Teme si exercitii pentru dezvoltarea creativitatii la elevi

I.        Imaginați-va cat mai multe sfarșituri ale povestirii de mai jos Paunul și ariciul

Paunul, umflandu-se in pene și etalandu-și mandru coada, se plimba intr-o zi, plin de importanța prin fțta unui arici, razand de urațenia penajului sau:

-     Sunt imbracat ca un rege, spuse paunul ariciului, in aur si purpura, in toate culorile curcubeului. Dar uita-te la tine, vai ce urate haine ai!

-     Ehespuse ariciul.

II. Ganditi-va la cat mai multe consecinte posibile, daca ar avea loc urmatoarele evenimente:

-      Ce s-ar intampla daca campul electric ar deveni independent de cel magnetic?

-        Ce s-ar intampla daca soarele nu ar mai rasari niciodata?

-        Ce s-ar intampla daca masa electronilor ar deveni egala cu cea a protonilor? (M. Rocco, p.72).

-        Ce s-ar fi intamplat cu statele europene daca Hitler iesea invingator in al II-lea razboi mondial?

-        Ce masuri ar putea lua omenirea daca intr-o perioada scurta s-ar epuiza sursele de combustibil? Ce consecinte ar avea aceasta asupra economiei nationale?

III. Sa se rezolve problemele:

-        Se propune sa se determine puterea necesara motorului care antreneaza o pompa pentru ca jetul de apa sa poata stinge un incendiu care a cuprins o cladire de cinci etaje.

-        Ce dimensiuni trebuie sa aiba o lentila cu ajutorul careia razele soarelui stranse in focarul ei sa poata decali o sarma de fier? (L. Kapita, p.142).

·        Pe o suprafata de 1 m² (adica 1000 cm²) a unei mese aerul apasa cu circa 10.000 de kg. Puteti explica de ce totusi aceasta nu este strivita?

IV. Exerciții de dezvoltare a creativitații la lecțiile de religie

a)      Ganditi-va la cat mai multe consecinte posibile, daca ar fi avut loc urmatoarele evenimente:

-        Ce s-ar fi intamplat daca primii oameni ar fi ascultat porunca lui Dumnezeu? Cum s-ar fi dezvoltat neamul omenesc?

-          Ce s-ar fi intamplat daca Dumnezeu nu s-ar fi intrupat in persoana Domnului Isus Hristos?

-          Ce ar face oamenii daca nu ar exista biserici (locase de inchinare)?

-          Ce dezvoltare sau ce curs ar fi urmat Biserica Crestina, daca nu ar fi avut loc persecutiile sangeroase impotriva crestinilor, din trei veacuri ale erei crestine?

b)      Imaginati-va cat mai multe sfarsituri ale urmatoarelor propozitii:

-          Cine pe saraci ajuta . . .

-          Cine de parinti asculta . . .

-          Cel ce da . . .

-          Cand ploua afara lenesul spune: ". . . ."

c)      "Moș Craciun este cel care aduce daruri copiilor cuminți și silitori. El vine in fiecare an din imparația sa, in noaptea de Craciun." Plecand de la textul de mai sus, scrieți o scurta compunere in care sa descrieți cum arata imparația lui Moș Craciun și de unde vine el.

Lucrare: Subiectul activitatii: Prietenul meu necuvintator Referat: Proiect de activitate integrata - clasa: pregǎtitoare "a, a, a! acum e toamnǎ, da!"

5. 3. Teme si exercitii pentru dezvoltarea creativitatii la elevi

Este stiut faptul ca, de regula, conduita elevilor creativi se desfasoara spontan, necontrolat si aleatoriu, cu manifestarile inedite si raspunsuri originale, lasand impresia unui nonconformism. Raspunsurile si reactiile sunt altele decat cele anticipate si pretinse de profesor. Nu intamplator interventiile profesorului sunt predominant coercitive si inhibitive in contradictie cu cerintele stimularii creativitatii. Sistemul de evaluare este cel care sufera in primul rand, elevii creativi fiind, de obicei, subapreciati de catre profesori. Se impune ca in prealabil profesorul sa delimiteze nonconformismul, ca indicator al creativitatii, de neconformism ca manifestare indisciplinara si sa procedeze diferentiat. In spiritul pedagogiei creativitatii, relatia profesori - elevi trebuie sa fie mutuala, deschisa unui dialog permanent, sa faciliteze instalarea unui climat psihic caracterizat prin loialitate afectiva pozitiva, stimulator exprimarii creatoare a elevilor.

c)  Prevenirea / inlaturarea factorilor de blocaj ai creativitatii. In manifestarea creativitatii pot aparea factori de blocaj generate de unor cauze diverse:

ÿ       Factori de blocaj de natura cognitiva (intelectuala).

·        Inertie psihologica (seturi habituale) sunt cunostinte, priceperi, deprinderi bine fixate, pe care individul tinde sa le foloseasca in orice situatie.

·          Rigiditatea functionala se manifesta in tendinta individului de a utiliza anumite date, obiecte, strategii de rezolvare numai in situatii si scopuri precise.

