Ecologie
Arii naturale protejate din bistrita-nasaudARII NATURALE PROTEJATE DIN BISTRITA-NASAUD
1. Aria protejata „Piatra Fantanele” Caracterizare: Piatra Fantanele din Muntii Bargaului este o frumoasa poiana cu bulbuci de munte (Trollius europaeus) in asociatie cu care intra si alte plante rare. Localizare si acces Pe drumul national 17, la o altitudine de 1100
de metri, se afla localitatea Piatra Fantanele. De aici se deschide privirii o larga
panorama a muntilor judetului: Rodnei spre nord, Calimani
spre sud-est. Din centrul localitatii ajungem la o
bisericuta situata la baza piramide eruptive Piatra Eantanele
dinMuntilor Bargaului. La poalele acesteia, spre nord si vest,
se afla o frumoasa poiana cu bulbuci de munte, care se intalnesc
apoi si pe fanatele din jur. O suprafata de protejata
de Obiectul Ocrotirii O suprafata Vegetatia rezervatiei Este alcatuita de o faneata bogata in specii, apartinand asociatiei Festico rubrae-Agrostetum capillaris Horv. DETERMINARI PRACTICE a) Determinarea vitezei vantului: Determinam trei perimetrii: Directie , viteza, intensitate. a) Directia – se indica punctual ordinal de unde sufla vantul. b) Viteza – se determina cu ajutorul anemometrului ; - raportul dintre spatiul parcurs de masa de aer (km sau metrii) si timpul necesar aerului sa parcurga spatiul respectiv(ore sau secunde). V = S/T Km/h m/s c) Intensitatea – se estimeaza visual ; - se urmaresc efectele pe care coloana de aer aflata in miscare, le produce asupra mediului ; - intesitate a vantului este data de efectele deplasarii coloanelor si de aer. Clasificarea itensitatii vantului este data la scara Beaufort: Gradul 0 –aer cald , fumul se ridica vertical , viteza 0 – 0,5 m/s ; Gradul 1 –aer aproape linistit , fumul usor abatut de vant , viteza -1,7 m/s; Gradul 2 –putin vant ,se simte vantul pe fata ,fosnesc frunzele , viteza 1,8 – 3,3 m/s ; Gradul 3 –vant slab , frunzele crengutele sant miscate , viteza 3,4 – 5,2 m/s ; Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati
de hartie , viteza =5,3 – 7,4 m/s ; Gradul 7 –vant tare ,agita copacii mari ,se inainteaza greu inpotriva curentului , viteza=12,5 – 15,2 m/s ; Gradul
8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva
vantului ,viteza =18,3 – 18,2m/s; Viteza vantului se determina in mod obisnuit cu ajutorul anemometrelor. Anemometrul –prezinta mai multe cupe sub forma de jumatati de sfera, goala in interior formand o cruce de otel, cu convexitate intr-o singura parte; axul de transmitere din otel cu surub la capatul inferior; contorul cu sistem de rotatie dintata care pun in miscare unul sau mai multe ace indicatoare; cadranul cu gradatii care corespund la loc mm parcursi de vant sau la 100 turatii ale cupelor; cutia protectoare cu un buton ce pune in functiune aparatul si reduce acul in pozitia zero. Pentru determinarea vitezei vantului se tine anemometrul in mana risicat, in sus in bataia vantului, dupa ce mai intai a fost acul la zero. In momentul in care cupele se opresc din miscare se apsa butonul.Urmeaza citirea la divizunea la care s-a oprit acu. Se inpart apoi, valorea citita la numarul de secunde in care s-a miscat acul, obisnuidu-se viteza vantului in m/s.
Pentru Padure de molid : Luna Ianuarie - Gradul 3 –vant slab , frunzele crengutele sant miscate Luna Februarie - Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati de hartie Luna Martie - Gradul 4 –vant potrivit , se ridica praful si bucati de hartie Pentru pajiste : Luna Ianuarie - Gradul 8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva vantului Luna Februarie - Gradul 8 –vant puternic ,rue crengile copacilor , nu se poate inainta inpotriva vantului Luna Martie - Gradul 9 -vijelie , provoaca mici avarii , darama hornuri, de deplaseaza olanele de pe acoperis b) Determinarea temperaturii aerului : Masurarea temperaturii aerului se face
cu cu ajutoru termometrului de aer a caror gradatie incepe de la -50
grade C pana la 100 grade C.Termometrul se fixeaza pe un suport la
inaltimea de
c) Determinarea fregventei Fregventa unei specii intr-o biocenoza reprezinta proportia intre ne. de probe in care se gaseste specia si nr. Total de probe analizate. F=p/P*100 P= nr de specii in care se gaseste specia p= nr total de probe
F= 2/3*100=66.66% Concluzii: Deoarece specia are o fregventa de 66.66% se incadreaza in specii dominante. Biblografie Chintauan, I., Arii protejate din Bistrița-Nasaud, Editura supergraf, Cluj Napoca 2004 Chintauan, I., Bistrița-Nasaud, Natura și monumentele sale, Editura Carpatica, Cluj Napoca 2007 Proorocul, M., Arii naturale, Editura Academic Pres, 2006 https://wikipedia.org
|