (potrivit H.G. nr. 2406/2004).

Deoarece in judetul Braila nu exista producatori de astfel de produse, distribuitorii trebuie sa respecte urmatoarele:

- sa colecteze bateriile si acumulatorii auto de la utilizatorii finali;

- sa aplice sistemul 'depozit' asupra pretului de vanzare al bateriilor si acumulatorilor auto;

- sa depoziteze in spatii special amenajate, imprejmuite si asigurate pentru prevenirea scurgerilor necontrolate, bateriile si acumulatorii auto primiti in schimbul celor vanduti;

- sa predea bateriile si acumulatorii auto producatorilor sau unui operator economic care este autorizat sa execute colectarea in numele producatorului;

- sa afiseze la loc vizibil anuntul cu urmatorul continut: 'Predati bateriile si acumulatorii auto in vederea valorificarii';

- sa afiseze in mod vizibil pretul pentru o baterie sau un acumulator auto si valoarea depozitului corespunzator;

- sa emita cumparatorului, la vanzarea bateriei sau acumulatorului auto, o chitanta pe care sa se specifice valoarea depozitului;

- sa ramburseze cumparatorului valoarea depozitului, pe baza chitantei emise, in cazul in care in termen de maximum 30 de zile de la data achizitionarii cumparatorul ii preda o baterie sau un acumulator auto.

In anul 2009 APM Braila a monitorizat gestionarea deseurilor de acumulatori auto, datele fiind prezentate grafic astfel:

5. Deseuri generate de activitati medicale

Din totalul de deseuri produse in unitatile sanitare 75-80 % sunt deseuri nepericuloase asimilabile cu cele menajere, iar 20-25% sunt deseuri periculoase. Atat cantitatile, cat si tipurile de deseuri rezultate din activitati medicale variaza in functie de mai multi factori: marimea unitatii sanitare, specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati.

Cantitatea medie de deseuri medicale este urmatoarea :

Tabel 5.1

In unitatile sanitare deseurile se colecteaza conform Ord. MS 219/2002 in: saci negri - pentru deseurile menajere, saci galbeni pentru deseurile infectioase si cutii de culoare galbena cu pereti rigizi pentru deseurile intepatoare taioase. Transportul deseurilor periculoase in afara unitatilor sanitare se realizeaza in conformitate cu reglementarile in vigoare.

O parte din deseurile medicale generate de spitale, cele considerate periculoase (patologice, infectioase) se incinerau in crematoriile spitalelor insa acestea fiind instalatii vechi neconforme cu normele europene actuale au fost inchise. Astfel, pentru judetul Braila, in calendarul de inchidere al instalatiilor existente de ardere a deseurilor periculoase provenite din activitati medicale stabilit prin H.G. 268/2005 privind incinerarea deseurilor au fost incluse urmatoarele unitati medicale:

Tabel 5.2

Calendarul a fost respectat iar in luna decembrie 2008 a fost inchis ultimul crematoriu din judetul Braila, cel al  Spitalului judetean de urgenta corp A, care a incinerat si deseurile de la spitalele ale caror crematorii au fost inchise in anii precedenti. Dupa inchiderea crematoriilor deseurile care trebuie incinerate sunt colectate prin agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, transport si eliminare prin incinerare. Astfel, unitatile sanitare care functioneaza in judetul Braila detin contracte in vederea preluarii deseurilor spitalicesti cu SC ECO Fire Sistems SRL Constanta si SC Protect Colector SRL Focsani. Cantitatea colectata in anul 2009 a fost de 70,09 t. Cantitatea de deseuri spitalicesti colectata si eliminata in acest mod este prezentata in graficul urmator in comparatie cu anul 2007:

Tabel 5.3

Fig. 5. 

