Efectele cronice ale poluarii aerului

Efectele cronice, care apar la expuneri pe o perioada mare de timp la concentratii moderate de poluanti iritanti se refera la:

- infectii respiratorii acute de cai superioare si inferioare, repetate in special la copii. Studii epidemiologice efectuate in zone poluate au evidentiat o frecventa si o gravitate crescuta a infectiilor respiratorii in special la copii. Printre factorii favorizanti legati de varsta si starea de nutritie se afla si poluarea aerului cu oxizi de sulf, azot si suspensii. Acestia prin leziunile de tip aseptic la nivelul mucoaselor scad apararea locala si favorizeaza infectiile.

- Bronho pneumopatia cronica obstructivea (BPOC), care include bronsita cronica si emfizemul pulmonar. BPOC a crescut in ultimii 20 de ani la noi in tara cu 60%. Clinic se caracterizeaza prin sindrom bronsitic cronic si dispnee progresiva, dupa varsta de 40 de ani, iar din punct de vedere fiziopatologic prin sindrom obstructiv.

Etiologia este plurifactoriala, pe primul loc fiind incriminat tabagismul, la care se adauga o serie de factori exogeni si endogeni, dupa cum urmeaza:

Tabagismul stimuleaza secretia de mucus si inhiba miscarea cililor bronsici, provocandu-se o suprasolicitare a functiei de clearence mecanic (muco ciliar) si biocid (prin lizozim, IgA secretorii la nivelul mucoasei cu scaderea rezistentei la infectii).

La nivel alveolar inhiba activitatea macrofagelor pulmonare cu rol imunitar, dar si mecanic de eliminare a suspensiilor prin caile respiratorii sau limfatice, eliminarea gazelor fiind mai putin efficienta. Scade astfel rezistenta la infectii si se acumuleaza neutrofile si macrofage in jurul cailor aeriene distale. Macrofagele alveolare elimina enzime proteolitice, iar antiproteazele din tesutul pulmonar sunt inhibate, creandu-se o situatie similara cu cea a deficitului genetic in α-1-antitripsina, care favorizeaza aparitia emfizemului pulmonar.

Sunt stimulati si receptorii de iritatie din submucoasa bronsiilor, resultand o hiper-reactivitate bronsica crescuta, prin spasmul musculaturii netede.

Se instaleaza astfel sindromul obstructiv cronic, caracterizat prin dispnee si  VEMS scazut. In mod normal VEMS scade dupa 40 de ani in medie cu 20-25 ml/an ajungand dupa 60 ani la valori de 3000 ml/sec. La fumatorii care nu prezinta bronsita cronica scaderea este cu 25-35 ml/an, iar la fumatorii cu bronsita cronica obstructivea VEMS scade cu 40-75 ml/an, ajungand la valori de 1000 ml/sec dupa varsta de 60 de ani (Prof. Gherasim, Med. Int.).

Poluarea aerului cu NO_x ,SO₂ ,ozon, particule in suspensie au mecanism de actiune similar cu cel produs in tabagism.

Expunerea professionala la praf organic si anorganic (industria materialelor plastice, de bumbac, materiale de constructie, la fermieri, maturatori, etc).

Infectii acute bronsice repetate (initial virale, apoi bacteriene) cu H.influenzae, pneumococ, mycoplasma, etc, cresc obstructia bronsica, produc distructii tisulare si inactiveaza α-1-antitripsina.

Factori genetici care determinea o sinteza scazuta a inhibitorilor enzimelor proteolitice eliberate de neutrofile si macrofage (elastaze, colagenaze).

Defecte genetice in α₁ antitripsina, care este o proteina de faza acuta, sintetizeaza in ficat, de unde ajunge in sange si apoi in plaman. Nivelul ei creste in ser in boli inflamatorii pentru a neutraliza lizinele proteolitice bacteriene sau celulare. Genele asociate cu emfizemul sunt notate cu Z (sinteza scazuta) sau cu S (catabolism crescut de α ₁ antitripsina). 

Fibroza chistica este de asemenea o boala genetica, in care epiteliile exocrine prezinta o disfunctie in secretia de Cl^-, ce se manifesta prin secretia unui mucus vascos la nivel respirator, care produce obstructie cu infectie si inflamatie.

Alte deficite genetice semnalate constau in deficiente ereditare de motilitate a cililor vibratili, precum si o hiper-reactivitate bronsica mostenita.

Bronhopneumopatia cronica obstructivea are o etiologie plurifactoriala, factorii incriminati avand urmatoarea ordine: fumatul, factorii de mediu, factorii infectiosi, factorii genetici.

Bolile respiratorii cronice au o prevalenta foarte mare in populatie la nivel mondial situandu-se imediat dupa cancer, in care principalul factor de risc este tabagismul, care ucide anual in jur de 2,9 milioane de vieti.

Bronsita cronica are o frecventa crescuta, intre 10-25% in randul populatiei adulte, peste 40 de ani, cu o frecventa dubla la barbati fata de femei. Este o boala a bronsiilor mari si mici, care se caracterizeaza clinic prin sindrom bronsitic cronic (tuse, expectoratie) cel putin 3 luni pe an, 2-3 ani consecutiv.

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

In bronsita cronica se produc o serie de modificari morfofunctionale caracteristice:

-hipertrofia stratului glandular din bronsiile mari prin cresterea numarului celulelor secretoare de mucus.

-cresterea numarului celulelor caliciforme.

-hipersecretia de mucus, care determinea inflmatia (celule inflamatorii, edem, hipertrofie musculara) si obstructia cailor aeriene (permanenta si progresiva).

Emfizemul pulmonar este o dilatare permanenta si anormala a cailor aeriene, situata distal de bronsiola terminala, care se produce prin ruperea peretilor alveolari. Spatiile alveolare au dimensiuni de ordinul milimetrilor sau chiar centimetrilor, cu scaderea suprafetei alveolare totale si modificari in schimburile gazoase. Apare cu o frecventa de aproximativ 5% la sexul masculin si de 15% la sexul feminin, dar frecventa anatomica (pe necropsii) este mult mai mare, intre 65-70%. Frecventa mai mare la sexul feminin poate fi pusa pe seama tabagismului care se extinde din ce in ce mai mult pe seama acestui segment din populatie, dar si pe expunerea mai mare la poluanti iritnti din aerul interior (din locuinta), rezultati din sistemele de incalzire si pregatire a hranei.

Conform recomandarilor OMS este supravegheata expunerea la urmatorii poluanti:

Tabel 9. Poluanti din aer, surse si efecte

Standarde de calitate a aerului CMA ale principalilor poluanti:

SUARomania

SO₂80 µg/m³ (medie anuala )250 µg/m³ pe 24 ore

365µg/m³ pe 24 ore 750 µg/m³ pe 30 minute

CO10 mg/ m³ pe 8 ore 2 mg/m³ pe 24 ore

40 mg/ m³ pe 1 ora 6 mg/m³ momentan

O₃ 235µg/m³ pe 1 ora                  0,03 mg/m³ pe 24 ore

0,1mg/m³ pe 30 minute

NO₂ 100 µg/m³ (medie anuala)100µg/m³ pe 24 ore

300 µg/m³ pe 30 minute

PM₁₀ 50µg/m³ (medie anuala)  150µg/m³ pe 24 ore

150µg/m³ pe 24 ore500µg/m³ pe 30 minute

Pb 1,5µg/m³ pe 3 luni 0,7µg/m³ pe 24 ore

Tabel 10. Tipuri de poluare industriala