Ecologie
Cheltuieli si investitii privind protectia mediului in judetul tulceaCHELTUIELI SI INVESTItII PRIVIND PROTECtIA MEDIULUI in JUDEtUL TULCEA 1 Cheltuieli pentru protectia mediuluiIn anul 2003, valoarea totala a cheltuielilor pentru protectia mediului in judetul Tulcea a fost de 210927,337 milioane lei, care reprezinta: cheltuieli realizate de agentii economici pentru diminuarea si eliminarea surselor de poluare; cheltuieli efectuate de Consiliul Judetean si Consiliile locale; cheltuieli pentru imbunatatirea conditiilor de mediu din ecosistemele naturale ale RBDD si reconstructie ecologica. Structura cheltuielilor pentru protectia mediului - mil lei -- tabel nr. 12 -
Sursa: Tabel Raport – Starea mediului Tulcea 2003
Cheltuielile alocate din bugetul local au reprezentat 10.836%, cele din surse proprii au detinut ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor efectuate si-anume 60.982% si cele alocate din alte surse au fost in proportie de numai 28.172%. Sumele alocate din bugetul local au fost mult mai mici in comparatie cu cele din surse proprii si cele alocate de la bugetul statului, sume care, au ca obiectiv protectia mediului inconjurator la nivelul judetului Tulcea. Investitii cu efecte majore sub aspectul calitatii mediului- tabel nr.13 -
Sursa: Raport – „Starea mediului Tulcea 2003”. Investitiile in tehnologii, proiecte cu efecte majore asupra calitatii mediului in judetul Tulcea s-au concretizat in cea mai mare parte (in proportie de 60,59%) in realizarea unui sistem de benzi transportoare la SC Alum SA Tulcea, fiind urmate ca valoare de cele realizate in vederea achizitionarii unei tehnologii de insolubilizare urmata de fixarea si solidificarea amestecului printr-un proces de cementare la SC Aker Yards Tulcea, care reprezinta 9.15% din totalul investitiilor. Ponderea cea mai mica o detin investitiile realizate pentru automatizarea statiei de neutralizare si automonitorizarea permanenta a calitatii apelor uzate evacuate la SC Alum SA Tulcea si care reprezinta 14% din totalul investitiilor realizate. 2 Investitii in tehnologii, proiecte de neutralizare si eliminare a deseurilor in cadrul societatii SC Aker Yards Tulcea, functioneaza o sectie de acoperiri galvanice, de unde rezulta un deseu cu continut mare de metale si saruri ale acestor: azotati, sulfati, cloruri si mai putin cianuri si hidroxizi. Principalul pericol pentru om si mediu al acestor reziduuri il constituie metalele tranzitionale aflate in compozitia sa: Cr, Cu, Ni, Mn, Cd. In prezent societatea detine o cantitate de aproximativ 30 t deseuri galvanice, depozitate de-a lungul anilor, in patru rezervoare metalice situate pe platforma santierului. Avand in vedere concentratiile metalelor din aceste reziduuri, prea mici pentru a fi rentabila recuperarea acestora, s-a preferat alegerea unei tehnologii de insolubilizare urmata de fixarea si solidificarea amestecului printr-un proces de cementare, astfel incat deseurile sa poata fi depozitate in halda. Procedeul de insolubizare a slamului galvanic a fost demarat in cursul anului 2000 si finalizat in aprilie 2003. Valoarea acestei investitii a fost de circa 13500 $, fiind insolubilizata o cantitate de circa 59 mc slam. In vederea monitorizarii calitatii solului si apelor subterane in zonele critice, societatea a incheiat contract cu Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA). Durata contractului este 2002-2003, iar valoarea este de 15000$. La SC Alum SA Tulcea, cu profil de activitate metalurgie neferoasa, prin activitatea desfasurata genereaza o serie de noxe care afecteaza calitatea mediului inconjurator. Astfel, in vederea evitarii pierderilor de alumina care pot proveni din functionarea defectuoasa a instalatiilor de desprafuire aferente silozurilor de alumina sau a instalatiilor pneumatice de transport, in cursul anului 2003 societatea a luat masuri in vederea achizitionarii si montarii unui filtru cu saci mai performant pentru silozuri, in valoare de 417 milioane lei precum si pentru realizarea unui sistem de benzi transportoare in valoare de 2947 milioane lei. Statia de epurare ape uzate municipiul Tulcea – Japan International Cooperation Agency a intocmit studiul de fezabilitate pentru construirea unei statii de tratare a apelor uzate pentru toate asezarile, inclusiv pentru cele care sunt localizate pe malul fluviului Dunarea si anume: Braila, Galati si Tulcea. Echipa de cercetare a JICA a solicitat Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia mediului Bucuresti intocmirea Studiului de Impact pentru Statia de tratare ape uzate Tulcea. Studiul de impact a fost depus la IPM Tulcea, iar analiza si dezbaterea acestuia s-a facut in sedinta publica. Costul total al acestei investitii se estimeaza la 18500000 USD, finantarea se va face din fonduri ISPA 75% si 25% Primaria municipiului Tulcea. Avand in vedere necesitatea construirii statiei de epurare, acest proiect este de considerat prioritar de catre MAPM, urmand ca in luna mai sa fie depusa la Bruxelles cererea de finantare. Scopul principal al statiei de epurare este diminuarea impactului produs de apele uzate descarcate in Dunare, fiind o modalitate de a reduce poluarea apei. Datorita eliminarii contaminarii bacteriologice a fluviului, se vor imbunatati conditiile sanitare, calitatea ecosistemului acvatic si va creste valoarea capitalului natural – fluviul Dunarea si Delta Dunarii. Statia de tratare ape uzate Tulcea va fi amplasata in zona nord-estica a orasului Tulcea, in vecinatatea unei zone industriale, pe partea dreapta a digului de protectie impotriva inundatiei, pe un teren cu suprafata de 5,1 ha, care este proprietatea municipalitatii Tulcene si va fi o statie de tratare mecanica si biologica. Primaria orasului Sulina, inca din anul 1997, a finantat un proiect pentru realizarea unui depozit ecologic de deseuri, pentru care a obtinut acord de mediu. Din lipsa fondurilor, pana la aceasta data, nu s-a realizat aceasta investitie. Primaria Sf. Gheorghe si Crisan au prevazute investitii pentru amenajarea depozitelor pentru anul 2002-2003. BIBLIOGRAFIE1. Florina Bran„Probleme ecologice si riscuri ecologice”, ASE, Bucuresti 2 Florina Bran „Ecologie generala si protectia mediului ASE, Bucuresti, 2003 3. Mircea Negulescu ,,Protectia calitatii apelor”, Bucuresti, 1997 4. Vladimir Rojanschi,„Economia si protectia mediului” Florina Bran, Iosif G. N.,Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997 Gheorghita Diaconu
|