6. Namoluri

Din procesele de epurare care au loc in statiile de epurare a apelor uzate rezulta namoluri cu diverse caracteristici, in functie de specificul apei uzate tratate, respectiv ape uzate orasenesti (menajere) sau industriale. In general aceste namoluri se stabilizeaza (deshidratare - fermentare - compostare) dupa care se elimina pe depozite de deseuri menajere (daca nu contin substante periculoase) sau se valorifica prin utilizare ca fertilizanti ai terenurilor agricole (mai ales namoluri din zootehnie).

Conform noilor reglementari, detinatorii statiilor de epurare trebuie sa retehnologizeze instalatiile, astfel incat sa amelioreze calitatea namolului si sa asigure gestionarea corespunzatoare a acestuia. Avand in vedere prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, referitoare la obiectivele de reducere a deseurilor biodegradabile, obiective care  au fost programate incepand cu 2006, nu este permisa depozitarea namolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deseuri periculoase.

In cazul in care calitatea namolului de la statia de epurare nu este pretabila folosirii in agricultura statia de epurare va trebui sa gaseasca alte modalitati de eliminare a namolului. Una din aceste posibilitati poate fi incinerarea in cuptoarele fabricilor de ciment sau eliminarea namolurilor in depozite pentru deseuri periculoase, daca namolul indica anumite caracteristici periculoase.

In conformitate cu Ord. MMGA 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, utilizarea namolului se poate face in baza permisului de utilizare pe baza unui studiu agrochimic si a unui plan de fertilizare.

In anul 2009 a fost realizat inventarul cantitatilor de namol rezultate in anul 2008 de la statiile de epurare orasenesti si statiile de epurare existente la agentii economici.

6.1. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti

In judetul Braila exista numai 3 statii de epurare a apelor uzate orasenesti in localitatile Ianca, Insuratei si Faurei. In urma inventarierii prin chestionarele specifice statilor de epurare pentru anul 2008, au rezultat urmatoarele cantitati de namol:

Tabel 6.1

6.2. Namoluri generate de la epurarea  apelor uzate industriale

In anul 2009 au fost inventariati agentii economici care detin statii de epurare a apelor uzate industriale, pentru cantitatile de namol generate in anul 2008.

Situatia namolurilor provenite din statiile de epurare este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 6.2.

Din tabel rezulta ca cei mai importanti generatori de namol sunt agentii economici din domeniul zootehniei urmati de cei din industria alimentara.

Deseuri de echipamente electrice si electronice

Prin HG nr. 448/2005 privind deseurile din echipamente electrice si electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005) a fost transpusa Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Estimarea cantitatilor de echipamente electrice si electronice existente in judetul Braila

Tabel 1.

Tabel 2.

In judetul Braila exista doi operatori economici care detin autorizatie de mediu in vederea colectarii DEEE-urilor: S.C. Amromeli SRL si SC BRAICATA SRL.

Tabel 3

In anul 2009 au avut loc zece campanii “Marea Debarasare” de colectare a DEEE-urilor de la populatie prin care s-au colectat in total 8,55 t. La campanie au participat cei trei operatori de salubritate, depozitarea temporara a DEEE-urilor colectate efectuandu–se la depozitul S.C. Braicata, operator autorizat pentru colectarea acestor deseuri. Cantitatea colectata a fost predata prin Asociatia ENVIRON spre valorificare la agenti economici autorizati.

Conform art. 5 alin. 12 al HG 448/2005 preluarea DEEE urilor colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori. Rata de valorificare a DEEE colectate trebuie sa atinga:

50% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006;

75% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006;

100% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2008.

Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005.

8. Vehicule scoase din uz – Operatori economici autorizati penrtu colectarea si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate.

Exista o retea de companii comerciale (peste 100), raspandite relativ uniform la nivel national, care desfasoara operatiuni de colectare, dezmembrare si valorificare a vehiculelor scoase din uz (VSU). In judetul Braila singurul agent economic care in anul 2009 a detinut autorizatie de mediu pentru colectarea si dezmembrarea VSU a fost SC MIORITA SRL. Principalul deseu valorificat in 2009, rezultat din dezmembrarea vehiculelor colectate in 2008, a fost cel metalic. Celelalte parti componente au fost fie valorificate catre societati autorizate (de ex. acumulatori uzati, sticla, ulei uzat) fie eliminate prin co-incinerare, dar exista si anumite deseuri (plastic, textil, etc) care sunt pe stoc deoarece nu exista societati autorizate in tara care sa preia acest deseu.