·          Exista si multe alte blocaje de aceasta natura, cum ar fi: conformism intelectual, incapacitatea de a distinge intre cauza si efect (falsa ipoteza, falsa problema), conformismul comportamental, incapacitate de a formula probleme s.a.

-      Factori de blocaj de natura emotionala: descurajare, neincredere in propriile capacitati, egocentrismul, individualismul, teama de a fi diferit decat cei din grupul sau, teama de esec, de dezaprobare sociala.

-       Factori de natura volitiva: lipsa vointei si obisnuintei de a duce un lucru pana la capat, comoditate, descurajare s.a.

-       Blocaje provocate de factorii educativi, profesori, parinti etc.

-        orientarea excesiva a elevilor asupra succesului, in sensul atingerii performantelor scolare cat mai inalte;

-        orientarea elevilor, dupa colegii de aceeasi varsta;

-        sublinierea permanenta a apartenentei la un sex sau altul;

-        accentul exagerat pe competitie sau pe cooperare;

-        considerarea indivizilor divergenti ca fiind anormali;

-        critica prea matura a ideilor;

-        conduita noncreativa a profesorului etc.

Preintampinarea și inlaturarea factorilor de blocaj se poate realiza prin redefinirea periodica a unor concepte, idei, obiecte si fenomene, incurajarea rezolvarii euristice a problemelor, pe baza de imaginatie si fantezie, antrenarea elevilor la activitati instructiv-educative care stimuleaza dezvoltarea unei atitudini creatoare.

d)  Factorii stimulativi ai creativitatii.  In lucrarea "Psihologia creativitatii", E. Landau evidentiaza urmatorii factori care faciliteaza stimularea creativitatii elevilor:

-       securitatea psihica care se obtine prin 3 procese: acceptarea neconditionata a eului, crearea unei atmosfere deschise, siguranta elevului ca este inteles si acceptat;

-      libertatea psihica se refera la crearea unei ambiante permisive, dar si responsabile care sa-i permita elevului sa se manifeste in mod spontan si ludic;

-       consolidarea eului care stimuleaza promovarea unui comportament creator.

Stimularea creativitatii se realizeaza prin dezvoltarea curiozitatii la elevi, a sensibilitatii la probleme cu caracter euristic, incurajarea demersurilor imaginative, cultivarea bunei imagini de sine, stimularea increderii in sine, dezvoltarea interesului pentru situatiile problematice.

Toate acestea presupun un invatamant creativ prin care elevii sunt incurajati sa-si manifeste spontaneitatea, curiozitatea initiativa, primind sprijin in situatii de frustrare, esec, nesiguranta si ambiguitate.

 Metode si tehnici pentru stimularea creativitatii elevilor. Literatura de specialitate evidentiaza existenta unui numar mare de metode (de ordinul zecilor), ce pot fi folosite in scopul educarii si stimularii creativitatii elevilor si studentilor. Unele dintre ele (brainstormingul, sinectica etc.) sunt considerate a fi si metode de invatamant, fiind folosite in predare-invatare la diferite discipline scolare. Cea mai generala clasificare a metodelor de stimulare a creativitatii le imparte in metode de grup si metode individuale.

Metode si tehnici de stimulare a creativitatii de grup  pot fi imaginative si analitice.

a)   Metode imaginative de creativitate

      Metoda 'lichidarii (a purgatoriului): prin solicitari cum sunt: 'Uitati tot ce stiti despre ': 'imaginati-va altceva care sa aiba aceeasi utilizare' se creeaza conditii pentru elaborarea a ceva nou. Se parcurg doua faze: una in care toti elevii sunt stimulati ca prin interventii scurte, imediate si rapide sa actioneze si sa noteze ceea ce se cunoaste despre un obiect, fenomen etc. si alta in care, uitand tot, se incearca imaginarea altuia care sa-l inlocuiasca.

     Asaltul de idei (brainstormingul) este initiat de psihologul american Alex  Osborn. Are functia de a inlesni cautarea si gasirea celei mai adecvate solutii a unei probleme de rezolvat printr-o intensa mobilizare a ideilor tuturor participantilor la discutie (elevi, studenti, specialisti intr-un domeniu). Aceasta metoda reprezinta unexercitiu de stimulare si cultivare a creativitatii in grup, de afirmare a opiniilor personale.

Specificul metodei consta in disocierea timpului de producere a ideilor (faza de productie de idei), de timpul in care se evalueaza aceste idei (faza aprecierii critice a ideilor emise). Aceasta disociere se face in scopul stimularii gandirii divergente, cresterii productiei de idei. In folosirea acestei metode se cere respectarea urmatoarelor reguli considerate esentiale:

-    Dupa enuntarea problemei se lasa frau liber dezlantuirii gandirii si imaginatiei creative a subiectilor. Ei trebuie sa exprime spontan si deschis ideile care le vin pentru prima oara in minte. Accentul se pune pe cantitatea, pe enuntarea a cat mai multe idei si solutii.

-   Se vor crea conditii unei ambiante stimulative creativitatii, intime, degajate de orice conventionalism si conformism.

