Eficiența in comunicarea didactica

Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este eficiența coordonarii ei. Eficiența comunicarii depinde de calitatea transmisiei, adica de structura logica a conținutului, claritatea, precizia, plasticitatea exprimarii, fapte care țin de presonalitatea profesorului, de relațiile profesor- elev, de contextul psihosocial, ca și de nivelul dezvoltarii psihice a receptorului, de structurile mentale și lingvistice ale elevului, de participarea lui activa in procesul comunicarii.

Profesorul trebuie sa aiba grija ca asociațiile posibile, pe care informațiile sale le declanșeaza in mintea elevilor sa se apropie de experiența acestora, intrucat, astfel, apare riscul ca ei sa rețina cuvinte goale, lipsite de conținut. Eficiența comunicarii este condiționata și de aplicarea permanenta a conexiunii inverse ( feed- back), pentru a facilita armonizarea scenariului didactic, a repertoriului activitații profesorului și al elevilor, fapt care permite reglarea și autoreglarea comunicarii.

Preocuparile privind facilitarea si imbunatatirea comunicarii au existat din cele mai vechi timpuri. Desi regulile unei comunicari eficiente par foarte simple si la indemana oricui, ele fiind rodul unei indelungate experiente comunicationale, practica releva faptul ca aplicarea lor este frecvent incalcata

Reguli de baza privind comunicarea eficienta

Exprimate sintetic, acestea sunt :

regula cantitatii in ceea ce spun, cadrul didactic/ elevul trebuie sa ofere informatia necesara, nici mai mult, nici mai putin;

regula calitatii - ceea ce spun vorbitorii trebuie sa respecte realitatea;

regula relatiei - mesajul vehiculat de vorbitor trebuie adecvat scopului comunicarii;

regula semnificatiei - informatia transmisa trebuie sa fie semnificativa pentru contextul si circumstantele in care se desfasoara comunicarea;

regula stilului - vorbitorii trebuie sa fie clari, coerenti, comprehensivisi concisi;

regula receptivitatii - emitentii trebuie sa-si adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor si la cunostintele presupuse de acestia.

Prin comunicarea didactica se realizeaza interactiunea profesor - elev si o serie de relatii care influenteaza procesul de predare : relatii de schimb informational, de influentare reciproca, de cooperare, simpatetice fata de emitatorul mesajului didactic.

Comunicarea eficienta trebuie sa intruneasca anumite conditii :

a) continutul relevant al mesajelor, informatie actuala, bine structurata si organizata, selectata potrivit particularitatilor clasei si in timpul afectat momentelor lectiei; argumentare logica, exemple riguros selectionate, limbaj corect si riguros, nivelul de conceptualizare adecvat elevilor;

b) modul de prezentere : coerenta logica, strategie de abordare variata, adecvata continutului si scopului, alternarea strategiilor ( inductiva, deductiva, analogica ), implicare afectiva prin exprimarea interesului, pasiunii, convingerea copiilor de autoritatea si competenta invatatorului;

c) stilul stimulator, incitant, antrenant, atragator al exprimarii verbale, pentru a crea o ambianta favorabila comunicarii;

d) concordanta intre exprimarea verbalizata și limbajul trupului;

e) empatie pentru a putea imprima circulatiei informationale sensul dorit;

f) tact in comunicare pentru a putea preveni distorsiunile: mod politicos de adresare, incitant, stimulator, pentru a putea capta atentia copiilor si bunavointa lor de a asculta si de a participa activ la comunicare.

In actul comunicarii, receptorul - elev isi valorifica conostintele, priceperile si deprinderile, le consolideaza in functie de relevanta informatiei primite. Faptul ca informatia primita aduce ceva nou pentru elev il determina sa-si concentreze atentia, sa se implice cu toate capacitatile intelectuale, afective, volative și atitudinale pentru a receptiona corect mesajul, a-l intelege si a-l interpreta corect. Dorinta lui de a afla ceva nou il determina sa asculte activ, iar aceasta dorinta depinde de calitatea emiterii si de masura in care elevul este stimulat sa-si exprime opiniile proprii.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Eficienta comunicarii didactice depinde si de o serie de factori tehnici. Astfel, calitatea canalelor de informare favorizeaza schimbul de mesaje, previne distorsiunile si pierderile de informatii. Formarea competentei comunicative presupune un nivel de performanta bazat pe cunostinte, capacitati si atitudini si un nivel optim educational care determina eficienta subiectului intr-o activitate. Si este la fel de importanta atat pentru educatori cat si pentru educati.