Cantitatile de VSU colectate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 8.

Fig.8

9. Uleiuri uzate

In anul 2009, A.P.M. Braila a monitorizat si a efectuat controale periodice la 70 de agenti economici generatori de deseuri valorificabile de tipul ulei uzat urmarindu-se cresterea cantitatilor de deseuri colectate si valorificate precum si scaderea cantitatilor de deseuri eliminate, in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare.

Cantitatile de uleiuri uzate colectate in 2009 de agentii economici sunt prezentate in tabelul urmator in comparatie cu anul 2008.

Tabel 9.

Fig 9

Singurul agent economic autorizat pentru colectarea uleiului uzat este SC SETCAR SA Braila. In anul 2009 acesta a colectat de la terti (din toata tara) 62,98 t ulei uzat care a fost predat spre valorificare la agenti economici autorizati.

10. Impactul activitatilor de gestionarea deseurilor asupra mediului

Ministerul Mediului a elaborat Planul National de Gestionare a Deseurilor pe baza planurilor judetene avizate de autoritatile teritoriale de protectia mediului. Planul este una dintre principalele cerinte ale procesului ce decurge din implementarea Directivei-Cadru privind deseurile.

Exista o ierarhie a optiunilor de gestionare a deseurilor:

• minimizarea cantitatilor generate de deseuri;
• reciclarea deseurilor
• recuperarea energetica;
• depozitarea deseurilor.

Implementarea in Romania a legislatiei Uniunii Europene impune adoptarea unor solutii moderne de gestionare orientate pe principiile unei dezvoltari durabile, in care priotirizarea optiunilor sa fie: minimizare, recuperare / refolosire / reciclare materiala, urmata de valorificare energetica si doar in final de eliminare prin depozitare in conditii de siguranta pentru mediul inconjurator. In lumina acestui concept va trebui ca, in timp, in Romania sa se acorde o pondere mai mica depozitarii deseurilor si sa se creeze conditii pentru:

• Reducerea cantitatilor de deseuri produse la surse (minimizare);
• Cresterea procentului de recuperare / refolosire / reciclare materiala din deseuri;
• Introducerea valorificarii energetice prin incinerare cu recuperare de energie.

In prezent, in Romania, eliminarea deseurilor urbane se face aproape excusiv prin depozitare, cu exceptia unui procent de circa 3% (reprezentat mai ales de deseurile comerciale) care se valorifica. Aceasta situatie se datoreaza in mare parte si necunoasterii compozitiei actuale a deseurilor urbane care a facut sa perpetueze depozitarea ca unica forma de eliminare.

Depozitarea este insa solutia aflata la nivelul cel mai de jos al ierarhiei optiunilor de eliminare a deseurilor.

Actualele practici utilizate in managementul deseurilor urbane (colectare, transport, depozitare, etc), sunt necorespunzatoare, generand un impact negativ asupra factorilor de mediu si facilitand inmultirea si imprastierea agentilor purtatori de microbi.

Oferta larga si diversitatea produselor pe care le gasim astazi in magazine au provocat totodata si o crestere ingrijoratoare a cantitatii de deseuri. Daca cineva ar avea curiozitatea sa vada ce fel de resturi contin „gunoaiele” din ultimii ani, ar constata ca aproximativ jumatate din volumul ocupat de deseuri este format din ambalaje.

Impactul asupra mediului este ireversibil. Perioadele de timp pentru descompunerea deseurilor depozitate variaza in functie de compozitia fiecarui tip de deseu astfel:

pentru hartie si carton – 3 pana la 12 luni, pentru deseuri biodegradabile din hrana vegetala – 3 luni, pentru ambalajele din sticla – 1000 ani, pentru ambalajele din plastic tip PET – 100 pana la 1000 ani, dozele din aluminiu – 10 pana la 100 ani, textilele – 1 pana la 7 ani, etc.