-    Pentru a elibera subiectii de influenta oricaror factori de inhibitie, de timiditate, de frica de a nu gresi, este inadmisibil ca judecarea, evaluarea ideilor sa se faca imediat. Aceasta ar avea urmari negative asupra creativitatii, ar produce blocaj intelectual, ar inhiba spontaneitatea gandirii etc.

-    Vor fi ascultati cu atentie toti participantii la discutie, fiind incurajati sa emita idei noi, sa incerce noi asociatii intre cele exprimate deja, sa le combine si sa ajunga pe aceasta cale la idei superioare celor initiale. Ceea ce poate parea absurd pentru unul, poate sugera altora o idee noua, interesanta si utila.

Subiectii vor fi incurajati indiferent de valoarea ideilor emise. Chiar si solutii aparent imposibile, aberante vor fi inregistrate. Cuvintele de genul 'ridicol', 'aberant', 'absurd' etc. se dovedesc nefavorabile procesului de creatie.

Inregistrarea discutiei se va face pe banda de magnetofon sau cu discretie de catre o persoana dinainte desemnata.

Evaluarea si selectia ideilor emise se face dupa o zi, doua sau chiar mai multe zile. De aici denumirea de 'metoda evaluarii amanate'.

Uneori discutia se poate repeta pana la gasirea solutiei asteptate.

Folosirea acestei metode porneste de la ideea ca o problema abordata cu logici diferite, tratata din unghiuri diferite de vedere are mai mare sansa sa-si gaseasca rezolvarea cuvenita.

Metoda asaltului de idei se bazeaza pe functia asociativa a intelectului. O idee emisa de un subiect are o functie asociativa dubla:  a) o idee emisa de un subiect se asociaza si cheama o alta idee in mintea aceluiasi subiect;  b) o idee emisa de un subiect se asociaza cu o idee in mintea altui subiect. 'O scanteie intr-o minte genereaza o scanteie in alta minte si asa se aprinde focul sacru al creativitatii.' Acest fenomen este denumit sugestiv 'reactie in lant'.

In procesul de invatamant, brainstormingul se foloseste mai ales in cadrul unor lectii de sinteza cu caracter aplicativ, in activitatile de cerc, solutionarea unei situatii problema, elaborarea planului unei lucrari etc.

Sinectica (metoda Gordon). Termenul provine din limba greaca (sinkretizein) si se traduce prin reunirea unor elemente diferite. Metoda foloseste doua operatii de baza: 1) a transforma mintal un obiect (fenomen) ciudat in unul familiar si 2) a realiza exact reciproca. In acest scop sunt recomandate 4 tipuri de strategii:

-       personala:  a te identifica cu un fenomen sau proces (sa-ti inchipui, de exemplu, ca esti un peste si vrei sa scapi din acvariu);

-        directa:  a trece solutiile dintr-un domeniu in altul (cum ar fi in bionica);

-        simbolica:  transferul problemei de la concret la abstract (semne sau obiecte);

-        fantastica:  incitarea indivizilor in a depasi, cel putin in plan imaginativ, limitele controlabilului.

b) Metode analitice (rationale) se bazeaza in principal pe liste si presupun disecarea, (faramitarea, 'concasarea') problemei de rezolvat in toate componentele sale, considerarea ei din toate unghiurile posibile, insiruirea tuturor criteriilor etc., pentru ca apoi sa se abordeze, pe rand, fiecare item in parte. Listelereprezinta un instrument care orienteaza efortul imaginativ si ajuta la cuprinderea unui numar cat mai mare de aspecte. Ele pot fi utilizate in toate etapele cercetarii: gasirea unei probleme, stimularea imaginatiei pentru emiterea de solutii posibile, aplicarea in practica. Exista un numar mare de metode bazate pe folosirea listelor. Unele dintre ele se bazeaza pe folosirea unei singure liste, cum sunt: enumerarea atributelor, metoda catalogului, liste de cuvinte inductive, lista interogativa (de verificare a lui Osborn), altele presupun folosirea a 2-3 sau chiar mai multe liste. Enumerarea atributelor (sau listarea), spre exemplu, presupune consemnarea fiecarei insusiri a unui obiect (marime, forma, culoare, material etc.) cu intentia modificarii fiecareia intr-o maniera originala. Incrucisand doua sau trei liste, pentru ca in casutele rezultate din intersectarea itemilor inscrisi pe linii si itemii inscrisi pe coloane sa obtinem toate combinatiile posibile, utilizam deja metodele matriciale sau combinatorii. Matricele de descoperire (euristice) pot fi, in functie de numarul listelor, bidimensionale sau plane si tridimensionale sau in spatiu (a se vedea A. Stoica - 1983, p.204-205). Matricele cu dubla intrare pot incrucisa aceleasi liste (atat pe abscisa, cat si pe ordonata se inscriu aceeasi itemi), caz in care se numesc matrici patrate sau doua liste distincte (matrici rectangulare). Tabelul periodic al elementelor lui Mendeleev este o matrice rectangulara clasica  (16, p.179-180).