Emisii de poluanti atmosferici in Braila - poluarea aerului in judet

ATMOSFERA

1 Emisii de poluanti atmosferici

Calitatea aerului este evaluata prin realizarea inventarului anual al emisiilor de poluanti in atmosfera si prin masuratorile realizate prin reteaua de monitorizare automata.

Inventarul se realizeaza anual, in luna februarie pentru anul precedent, conform Ord.MAPPM nr.524/2000. Astfel, pentru anul 2009 au fost inventariati 164 de operatori economici fata de 196 in anul 2008.

Emisiile de poluanti sunt calculate pe baza metodologiei CORINAIR 2009, utilizand aplicatia informatica CORINVENT, folosind ca date de intrare cantitati de combustibil utilizat, valori de productie, numar animale, numar de autovehicule, numar de kilometri parcursi,etc.

Emisia totala calculata de poluanti in atmosfera a fost de 991,276 mii de tone. In tabelul nr. 1. este prezentata repartitia emisiilor pe categorii de activitati antropice.

Tabel 1.1

Fata de valoarea calculata pentru anul 2008 - 583,026 mii t, cantitatea totala de emisii inventariate pentru anul 2009 este mai mare cu 70 %, respectiv 991,276 mii tone. Aceasta diferenta este datorata in primul rand schimbarii modalitatii de calcul si de aceea datele nu sunt in totalitate comparabile.

Astfel, pe de o parte emisiile din trafic au fost corelate nu numai cu numarul de autovehicule inmatriculate in judetului Braila ci si cu numarul de kilometri parcursi de fiecare tip de autovehicul in parte (deci parcul auto functional) ceea ce a indus o crestere cu 423 mii t fata de anul trecut. Cu alte cuvinte calculul actual este mai realist deoarece cantitatea aparuta in plus de fapt nu era introdusa in inventar prin metoda anterioara de calcul.

Pe de alta parte au fost utilizati alti factori de emisie (din CORINAIR 2009).

De asemenea fata de 2008 exista si o crestere de 120 mii t emisii generate de SC Termoelectrica SA- Sucursala Electrocentrale datorate unui numar mai mare de ore de functionare si utilizarii unei cantitati importante de pacura (54222t fata de 4898t in 2008) in perioada rece in care a fost restrictionat importul de gaz metan.

Relevant este faptul ca inventarul indica ponderea celor mai importante activitati antropice pentru balanta evacuarii emisiilor in atmosfera si anume: 44,41% din procesele de ardere de combustibili fosili pentru producerea de energie (SC CET SA si SC Termoelectrica SA Bucuresti-Sucursala Electrocentrale Braila) si 44,2% din traficul auto.

1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezentei unor compusi alogeni care determina o serie de reactii chimice in atmosfera, conducand la modificarea pH-ului aerului, precipitatiilor si chiar al solului.

Acidifierea atmosferei este produsa de transformarea emisiilor de oxizii de sulf, oxizii de azot si amoniac in substante acide. Efectul sinergic al acestor poluanti are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu: aer, apa si sol.

Evolutia poluantilor care produc acidifierea la nivelul judetului Braila este comentata dupa cum urmeaza :

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO₂).  

Arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria metalurgica, in special cea neferoasa, cocseriile, industria alimentara, polueaza atmosfera cu oxizi de sulf.

Dioxid de sulf SO₂

Emisii anuale de monoxid si dioxid de azot (NOx).

Emisiile de oxizi de azot provin in principal din industria energetica si industria de transformare, din traficul rutier cat si din industria de prelucrare.

Oxizii de azot Nox

Cresterea emisiilor de SO₂ si NO_x se datoreaza cresterii consumului de pacura utilizat de SC Termoelectrica SA Bucuresti-Sucursala Electrocentrale Braila in perioada rece a anului 2009, cand pentru a se putea asigura consumul de gaze naturale catre populatie s-a utilizat pacura ca si combustibil, cat si a cresterii numarului de ore de functionare.

Emisii anuale de amoniac (NH₃)

Amoniac NH₃

1. Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Compusii organici volatili (COV) sunt compusi chimici care au o presiune a vaporilor crescuta, de unde rezulta volatilitatea lor ridicata Aceste emisii sunt generate preponderent din traficul auto si din activitatile de stocare si distributie a combustibililor fosili. Trebuie avut in vedere ca valorile se calculeaza pe baza cantitatilor de carburanti utilizati/tranzitati.

Cresterea nivelului acestor emisii se poate pune mai mult pe seama cresterii in ultimii cinci ani a numarul total de autovehicule pentru ca cele 44 statii de distributie a carburantilor din judetul Braila sunt conforme, avand dotari speciale pentru captarea emisiilor COV.