Prevederile Directivei 94/62/CD au fost transpuse in legislatia romaneasca prin HG nr. 1872/2006, privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje.

In baza acestei Hotarari de guvern, operatorii economici care introduc pe piata ambajaje atat ca producatori sau importatori de ambalaje, cat si ca producatori de produse ambalate, au obligatia de a realiza obiectivele nationale anuale globale.

• Principiile specifice activitatii de gestionare a deseurilor de ambalaje sunt:

a) prevenirea producerii de deseuri de ambalaje;

b) reutilizarea ambalajelor;

c) reciclarea deseurilor de ambalaje;

d) alte forme de valorificare a deseurilor de ambalaje care sa conduca la reducerea cantitatilor eliminate prin depozitare finala.

• Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel national sunt urmatoarele:
• valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 50% din greutatea deseurilor de ambalaje, pana la data de 31 decembrie 2011;
• b) valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje, pana la data de 31 decembrie 2013;
• c) reciclarea a minimum 25% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaj, cu minimum 15% pentru sticla, hartie/carton si pentru metal, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2006;
• d) reciclarea a minimum 60% pentru hartie/carton si minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2008;
• e) reciclarea a minimum 15% pentru plastic si pentru lemn, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2011;
• f) reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticla si minimum 22,5% pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat ca material plastic, din greutatea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaj, pana la data de 31 decembrie 2013.
• Autoritatile si institutiile administratiei publice locale asigura colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie, prin:
• servicii publice de salubrizare, conform Ordonantei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. , cu modificarile si completarile ulterioare;
• spatii amenajate si dotate prin amplasarea de containere adecvate.
• Autoritatile si institutiile administratiei publice locale asigura organizarea valorificarii cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate selectiv.

11. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

In ultimii ani, Romania si-a concentrat eforturile pe cateva directii importante in protectia mediului, printre care se numara si problematica deseurilor. Astfel, s-a urmarit armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana in domeniul deseurilor si au fost adoptate Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor industriale si urbane.

Principiile care stau la baza strategiei de gestionare a deseurilor sunt:

o       principiul prevenirii la sursa;

o       principiul “poluatorul plateste” (costurile legate de tratarea si eliminarea deseurilor sunt suportate de generatorii de deseuri);

o       principiul precautiei (masurile luate trebuie sa anticipeze efectele negative ale acestora asupra mediului);

o       principiul proximitatii (deseurile trebuie gestionate cat mai aproape de sursa de generare).

Toate masurile posibil sa fie luate pentru o gestionare corespunzatoare a deseurilor trebuie sa tina cont de principalele optiuni pentru gestionarea deseurilor, cu urmatoarea prioritate:

1. minimizarea/reducerea deseurilor;

2. refolosirea, recuperarea, reciclarea deseurilor;

3. tratarea deseurilor;

4. depozitarea deseurilor.

Realizarea unui concept integrat de gestionare a deseurilor presupune infiintarea de noi sectoare de activitate si noi oferte de servicii. Punerea in practica cu succes a masurilor de gestionare a deseurilor depinde de gradul de acceptare si de colaborare a cetatenilor. Este importanta informarea pe larg a celor implicati, precum si comunicarea continua si sustinuta intre cei responsabili cu eliminarea deseurilor, pe de o parte, si cetatenii, firmele si societatile comerciale in calitate de producatori de deseuri, pe de alta parte.

In anul 2008 APM Braila impreuna cu Consiliul Judetean (CJ) Braila a elaborat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor (PJGD) care a fost Pentru realizarea investitiilor din PJGD si obtinerea finantarilor, a fost necesar sa se elaboreze.