Comunicarea didactica este eficienta atunci cand, atat profesorul cat si elevii respecta anumite cerinte:

a)      ale profesorului:

claritatea mesajelor;

precizia acestora (evitarea formularii ambigue);

utilizarea unui limbaj adecvat si accesibil elevilor (potrivit nivelului lor de intelegere, corespunzator varstei);

structura logica a mesajelor transmise;

prezentarea interesanta a materiei predate;

asigurarea unui climat adecvat comunicarii.

b) ale elevilor:

sa aiba capacitate de concentrare (pentru a putea receptiona si intelege mesajul profesorului);

sa posede cunostintele anterioare necesare invatarii care urmeaza;

sa fie motivati pentru a invata (in general si la un anumit obiect de studiu, in particular);

sa cunoasca limbajele utilizate de profesor ( sau de calculator, in cazul instruirii asistate de acesta).

Cunostintele, modul de gandire, vocabularul, deprinderile, priceperile si conduitele

communicative sunt dobandite prin instructie si educatie si imbogatite/perfectionate prin autoinstruire,autoeducatie.

O importanta deosebita in activitatea cu elevii o are capacitatea empatica a profesorului, constituind o premisa a optimizarii relatiilor si o conditie a comunicarii eficiente. Capacitatea empatica are un potential psihofiziologic innascut, dar se realizeaza si se dezvolta in procesul cunoasterii interpersonale si, daca subiectul isi propune, prin antrenare autodirijare.

Ascultarea este unul dintre cele mai importante atribute ale comunicarii, ea solicitand concentrare atat pentru perceperea cuvintelor rostite, catsi pentru intelegerea mesajelor non-verbale. Acestea din urma sunt, de cele mai multe ori, mai pline de semnificatie decat mesajul de baza

Exista și cateva reguli nescrise privind eficiența comunicarii foarte importante:

* Nu subestimați niciodata importanța comunicarii. Abilitatea unui lider de a inspira incredere este similara cu abilitatea de a comunica eficient. Ambele presupun acțiune din partea lui și un raspuns din partea discipolilor. Comunicarea inseamna interacțiune pozitiva.

*Este bine sa manifestam o preocupare autentica fața de persoana cu care stam de vorba. Cand oamenii simt ca te preocupa persoana lor, sunt dispuși sa te asculte cu atenție. Capacitatea de comunicare este rezultatul unui sentiment de afinitate fața de semenii noștrii.

*Capacitatea de a ne concentra asupra interlocutorului nostru. Cei care nu sunt in stare sa comunice se concentreaza numai asupra propriei persoane și a parerilor lor. Cei care au aceasta capacitate se concentreaza asupra raspunsului persoanei cu care stau de vorba. Cei care comunica bine inteleg și limbajul corpului.

*Capacitatea de a comunica cu diferiți oameni. Un om care intelege arta comunicarii, are capacitatea de a-l face pe interlocutorul lui sa se simta in largul sau. El poate sa comunice cu toți oamenii, indiferent de poziția sociala.

*Contactul vizual pe care trebuie sa-l stabilim cu interlocutorul nostru. Oamenii care sunt cinstiți cu tine te privesc fara teama in ochi.

* Un zambet cald. Modalitatea cea mai rapida prin care putem stabili cai de comunicare este zambetul. Un zambet doboara nenumarate bariere in calea comunicarii, trecand dincolo de granițele culturii, rasei, varstei, clasei sociale etc.

In concluzie, comunicarea eficienta in cadrul continuturilor procesului formativ este prin maniera si nivelul realizarii sale, o sursa de potentare sau diminuare a continuturilor formale. De aceea comunicarea eficienta are o influenta majora asupra reusitei sau esecului scolar. Si este considerata premisa esentiala a eficientizarii invatamantului in vederea reusitei scolare.