Munca in grup - consideratii generale

MUNCA IN GRUP - CONSIDERATII GENERALE

Atat prin originea, cat si prin existenta sa, omul nu este o fiinta izolata, desprinsa de lume si de semenii sai. Munca si viata an comun sunt factori care si-au pus amprenta asupra umanizarii contribuind an acelasi timp la menti-nerea si ambogatirea continua a fondului uman. Relatia dintre individ si socie-tate nu se anfaptuieste an mod nemijlocit, ci antre cei doi poli se interpun dife-rite comunitati sociale de marimi variabile an care individul este antrenat an mod direct, suferind influenta acestora si contribuind prin activitatea si mani-festarile sale la mentinerea acelei comunitati.

Clasa de elevi este, din punct de vedere psihosociologic, un grup social unde, ca urmare a interrelatiilor ce se stabilesc antre membrii ei, apare si se manifesta o realitate sociala cu consecinte multiple asupra desfasurarii proce-sului instructiv - educativ an ansamblul sau.

Privita din punct de vedere al influentei externe ce intervine, impunan-du-i constituirea si exercitand o actiune ampla asupra evolutiei ulterioare, clasa este un grup formal. |n interiorul sau se formeaza an mod spontan diferite grupuri informale cu climat propriu, pe baza de afinitati reciproce. Colectivul de elevi cuprinde antotdeauna elevi foarte buni, buni si mai slabi iar ponderea lor numerica nu este aceeasi an fiecare clasa -- vorbind chiar de acelasi colectiv. |n casele I-a si a II-a elevii slabi sunt putini, deoarece se cere putin efort intelectual si elevii pot face fata cerintelor. |n clasele a III-a si a IV-a se anregistreaza unele schimbari, an sensul ca unii elevi care nu sunt suficient sustinuti de familie ancep sa anregistreze esecuri. {i codasii pot trece an randurile celor buni (mai rar an randurile celor foarte buni), datorita unor factori de personalitate (perseverenta, motivatie, interese) sau datorita unor factori familiali (reechilibrarea familiei, schimbarea conditiilor de viata).

Elevii au tendinta sa se grupeze dupa performantele la anvatatura. Cei buni reprezinta un pol puternic de atractie. Elevii care vor sa devina buni li se alatura. Uneori sunt acceptati, alteori nu. Cand sunt acceptati unii rezista cu greu, deoarece sunt depasiti, antrecuti de ceilalti, sau pur si simplu nu-i intereseaza activitatile cu caracter profund, ajungand sa-si piarda interesul pentru grupul fruntasilor. O situatie speciala o ocupa an colectiv cei "din mijloc . Ei au un pronostic bun an timp. Sunt foarte aproape de cei foarte buni, nu-i desparte de acestia o bariera importanta de informatii si, ca atare, pot face usor acest salt cu mai multa preocupare pentru anvatatura. Un mai mic volum de informatii anseamna, an cazul lor, absenta unor detalii semnificative pentru evidentierea momentana, dar nu si pentru evolutia lor ulterioara. Colectivul nu exista cand se constata dezbinare, indisciplina, rezultate slabe la anvatatura, egoism etc.

Am facut referiri la colectiv pentru ca aceste note generale pot fi observate si la grupurile de elevi, deoarece grupurile sunt membre ale aceluiasi colectiv si trasaturile caracteristice ale grupului, etica muncii, nivelul cerintelor sunt deter-minate de colectivul din care acestea fac parte. Acesta din urma este determinant, deoarece activitatea grupului se desfasoara mai ales an cadrul clasei. Cerintele fata de el decurg din situatia pe care o are an acest colectiv. |n activitatea de grup sitemul de relatii se ambogateste cu note suplimentare. La formarea personalitatii elevului contribuie atat cerintele generale, cat si cele suplimentare, relatiile sociale mai largi si mai stranse. Colaborarea sistematica antareste simpatia reciproca. Grupurile functionand an cadrul clasei formeaza si ele individul, mai ales daca cola-boreaza sistematic, daca activitatea lor este eficienta si daca resimt bucuria partici-parii la solutionarea sarcinii puse an fata clasei.

Fara andoiala ca grupul transforma, influenteaza personalitatea si an o-rele de singuratate. Avand an vedere ca o sarcina importanta a educatiei si a instructiei este promovarea dezvoltarii sociale a elevilor si pregatirea lor pen-tru a participa activ la viata sociala, activitatea an grup este cea mai potrivita activitate an cadrul careia se formeaza relatiile dintre elevi. Activitatea an grup ofera sub forma organizata posibilitatea ca anvatatorul sa promoveze o structura favorabila an clasa, sa influenteze rolurile si pozitiile si, an acest fel, sa creeze conditii corespunzatoare pentru dezvoltarea sociala a elevilor.

|nvatarea este un proces individual. Elevul cucereste pas cu pas cunos-tintele, anainteaza pas cu pas an antelegerea fenomenelor, asi ansuseste pas cu pas deprinderile de munca fizica si intelectuala. Educatorul al asista, al ajuta, dar nu se poate substitui efortului pe care trebuie sa-l depuna elevul ansusi spre a se forma. Organizarea unei lectii sau a unei secvente dintr-o lectie pe grupuri de lucru ori pe echipe deplaseaza accentul de pe predare pe anvatare, de pe metodele verbale si livresti pe metode active, participative, de pe demonstratiile anvatatorului pe activitatea independenta a elevilor. Dar elevul trebuie sa fie andrumat, dirijat, an asa fel ancat sa dobandeasca cunostinte, sa-si formeze deprinderi, opinii, convingeri, atitudini si o conduita corespunza-toare. Cu alte cuvinte, elevul, sub andrumarea anvatatorului, tre-buie sa reali-zeze anvatarea si sa nu fie doar "anvatat" de altcineva.