TEHNICI DE INVATARE

Pentru a contura modalitati de preventie si control al stresului este recomandabil sa identificam principalele surse de stres, nivelul stresului la nivelul unitatilor de elevi, precum si principalele moduri de adaptare la situatiile stresante. Aceasta activitate de diagnoza s-a realizat printr-un chestionar care a constituit baza de la care am pornit in analiza fenomenului si propunerea unor activitati concrete ce pot fi desfasurate in scoala in vederea ameliorarii nivelului stresului.

Este evidenta necesitatea unei evaluari initiale a nivelului de stres printr-o abordare la nivel de grup care are ca finalitate construirea unor modalitati de preventie aplicabile prin activitati cu intreaga clasa. De aceea este justificata aplicarea unui chestionar cu intrebari deschise pentru stabilirea frecventei si ponderii elementelor studiate la nivelul intregului efectiv de elevi. Evaluarea individuala cu instrumente psihologice standardizate se va realiza in cadrul consilierii psihologice individuale. Deocamdata, s-a urmarit surprinderea celor mai semnificativi stresori si strategii de adaptare, pentru a se contura modalitati de prevenire si combatere a stresului prin activitati desfasurate in grup (clasa) chiar de catre diriginte, cu sprijinul psihologului.

EXEMPLIFICARE

Primul item releva nivelul stresului la elevii scolii de agenti de politie ( fig. 1). Acesta decurge din imbinarea a trei componente: factorii de stres, resursele personale de confruntare cu stresorii si reactia la stres. Autoevaluarea nivelului de stres evidentiaza un stres moderat la peste jumatate din elevi, iar la 24% dintre ei nivelul stresului este resimtit ca fiind ridicat.

Fig.1 Nivelul stresului la elevii scolii de agenti de politie

Nivelul stresului evidentiat in fig.1 este rezultatul evaluarii mediului extern. Astfel, o situatie poate fi evaluata de indivizi diferiti ca avand semnificatii diferite. Pentru a putea utiliza aceste rezultate este nevoie sa stim care sunt cei mai semnificativi factori generatori de stres in scoala de agenti de politie.

Fig.2 Principalii factori de stres

Schimbarile intervenite in ultima perioada in structura invatamantului in scolile de agenti de politie au dus la aglomerarea programului de invatare al elevilor. Supraincarcarea determina stres si duce la instalarea oboselii. Regulamentul scolii presupune de asemenea ritmuri impuse de munca, ceea ce reprezinta alta sursa de stres.

Investigatiile releva, in principal, cinci categorii de efecte ale stresului (Roudseep, E., 1986)
+ efecte subiective – anxietate, agresivitate, apatie, plictiseala, depresie, oboseala, indispozitie, scaderea increderii si stimei de sine;
+ efecte comportamentale – predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, iesiri emotionale, tendinta de a manca si fuma excesiv, comportament impulsiv;
+ efecte cognitive – scaderea abilitatilor de a adopta decizii rationale, concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;
+ efecte fiziologice – cresterea glicemiei, a pulsului, a tensiunii arteriale, senzatia de uscaciunea gurii, transpiratii reci, valuri de caldura si de frig;
+ efecte organizationale – absenteism, demisii, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii si a loialitatii fata de organizatie.

