Acoperirea nevoilor de apa - surse de apa

Acoperirea nevoilor de apa

Disponibilitatea totala in apa pe suprafata globului este mare, cu toate ca cea mai mare cantitate de apa este sarata. Chiar in aceste conditii cantitatea totala de apa este mult superioara nevoilor actuale sau de perspectiva. Totusi avand in vedere calitatea din ce in ce mai proasta a apei, in special de suprafata se impun masuri ferme de protectie a surselor de apa, nu numai de suprafata, dar si subterane, precum si gasirea unor tehnologii noi de tratare, in special pentru apele cu salinitate crescuta.

Repartitia apei pe glob este inegala: disponibilitatile maxime se afla in jur de 50s latitudine sudica, unde densitatea populatiei este mica. Cele mai bogate tari in apa se gasesc intre 40s si 70s latitudine nordica (Canada, Norvegia, Federatia Rusa si SUA). Brazilia, Ecuador si Indonezia, situate intre ecuator si paralela de 30s sud pot de asemenea sa fie considerate tari bogate in apa. Cea mai mare parte a tarilor situate intre 10s si 40s latitudine nordica sunt sarace in apa este cazul Chinei, Indiei, Arabiei Saudite, etc. In cea mai mare parte a acestor tari repartitia sezoniera a precipitatiilor, caracterizata prin lungi perioade de seceta, urmate de inundatii puternice agraveaza lipsa de apa (India si Bangladesh).

1. Sursele de apa

Apa in natura se prezinta sub diferite forme: astfel in atmosfera vaporii de apa se intalnesc pana la 10-15 km. altitudine, pentru ca in subteran sa fie intalnita pana la 50 km. Volumul total de apa pe Terra este aproximativ de 1370x10⁶ km³. Din aceasta 97% se intalneste in Oceanul Planetar, fiind apa salina si doar 3% este apa dulce, care in cea mai mare proportie se afla sub forma de ghetari. Apa din rauri si lacuri reprezinta astfel un procent doar de 0,003%, reprezentand principalele surse de apa pentru populatie la care se adauga apa subterana care reprezinta un procent de 2,38%.

Apele de suprafata in functie de compozitia chimica si incarcatura microbiana pot fi folosite in anumite scopuri sau pot avea anumite folosinte, in functie de care se clasifica in categorii de calitate conform STAS 4706-88.

Categoria I - ape care pot fi folosite in alimentarea cu apa potabila in sistem public, industria alimentara, dezvoltarea salmonidelor, piscine, iar la noi in tara reprezinta 55% din lungimea raurilor.

Categoria II - ape care pot fi folosite in piscicultura (mai putin salmonide), urbanistica, agrement, industrie, reprezentand 26%.

Categoria III - ape folosite la irigare, in alimentarea hidrocentralelor, ca apa de racire, etc. reprezinta 8% din cursul apelor.

Categoria D - ape degradate fara fauna piscicola si reprezinta 12%.

Apele de suprafata de la noi din tara au un grad crescut de poluare chimica si biologica de aceea folosirea lor in scop potabil presupune o tratare prealabila.

Apele subterane au o calitate mult mai buna in functie de adancimea la care se afla. Astfel apa freatica, fiind de mica adancime uneori poate fi poluata, pe cand apa de mare adancime (de profunzime) corespunde din punct de vedere bacteriologic, insa are un grad de mineralizare crescut in functie de compozitia chimica a solului. Apele freatice de la noi din tara sunt bogate in nitrati (Campia inferioara a Somesului si a Dunarii, Culoarul Crasnei, Muresului, Ialomitei).

Continutul in CO₂ este mai mare comparativ cu apele de suprafata, care sunt mai bogate in O₂. In compozitia apelor alaturi de gaze si substante minerale se afla si substante organice in concentratii mai mari in apele de suprafata. De asemenea debitul apelor subterane este mic de aceea de multe ori in alimentarea cu apa se foloseste apa in amestec (de suprafata si profunzime).

Apele meteorice provin din precipitatiile atmosferice care desi pure initial antreneaza o serie de impuritati din atmosfera (pulberi, gaze, germeni), neputand fii folosite in scop potabil si datorita gustului neplacut (fad), prin lipsa sarurilor minerale. Este insa folosita in scop menajer, fiind o apa moale lipsita de saruri de calciu si magneziu.

Resursele de apa ale Romaniei se estimeaza la aproximativ 40 miliarde m³ pe an. Resursele de apa utilizabile din raurile interioare sunt de numai 5 miliarde m³ pe an in regim natural si aproape dublu din bazine amenajate, la care se adauga 3 miliarde m³ pe an din apa subterana si aproximativ 10 miliarde m³ pe an, apa de Dunare.