Exprimare grafica.

1.3. Emisii de metale grele

Principalele activitati generatoare de emisii cu continut de metale grele au fost: traficul rutier si incinerarea deseurilor din unitatile spitalicesti.

Metale grele							: Olimpiada de geografie - etapa judeteana : Marile calde si marile reci
Arsen (kg)
Cadmiu (kg)
Cupru  (kg)
Nichel  (kg)
Zinc (kg)
Seleniu (kg)
Crom (kg)

Exprimare grafica

1.4. Emisii de plumb

Principala activitate responsabila de emisiile de plumb este traficul rutier.

Plumbul se adauga in benzina ca aditiv antidetonant. Cresterea calitatii octanice a benzinei, respectiv cresterea rezistentei la detonatie, este realizata in scopul utilizarii raporturilor de compresie mari, cu consecinte favorabile asupra eficientei termice si economiei de combustibil. Cantitatea de aditiv ramasa din combustibilului nears se elimina prin gazele de esapament produse de motoarele automobilelor.

Astfel, majoritatea automobilelor sunt proiectate pentru combustibil cu calitate octanica ridicata, 98-99 COR, continand pana la 0,64 g Pb/l de benzina. In contextul acestor aspecte relatia dorita intre calitatea octanica, raportul de compresie si economia de combustibil a fost realizata mult timp pe seama aditivilor antidetonanti cu plumb, (tetraetil de plumb).

1.5. Emisii de poluanti organici persistenti (POP)

Poluantii organici persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se pot acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si mediului inconjurator.

Pentru reducerea impactului asupra mediului inconjurator, Programul Natiunilor Unite pentru mediu a adoptat, in cadrul Conventiei de la Stockolm, un program care vizeaza controlul si eliminarea a 12 POP’ s-uri (pesticide : aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex, toxafen; substante chimice industriale : hexaclorbenzen, bifeniliclorurati ; subproduse: dioxine, furani).

Indeplinirea obligatiilor Romaniei ca parte la Conventia de la Stockholm privind Poluantii Organici Persistenti si a Planului National de Implementare al acesteia, impreuna cu legislatia de mediu asociata, sunt obiective importante in cadrul sistemului general de protectie a mediului.

Principalele sectoare economice care sunt surse de emisii de POPs sunt agricultura, industria, transporturile si industria energetica, la care se pot adauga alte surse, ce includ

asezarile umane cu emisii de la depozite de deseuri si crematorii pentru deseuri medicale.

Cantitatea emisa la nivelul anului 2009, pe teritoriul judetului Braila este de 67,70 kg, ponderea fiind detinuta de PAH=63,4 (hidrocarburi poliaromatice) si este rezultata din transport naval si incinerarea carcaselor de animale.

1.6. Emisii de hidrocarburi poliaromatice

1.7. Emisii de bifenili policlorurati (PCB)

Datorita proprietatilor fizico-chimice specifice, PCB-urile au fost utilizate in mod intensiv in diverse ramuri industriale, atat in aplicatiile/sistemele inchise (sisteme care fac schimb de energie cu mediu, dar nu si schimb de materie fiind sisteme create de om) cat si in aplicatiile deschise (sistemele care fac permanent schimb de energie si de materie cu mediul inconjurator).

Proprietatile fizico-chimice ale compusilor bifenili policlorurati depind de continutul de clor. Au fost utilizati la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foita, cerneala, ruj de buze.

In cazul aplicatiilor deschise (cerneluri de imprimerie si adezivi) PCB-urile sunt in contact direct cu mediul inconjurator pe care il pot usor contamina, de aceea contaminarea cu PCB este o problema mult mai importanta in cazul aplicatiilor deschise decat in cazul celor inchise (transformatoare, condensatoare electrice). In Romania compusii bifenil policlorurati se gasesc in mod special in condensatoarele de putere din instalatiile de distributie.

1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Hexaclorbenzenul este o substanta organica foarte persistenta, perioada de injumatatire in sol fiind estimata intre 3-22 ani, timp suficient pentru a fi bioconcentrat in organisme. Este o substanta foarte toxica, periculoasa pentru om, la adulti doza letala fiind estimata la 0,13 mg/kg greutate corporala. Este un fungicid folosit la tratarea semintelor de cereale.

Hexaclorbenzen este foarte raspandit in mediu datorita mobilitatii (poate fi transportat in atmosfera pe distante lungi) si stabilitatii sale chimice, astfel ca a fost detectat in aerul, apa, sedimentele, solul si organismele din toata lumea.

Calitatea aerului ambiental

Aerul ambiental este aerul din spatii deschise la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale.

In anul 2009, calitatea aerului ambiental a fost monitorizata prin reteaua automata.