Resursele de adaptare la factorii de stres se mobilizeaza pentru reduce sau tolera solicitarile care depasesc resursele personale. S-au conturat in literatura de specialitate cateva strategii generale de adaptare la stres (Baban, 2001): reevaluarea evenimentului considerat stresant prin prisma gandirii pozitive, organizarea eficienta a timpului, invatarea unor metode eficiente de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor, dezvoltarea asertivitatii si a abilitatii de rezolvare a conflictelor, stabilirea si mentinerea unui suport social adecvat, dezvoltarea unui stil de viata sanatos. Strategiile de adaptare la stres sunt de doua tipuri: centrate pe emotii (au ca obiectiv reducerea tensiunii emotionale fara a schimba situatia, sunt orientate spre persoana in scopul reducerii sau controlarii raspunsului emotional la stresori; in aceasta categorie sunt incluse si asa numitele strategii paleative, cum sunt uzul alcoolului, sedativelor si tranchilizantelor, drogurilor, tehnicilor de relaxare.); centrate pe problema (au ca obiectiv modificarea situatiei, actionand indirect asupra emotiilor, dezvoltarea de planuri si implicarea in actiuni pentru a raspunde direct, confruntativ stresorilor).
Se sustine ca strategiile centrate pe emotie sunt neadaptative, in timp ce cele centrate pe problema sunt adaptative. Se constata ca adaptarea la stres centrata de problema, conduce la experiente de munca/ invatare pozitive, in timp ce strategia centrata pe emotie contribuie la experiente negative in munca/ invatare.

Dupa cum arata Fig. 3 elevii scolii de agenti de politie utilizeaza destul de putin strategii active de combatere a stresului provocat in primul rand de solicitarile de invatare. O mare parte dintre elevi (30%) considera odihna ca fiind principala metoda de control si adaptare la stres. Alte strategii evitative, centrate pe emotie sunt sportul (13%), muzica (10%), ignorarea problemei (8%), suportul prietenilor (7%).

Elevii nu constientizeaza eficienta unor metode centrate pe problema. Acest lucru reiese si din Fig. 4-' Cum te poate sprijini psihologul in situatii de stres?'. Ei afirma ca au nevoie din partea specialistului de sprijin, incurajare, consiliere, sustinere morala, si mai putin solicita sprijin pentru asimilarea unor metode de invatare si de combatere a stresului.

De aceea, sunt necesare activitati prin care elevii sa isi dezvolte abilitatile de management al stresului prin asimilarea unor tehnici de organizare a timpului, metode de invatare si optimizare a memorarii.
 

Fig. 3 - Strategii de adaptare la stres utilizate de elevii scolii de agenti de politie

Fig.4 Cum te poate sprijini psihologul in situatii de stres?

Aceste rezultate au condus la propunerea unor activitati practice desfasurate in colaborare cu dirigintii, precum si la intensificarea activitatilor de consultanta acordata cadrelor didactice. Pentru a reduce nivelul stresului la elevi este recomandabil ca profesorii sa tina cont de cateva elemente concrete in organizarea interventiei educative (I. Neacsu, 1991):
- fixarea unui scop prioritar clar, determinarea si delimitarea acestuia precis in structura actiunilor intreprinse;
- fixarea progresiva a scopurilor imediate si apoi, pe termen mai lung;
- individualizarea stabilirii scopurilor in functie de personalitatea fiecarui grup sau chiar individual;
- aprecierile evolutiei (in instruire) in termeni predilect pozitivi - utilizarea competitiei, cu prudenta (pe fondul cooperarii stimulative);
- evaluari sistematice, formative;
- evitarea presiunilor/barierelor prea puternice, exterioare (pentru atingerea scopurilor la standarde inalte); apar, altfel, resentimentele, agresivitatea, stresul, insatisfactia, inhibitia;
- dozarea optima a cantitatii de informatie in unitatea de timp;
- accesibilizarea transmiterii informatiilor;
- diagnosticarea si utilizarea intereselor cognitive si motivelor favorabile invatarii (individuale/grupale);
- utilizarea metodologiei adecvate in instruire.

Ca modalitati concrete de actiune, psihologul poate concepe activitati la nivelul clasei, prin care sa dezvolte strategii de adaptare la stres prin confruntarea cu problema si conturarea unor modalitati de rezolvare a acesteia. Intrucat in chestionarul aplicat elevilor scolii de politie factorul stresant principal il constituie activitatea de invatare (informatii prea multe - timp insuficient pentru pregatire), iar ca strategii de adaptare la stres, cele mai utilizate sunt cele centrate pe emotie sau cele evitative, am propus organizarea unor module in cadrul lectiilor de dirigentie cu scopul dezvoltarii abilitatilor de management al stresului prin asimilarea de metode de invatare si de organizare a timpului de studiu. Astfel, prezentam mai jos doua exemple de astfel de activitati care se doresc a fi un suport practic pentru cadrele didactice, atat pentru prevenirea cat si pentru combaterea stresului la elevii scolii de politie .