Directiile care trebuiesc urmate in ceea ce priveste gestionarea deseurilor municipale sunt cele prevazute in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor, transpus la nivel local in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor aprobat prin Hotararea Consiliului Judetean (HCJ) Braila nr. 26 din 31 martie 2009.Totodata, pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale s-a realizat Planul de investitii pe termen lung pentru perioada 2008-2038 (Master Plan), aprobat prin HCJ nr. 95 din 31 august 2009. Acesta prevede realizarea urmatoarelor investitii :

depozit nou in apropierea orasului Ianca care dupa anul 2026, anul inchiderii depozitului Muchea va deservi intreg judetul.

statie de transfer linga localitatea Insuratei

doua statii de sortare si doua statii de compostare ce vor deservi depozitele Muchea si depozitul nou Ianca

o noua statie de transfer la Muchea dupa ce depozitul de la Muchea va sista activitatea.

Colectarea de la populatie se va face pe doua fractii, umed si uscat, exceptie facand localitatile izolate cu productii scazute de deseuri si pentru zonele aglomerate urbane.In decembrie 2009 CJ Braila a depus la APM Braila documentatia necesara obtinerii acordului integrat de mediu pentru acest proiect.

Pentru perioada cuprinsa intre data inchiderii depozitelor neconforme din mediul rural si data punerii in functiune a noilor investitii prevazute in Master Plan s-a propus o solutie temporara ce consta in amenajarea unor puncte de colectare prevazute cu containere de mare capacitate &32mc) in 9 puncte zonale: Frecatei, Ianca, Baraganu, Viziru, Ciresu, Jirlau, Movila Miresii, Silistraru si Maxineni. Deseurile vor fi colectate de la locuinte in saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor cu remorca si descarcate in containere care dupa umplere vor fi transportate la depozitul Muchea pentru eliminare. Containerele vor fi integrate ulterior in sistemul noilor investitii si vor deservi localitatile din Insula Mare a Brailei precum si municipiul Braila pentru deseurile din parcuri si gradini care vor fi compostate.

In scopul reducerii impactului deseurilor asupra mediului in anul 2009 s-au verificat un numar de 70 agenti economici generatori de deseuri, in vederea monitorizarii cantitatilor colectate, eliminate si valorificate. Deoarece deseurile provenite din constructii si demolari sunt in crestere iar municipiul Braila nu detine depozit de deseuri inerte s-a stabilit ca acestea sa fie eliminate controlat in spatiile indicate de autoritatile locale ca material de umplutura.

De asemenea, pentru a indeplini obiectivele strategice de reducere a deseurilor depozitate si in special a deseurilor biodegradabile, pentru reducerea suprafetelor platformelor de depozitare din mediul rural s-au realizat  informari adresate administratiilor publice locale.

Diseminarea informatiilor si constientizarea populatiei si a operatorilor economici are un rol important. Astfel, s-au realizat actiuni de informare ale autoritatilor locale si agentilor economici privind legislatia de mediu in domeniul gestionarii deseurilor, actiuni educative in unitatile de invatamant, iar pentru indeplinirea prevederilor referitoare la inchiderea platformelor rurale s-au efectuat impreuna cu Consiliul Judetean actiuni educative in toate localitatile judetului Braila.

De asemenea, au fost realizate actiuni trimestriale de educatie ecologica adresate elevilor din scoli si licee privind importanta colectarii selective a deseurilor si eliminarii corecte a acestora.

12. Tendinte privind generarea deseurilor

Deseurile de orice fel, rezultate din activitatile umane si de productie, constituie o problema deosebita, datorata atat cresterii continue a cantitatilor si a tipurilor acestora (care prin degradare si infestare in mediul natural prezinta un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei), cat si insemnatelor cantitati de materii prime, materiale refolosibile si energie care pot fi recuperate si introduse in circuitul economic.

Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor implica schimbari majore ale practicilor actuale. In prezent prioritatile in gestionarea deseurilor nu sunt in conformitate cu prevederile legislative, deoarece obiectivele de gestionare a deseurilor urmaresc urmatoarea ordine descrescatoare: