Ecologie
Poluanti cu efecte alergizantePoluanti cu efecte alergizante Alergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sau artificiala intalniti in mediul de viata al omului. Clasificarea alergenilor Pulberi vegetale: faina, bumbacul, iuta, canepa, tutunul, polenul florilor. Pulberi animale: lana, parul, puful, fragmente sau dejectele unor organisme (viermi de matase, albine, acarieni - Dermatophagoides) Fungi (aspergillus, penicillum), actinomicete. Metale: Cd, Cr, Ni, Hg. Compusi organici: sulfamida, clorpromazina, antibiotice, hormoni. Compusi iritanti: formaldehida, cloramina, inhalate ca vapori. In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant terenul atopic. Atopia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza n exces IgE si de a prezenta manifestari alergice de tip I (imediat). Pe acest teren actioneaza o serie de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim: Alergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura, umiditate),prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se dezvolta acarieni (Dermatophagoides pteronyssimus, D. farinae, microceros, Euroglyphus mainei. Mucegaiurile (Penicillum, Aspergillus, Cladosporium, Candida), frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate. Alergeni din exterior (polenuri, fungi) Alergeni profesionali Medicamente si aditivi alimentari Fumatul pasiv in special pentru copii
Poluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (SO2, ozon si alti oxidanti fotochimici), care determina prin bronhospasm un sindrom de disfunctie reactivea in caile aeriene. Hiperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi stimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. Este presenta la majoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada asymptomatica a astmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. O scadere a VEMS cu 15% fata de valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv. Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza inflamatia bronsica si bronhospasmul. Inflamatia are la baza activitatea mastocitelor si euzinofilelor in peretele bronsic. Mecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic. La persoanele cu teren atopic reactia apare la 15-30’ de la expunere, fata de un teren nonatopic, unde reactia allergica apare dupa cateva ore de la expunere (2-18 ore). Alergenii inhalati determinea formarea de anticorpi (reagine). Reaginele (IgE) sunt fixate de mastocitele tisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica), precum si de polinuclearele din sange. Mastocitele sunt distruse si se elibereaza mediatori chimici (histamina, bradichinina), ce reactioneaza pe receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin: Spasmul musculaturii netede Edemul mucoasei Hipersecretia de mucus. Expunerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen) are drept efect o sensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti (fara componenta proteica-haptene), care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara.Terenul atopic in astm este prezent la 1 din 6 cazuri de astm, ceea ce denota implicarea si a altor factori predispozanti, cum ar fi hiperreactivitatea bronsica. Pentru testarea terenului atopic se folosesc teste cutanate (prin scarificare sau idr), sau teste bronhomotorii, prin care se urmareste variatia VEMS cu cel putin 15%. In cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se aproximeaza la 155 milioane de persoane, fiind corelat cu: fenomenul de urbanizare galopanta; expunerea la acarieni n locuinta; poluarea data de traficul rutier; precum si tabagismul pasiv. Tot ca manifestari alergice respiratorii determinate de inhalarea repetata a unor compusi alergizanti foarte fin dispersati, in conditiile unei susceptibilitati crescute se numara si alveolitele alergice extrinsece sau pneumonitele de hipersensibilizare. Este vorba de o reactie mediata de complexe imune. S-au pus in evidenta in numar crescut limfocite T si leucocite polimorfonucleare in lichidul de lavaj. In cadrul acestor manifestari cu o frecventa mai mare se intalneste plamanul femierului, descris pentru prima data la muncitorii de la fermele de lapte din Wisconsin, cu o morbiditate de 42 cazuri la 100.000. Este vorba de actinomicete termofile (Micropolyspora si Thermoactinomyces), care se dezvolta in fan, furaje si cereale cu mucegaiuri depozitate in conditii de temperaturea si umiditate crescute, penele pasarilor de casa. Aceleasi manifestari pot sa apara datorita unor sisteme de incalzire, de umidifiere si aer conditionat. Conduita terapeutica cea mai buna este eliminarea agentului cauzal sau evitarea expunerii la factorii exogeni determinanti.
|