Anexa 1 - Curba uitarii (dupa H. Ebbinghaus)

• Aproape 50 % din informatiile invatate se uita in prima ora de la memorarea lor.
• Uitarea este masiva si la o zi dupa memorare.
• Pentru a preveni uitarea este bine sa se repete materialul la intervalele in care uitarea este masiva.

Reguli pentru o repetare eficienta:
• Numarul de repetitii trebuie sa fie optim (fiecare elev isi apreciaza numarul. de repetitii de care are nevoie pentru a asimila un material);
• Esalonarea repetitiei este mai eficienta decat repetitia comasata (de ex: este mai bine sa repeti la o materie o ora pe zi timp de trei zile, decat trei ore intr-o singura zi inainte de seminar sau lucrare);
• Repetitia este mai eficienta atunci cand se combina cu incercari de reproducere a materialului studiat (asa iti poti da seama ce ai retinut si ce nu);
• Repetitia poate fi organizata prin reluarea materialului in intregime (material cu un volum redus) sau prin fragmentarea materialului (volum mare).

Anexa 2
Metoda invatarii globale
- presupune citirea / repetarea integrala a materialului;
- este recomandata in cazul unor materiale, bine organizate si nu foarte dificile.
Etape:
- lectura de ansamblu a textului - nu e necesar sa faceti notite, nici sa va propuneti sa retineti informatiile ( are rol de familiarizare cu materialul);
- citirea analitica - intelegerea in profunzime a informatiilor, fara a face notite (nu lasati sa persiste nici o ambiguitate);
- citirea analitico-sintetica si consemnarea – extragerea ideilor principale si notarea lor;
- repetitia pe baza de recunoastere (cu textul in fata);
- repetitia pe baza de reproducere (fara a avea materialul in fata) - doar astfel se poate verifica acuratetea retinerii informatiilor;
- recapitularea generala;
- repetarea materialului (conform sugestiilor din anexa I).
Metoda invatarii secventiale
- presupune asimilarea textului dupa ce acesta a fost impartit in secvente de studiu sau fragmente;
- se recomanda in cazul unor materiale voluminoase sau dificile.
Etape:
- fragmentarea materialului in secvente de studiu tinand cont de logica si structura materialului;
- fiecare fragment va fi invatat tinand cont de etapele metodei invatarii globale.
Metoda invatarii progresive
- presupune combinarea metodei invatarii globale cu cea a invatarii secventiale;
- se utilizeaza pentru invatarea materialelor voluminoase, pe o perioada mare de timp (semestre, ani de studiu).
Etape
- lectura de ansamblu – familiarizarea cu continutul materialului;
- fragmentarea materialului in unitati de studiu ample (lectii , capitole- notate cu A, B, C, D etc.);
- invatarea/repetarea lor dupa urmatoarea schema: A+B+AB+C+ABC+D +BCD+E+CD+E+ABCD…..
Metoda RICAR
- consta in cinci etape;
- se recomanda in studierea cartilor, articolelor.
Etape
R- rasfoirea generala a capitolelor, a alineatelor subliniate, a concluziilor partiale sau generale;
I- intrebari . Se formuleaza in scris intrebari legate de continutul textului;
C- citirea textului cu scopul de a gasi raspunsuri la intrebarile formulate anterior;
A- amintirea, rememorarea esentialului, reproducerea ideilor principale, fara a avea materialul in fata R- recapitularea;
- examinarea structurii de ansamblu a materialului;
- recitirea intrebarilor formulate;
- elaborarea raspunsurilor la intrebari;
- recitirea textului unde este nevoie;
- completarea notitelor unde este cazul.