Poluantii monitorizati sunt:

1. Dioxidul de azot

Fig. 1.1. Concentratia medie anuala a dioxidului de azot in 2009 comparativ cu 2008

In anul 2009, valorile medii anuale in urma masuratorilor sunt sub valoarea limita de 40µg/m³ admisa de catre OM 592/2002 si au fost mai mici fata de anul 2008, exceptie facand media anuala inregistrata in statia Br-3 (statie de fond suburban) unde media anuala a fost aproximativ egala cu cea din 2008.

Dioxidul de sulf

Fig.1. Concentratia medie anuala a dioxidului de sulf in 2009 comparativ cu 2008

Valorile medii anuale inregistrate in anul 2009 pentru dioxidul de sulf, in urma masuratorilor, au fost mai mari fata de anul 2008, dar s-au situat sub cea mai mica valoare limita de 20 mg/mc pentru protectia ecosistemelor, admisa de catre OM 592/200

3. Pulberi in suspensie – PM10 si PM2,5 (gravimetric si nefelometric)

Fig.3.1. Concentratia medie anuala PM10 si PM2,5 in 2009 comparativ cu 2008

Valorile medii anuale ale pulberilor in suspensie (PM10 - masurate in cele patru statii automate si PM2,5 masurate in Statia Br2) nu au depasit valoarea limita anuala (40 μg/mc) prevazuta in OM 592/200

4. Metale grele – plumb

Fig.4.1. Concentratia medie anuala a plumbului

Valorile medii pentru plumb, inregistrate in lunile noiembrie si decembrie din anul 2008 precum si cele din anul 2009, determinate in urma masuratorilor din cele trei statii automate s-au situat sub valoarea limita (0,5 mg/mc) admisa de catre OM 592/200

5. Monoxid de carbon

Fig.5.1. Concentratia medie anuala a monoxidului de carbon in 2009 comparativ cu 2008

Valorile mediilor anuale inregistrate in anul 2009, pentru monoxidul de carbon, in urma masuratorilor sunt mai mici decat in anul 2008si nu s-au inregistrat valori maxime zilnice a mediilor pe 8 ore care sa depaseasca valoarea limita de 10 mg/mc, admisa de catre OM 592/200

Poluantul CO rezulta din arderea incompleta a combustibililor si alaturi de benzen este considerat ca facand parte din categoria poluantilor specifici rezultati din trafic.

6. Benzen

Fig.6.1. Concentratia medie anuala a benzenului in 2008 comparativ cu 2009

Pentru anul 2009, valorile medii anuale ale poluantului benzen nu au depasit valoarea limita anuala (5 mg/mc), valori mai mari inregistrandu-se la statia Br1 - statie de trafic, cauzata de emisiile difuze provenite din gazele de esapament. La celelalte statii de monitorizare valorile medii anuale pentru 2009 au fost mult mai mici decat in anul 2008.

7. Amoniacul

Amoniacul nu se monitorizeaza

8. Ozon

Fig.8.1. Concentratia medie anuala de ozon in 2008 comparativ cu 2009

Valorile orare pentru ozon au fost mai mici decat pragul de alerta (240 μg/mc - medie orara), precum si fata de pragul de informare (180 μg/mc - medie orara). De asemenea, concentratiile maxime a mediilor pe opt ore au fost sub obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane si respectiv valoarea tinta pentru anul 2010 (120 mg/mc).

Tabelul nr.   Concentratiile medii ale poluantilor monitorizati in aglomerarea Braila

9. Evolutia calitatii aerului

Prin reteaua automata de monitorizare a calitatii aerului, s-au facut determinari pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen, toluen, etilbenzen, o,m,p xylen, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5). Din analiza statistica a valorilor concentratiilor poluantilor atmosferici putem concluziona:

- poluantii gazosi:

NO₂ (dioxidul de azot) – s-au inregistrat in anul 2009 valori mai mici cu 20-25% fata de anul 2008

SO₂ (dioxidul de sulf) – s-au inregistrat in anul 2009 valori mai mari cu 10-15% fata de anul 2008

CO (monoxidul de carbon) – s-au inregistrat in anul 2009 valori mai mici cu 15-20% fata de anul 2008

O3 (ozonul) – s-au inregistrat in anul 2009 valori mai mari cu 20-25% fata de anul 2008

- pulberile in suspensie, in anul 2009, au inregistrat o concentratie medie anuala mai mica cu 20-25% fata de anul 2008, exceptie facand Statia BR5 unde media anuala pentru 2009 a fost mai mare decat pentru 2008 dar tot sub valoarea limita.

Calitatea aerului monitorizat prin reteaua automata s-a imbunatatit, datorita scaderii valorilor medii anuale la majoritatea poluantilor.