Anexa 3
Tabel pentru planificarea saptamanala a studiului
 

Se realizeaza planificarea pe aceasta structura pentru fiecare zi a saptamanii

Tabel pentru planificarea zilnica a studiului
 

Modalitati de luare a notitelor

OBIECTIVE:
- insusirea unor tehnici de luare a notitelor care faciliteaza;
- organizarea logica a materialului;
- aplicarea metodei Cornell de luare a notitelor.

METODE DIDACTICE: conversatia, expunerea, problematizarea, exercitiul.

DESFASURAREA ACTIVITATII
Captarea atentiei :
- studentii observa un curs al unui coleg si stabilesc diferentele intre stilul colegului de luare a notitelor si stilul propriu;
- nu se fac observatii critice in acest moment ci doar constatari.
Anuntarea temei si a obiectivelor:
Se prezinta tema si insista asupra importantei acesteia, prezentand functiile luarii de notite.
' Functiile luarii de notite'

Luarea de notite :
- Constituie o modalitate externa de stocare a informatiei;
- Faciliteaza prelucrarea si reactualizarea informatiei;
- Permite structurarea materialului chiar in timpul predarii acestuia.

Rezolvarea sarcinilor de lucru
Se aleg doua sau trei perechi de elevi; se aseaza spate in spate, doi cate doi. Un elev descrie o figura geometrica iar celalalt deseneaza in functie de indicatiile primului
Se discuta rezultatele, concluzia poate fi: exista modalitati diferite de intelegere a mesajului si de notare a acestuia

Metoda Cornell de luarea a notitelor.
Acest sistem cuprinde trei sectiuni:
Sectiunea I, portiunea cea mai mare, aflata in partea dreapta a paginii, in care se noteaza ideile intr-o modalitate informala (asa cum sunt prezentate sau receptate in ora).
Sectiunea II, aflata in partea stanga a paginii, este potiunea destinata cuvintelor cheie. Ea se completeaza de obicei in faza de revizuire si cuprinde comentarii care accentueaza ideile importante, clarifica sensuri sau leaga idei
Sectiunea III, in partea de jos a paginii este cunoscuta ca zona rezumatului. Aici se include un rezumat format din doua sau trei propozitii care sumarizeaza ideile din pagina si le integreaza intr-o structura clarificatoare.
Se realizeaza un exercitiu de aplicare a metodei prezentate.
Evaluarea
Modalitatea in care se pune in practica acest program depinde de caracteristicile grupului si problemele identificate De aceea, este indicata o activitate initiala de diagnoza dupa care se contureaza strategiile de interventie.

Invatare centrata pe subiect

Cuprins

1.          Introducere si context 2

2.       Stabilirea stilurilor de invatare             6

3.       Diferentierea instruirii                           17

4.       Tehnici de chestionare 22

5.       Strategii de predare care sa corespunda stilurilor de invatare                  26

Introducere   si context

Intregul proces de formare se va orienta spre imbunatatirea experientelor de invatare ale studentuluir, spre implicarea lor activa in procesul de invatare, prin promovarea unei metodologii de predare – invatare centrata pe student.

Documentele cuprinse in acest curs vor defini conceptul de invatare centrata pe student, sunt abordate principiile care stau la baza schimbarilor propuse privind metodologia predarii, astfel ca acestea sa satisfaca necesitatile fiecarua in parte.

De asemenea, sunt prezentate sfaturi si indrumari practice care pot folosi cadrelor didactice care se pregatesc pentru invatarea centrata pe student, astfel incat acestia sa isi poata asuma rolul de facilitator al invatarii. Acest lucru va permite cadrelor didactice sa sustina si sa administreze procesul de invatare al fiecarui elev si sa maximizeze invatarea pe plan individual.

Definitii

Gibbs (1992) da o definitie utila a invatarii centrate pe student. El afirma ca invatarea centrata pe student “ofera o mai mare autonomie si un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de invatare si la ritmul de studiu” Aceasta perspectiva subliniaza caracteristicile fundamentale ale invatarii centrate pe student, promovand ideea ca acestora trebuie sa li se ofere un control sporit asupra invatarii prin asumarea responsabilitatii cu privire la:

ceea ce se invata,

modul cum se invata si de ce

momentul cand se invata.

O consecinta importanta a acestei definitii o reprezinta necesitatea ca studentii sa isi asume un inalt grad de responsabilitate in contextul invatarii si sa isi aleaga in mod activ scopurile, precum si sa isi administreze invatarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul ca profesorul ori persoana care preda le va spune ce, cum, unde si cand sa gandeasca. Ei sunt cei care trebuie sa inceapa sa o faca.

Recomandarea pentru trecerea responsabilitatii de la profesor la student este raspandita in pedagogia contemporana. Intr-o prezentare succinta a caracteristicilor persoanelor care invata eficient, de la Harpe, Kulski si Radloff (1999) arata ca o persoana care invata eficient:

Are scopuri clare privitoare la ceea ce invata,

Are o gama larga de strategii de invatare si stie cand sa le utilizeze,

Foloseste resursele disponibile in mod eficace,

Stie care ii sunt punctele forte si punctele slabe,

Intelege procesul de invatare,

Isi controleaza sentimentele in maniera adecvata,

Isi asuma responsabilitatea pentru procesul lor de invatare si

Isi planifica, isi monitorizeaza, isi evalueaza si isi adapteaza procesul de invatare

Principii

Principiile care staul la baza invatarii eficiente centrate pe student sunt:

Accentul activitatii de invatare trebuie sa fie pe persoana care invata si nu pe profesor.

Recunoasterea faptului ca procesul de predare in sensul traditional al cuvantului nu este decat unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi sa invete.

Rolul profesorului este acela de a administra procesul de invatare al studentilor pe care ii are in grija.

Recunoasterea faptului ca, in mare parte, procesul de invatare nu are loc in sala de curs si nici cand cadrul didactic este de fata.

Intelegerea procesului de invatare nu trebuie sa apartina doar profesorului – ea trebuie impartasita si studentilor.

Profesorii trebuie sa incurajeze si sa faciliteze implicarea activa a studentilor in planificarea si administrarea propriului lor proces de invatare prin proiectarea structurata a oportunitatilor de invatare atat in sala de curs, cat si in afara ei.

Luati individual, studentiii pot invata in mod eficient in moduri foarte diferite.

Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic si pe practica reflectiei, pentru a facilita dezvoltarea profesionala continua.

Dezvoltarea profesionala a personalului trebuie sa ofere cadrelor didactice aptitudinile si increderea necesara pentru:

A identifica necesitatile individuale de invatare ale studentilor

A incuraja si a facilita invatarea independenta, ajutand studentii sa “invete cum sa invete”

A practica principiile invatarii pe baza includerii

A intelege si a utiliza strategii de invatare activa, centrate pe studenti

A intelege si a utiliza strategii de diferentiere

A facilita dobandirea de catre studenti a aptitudinilor cheie

Pentru a sprijini instruirea centrata pe elev si utilizarea metodologiilor moderne de lucru se va pune accent pe strategii de predare care sa corespunda stilurilor individuale de invatare.

In cadrul acestor strategii:

Cursul pleaca de la experientele studenti si cuprinde intrebari sau activitati care sa ii implice Ei sunt lasati sa aleaga singuri modul cum se informeaza pe o anumita tema si cum prezinta rezultatele studiului lor.

Studentii pot beneficia de meditatii/consultatii, in cadrul carora pot discuta despre preocuparile lor individuale cu privire la invatare si pot cere indrumari.

Aptitudinea lor de a gasi singuri informatiile cautate este dezvoltata – nu li se ofera informatii standardizate.

Pe langa invatarea specifica disciplinei respective, li se ofera acestora ocazia de a dobandi aptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra in echipa.

Se fac evaluari care permit studentilor sa aplice teoria in anumite situatii din viata reala, cum ar fi studiile de caz si simularile.

Cursurile cuprind o combinatie de activitati, astfel incat sa fie abordate stilurile pe care studentiile prefera in invatare (vizual, auditiv, practic / kinetic)

Acest proces de formare se orienteaza deci in final spre scopul de a spori succesul studentilor,

concentrandu-se pe ceea ce este necesar pentru a imbunatati experienta de invatare si implicarea lor activa in acest proces, precum si satisfactia pe care le-o da aceasta invatare. Acest lucru trebuie sa se inscrie in contextul general al imbunatatirii oportunitatilor oferite tinerilor in cadrul dezvoltarii unei piete moderne a muncii. Scopul implicit este de asemenea acela de a le permite sa aiba incredere in procesul de invatare, astfel incat sa poata continua sa isi puna in aplicare aptitudinile de invatare la locul de munca, la varsta maturitatii, precum si in procesul de invatare continua.

Document online: Proiect didactic GRUPA : mare - animale mari si mici in ograda la bunici Document online: Proiect tematic-mijloace de transport- “cu ce calatorim?”

CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE INVATARE

NUME__________ ______ ____ _______Data_____ _______ ______ ________

Acest chestionar va va ajuta sa gasiti modul prin care puteti invata cel mai bine.

Nu exista raspunsuri corecte sau gresite

Pentru completarea chestionarului aveti la dispozitie atat timp cat aveti nevoie, aproximativ 10 si 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMA daca dureaza mai mult.

Raspundeti la toate intrebarile pentru a obtine cele mai bune rezultate, sinceritatea este foarte importanta pentru completarea acestui chestionar

Raspundeti la intrebari prin DA sau NU.

Incercuiti doar un singur raspuns la fiecare intrebare

Daca doriti sa raspundeti prin „uneori”, ganditi-va daca mai mult sunteti de acord sau mai mult dezaprobati enuntul respectiv, si raspundeti prin Da sau NU.

Aflati care este stilul dvs de invatare:

Incercuiti numai numarul intrebarilor la care ati raspuns cu DA			Acum marcati pe grafic numarul total pentru fiecare stil de invatare. 13 13 12 12 11 11 10 10 9 9 8 8 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 0 0 VIZUAL AUDITIV PRACTIC
♦ 4, 6,8, 12, 13, 17, 22, 24, 25, 29,   33, 35, 37	■ 1,    3, 9, 11, 14, 16, 18,   21, 26, 28,   32, 36, 38	□ 2, 5,    7, 10, 15, 19, 20 , 23 , 27, 30,   31, 34, 39
Total intrebari incercuite_____ VIZUAL	Total intrebari incercuite____ AUDITIV	Total intrebari incercuite____ PRACTIC

Obs. Cea mai inalta curba de pe grafic arata stilul dvs. de invatare preferat. Daca curba are o evolutie aproximativ egala inseamna ca va place sa utilizati toate stilurile de invatare.

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare

VIZUAL

Chestionarul pe care l-ai completat indica faptul ca inveti cel mai bine daca folosesti metode vizuale de invatare.

Mai jos sunt prezentate anumite situatii de invatare in care te poti afla la un moment dat, precum si cateva idei privind punctele tari, strategiile preferate si un numar de sugestii de dezvoltare personala

Iti va fi de folos sa parcurgi acest material tu insuti / insati , impreuna cu alti elevi , in clasa si sau cu profesorul indrumator

Pentru a fi cu adevarat eficient trebuie sa iti folosesti  toate simtirile in mod egal.

Este util sa analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de invatare auditiv si a celor cu un stil de invatare practic pentru a vedea ce poti prelua de la acestia.

In pagina urmatoare vei gasi indicatii care te pot ajuta sa-ti dezvolti propriul stil de invatare si te vor incuraja sa-ti dezvolti si alte stiluri noi in urmatoarele situatii de invatare:

1.- Activitati de ascultare

2.- Activitati de grup

3.- Activitati practice

4.- Invatare independenta

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare VIZUAL

4.- Invatare independenta

Invatare deschisa / la distanta

Invatare prin folosirea unor materiale / resurse

Cercetare

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare AUDITIV

Chestionarul pe care l-ai completat indica faptul ca inveti cel mai bine daca folosesti metode vizuale de invatare.

Mai jos sunt prezentate anumite situatii de invatare in care te poti afla la un moment dat, precum si cateva idei privind punctele tari, strategiile preferate si un numar de sugestii de dezvoltare personala

Iti va fi de folos sa parcurgi acest material tu insuti / insati , impreuna cu alti elevi , in clasa si sau cu profesorul indrumator

Pentru a fi cu adevarat eficient trebuie sa iti folosesti  toate simtirile in mod egal.

Este util sa analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de invatare auditiv si a celor cu un stil de invatare practic pentru a vedea ce poti prelua de la acestia.

In pagina urmatoare vei gasi indicatii care te pot ajuta sa-ti dezvolti propriul stil de invatare si te vor incuraja sa-ti dezvolti si alte stiluri noi in urmatoarele situatii de invatare:

1.- Activitati de ascultare

2.- Activitati de grup

3.- Activitati practice

4.- Invatare independenta

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare AUDITIV

2.- Activitati de grup

Braistorming

Joc de rol

Simulare

Discutie

Planificarea in grup a activitatilor

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare PRACTIC

Chestionarul pe care l-ai completat indica faptul ca inveti cel mai bine daca folosesti metode vizuale de invatare.

Mai jos sunt prezentate anumite situatii de invatare in care te poti afla la un moment dat, precum si cateva idei privind punctele tari, strategiile preferate si un numar de sugestii de dezvoltare personala .

Iti va fi de folos sa parcurgi acest material tu insuti / insati , impreuna cu alti elevi , in clasa si sau cu profesorul indrumator.

Pentru a fi cu adevarat eficient trebuie sa iti folosesti  toate simtirile in mod egal.

Este util sa analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de invatare auditiv si a celor cu un stil de invatare practic pentru a vedea ce poti prelua de la acestia.

In pagina urmatoare vei gasi indicatii care te pot ajuta sa-ti dezvolti propriul stil de invatare si te vor incuraja sa-ti dezvolti si alte stiluri noi in urmatoarele situatii de invatare:

1.- Activitati de ascultare

2.- Activitati de grup

3.- Activitati practice

4.- Invatare independenta

Cum sa inveti mai eficient daca ai un stil de invatare PRACTIC

3.- Activitati practice / aplicative

• Exersarea abilitatilor
• Demonstratia cu participare
• Atelier de lucru practic
• Practica
• Unu la unu
• Modelare
• Urmarea unor instructiuni

Cum se invata mai eficient – punctele tari ale stilurilor de invatare

Cum sa inveti mai eficient – prezentare generala a punctelor tari/ strategiilor preferate in fiecare situatie de invatare

DIFERENTIEREA INSTRUIRII

inseamna  raspunsul profesorului la nevoile elevului

calauzit de principii generale ale diferentierii, ca

sarcini careevaluarea si ajustarea

respecta elevul continua

grupare flexibila

Profesorii pot diferentia

in functie de

folosind o varietate de strategii de instruire si de

management al clasei , ca :

Inteligente multiple

Puzzle

Casete

Activitati ancora

Fise de lucru

Texte

Materiale suport

Cercuri literare

Studii orbitale

Instruire complexa

Contracte de invatare

Invatare in grupuri mici

Investigatii in grup

Studiu independent

Strategii de interogare

Centre de interes

Grupuri de interes

Teme pentru acasa

Jurnale