Didactica
Rolul scoala-familie in plan educativ
Rolul scoala-familie in plan educativ
Pentru
un copil, primul educator este familia. Ulterior, aportul educativ al
scolii intervine. O educatie
completa, inteleasa atat in sens afectiv cat si instructiv, nu o pot oferi decat familia
si scoala impreuna. De aici deriva marele rol al raportului
corect dintre scoala si familie, al colaborarii dintre ele.
Din
nefericire, nu intotdeauna se poate constata o asemenea colaborare.
Parintii se impart din acest punct de vedere in mai multe categorii.
O
categorie o reprezinta parintii indiferenti, care lasa
totul pe seama scolii. Deviza lor este: "Las'ca stiu ei profesorii ce au de facut, ca de
aceea sunt platiti!". Ca urmare, nu dau pe la scoala cu
lunile sau chiar cu anii. Acasa, evident nu isi bat capul cu educatia,
deoarece considera ca sarcina aceasta revine doar scolii. Iar
copilul ,,profita" in multe feluri, in toate insa pe plan negativ.
Daca dirigintele nu merge la el acasa, la parinti, copilul
va ascunde acestora notele mici si faptele gresite, ba va recurge
si la semnarea falsa, in locul parintilor, a
biletelelor sau mentiunilor facute pentru parinti de
diriginte in carnetul de note al elevului. Chestiunea este ca, oricat ar
fi de constiincios un diriginte, el are totusi in grija 25-30 de
elevi si nu poate merge intotdeauna pe la toti acasa, in vreme
ce doi parinti au doar cativa copii, uneori numai unul. Raportul 1:30 nu se prea
potriveste cu raportul 2:1. Copilul nu are nici un interes sa
spuna parintilor relele facute la scoala, chiulul
de la ore sau sa dezvaluie prieteniile lui dubioase, deoarece se teme
de pedeapsa. Parintii vor fi convinsi ca totul merge
struna, iar copilul va fi convins ca poate sa-i insele mult
si bine, profitand de absenta interesului lor pentru legatura cu
scoala. Un parinte constient ar trebui sa-si faca
timp macar 10 minute de doua ori pe luna pentru a discuta prin
rotatie cu fiecare profesor si intodeauna 2-3 minute cu dirigintele.
Stiindu-se supravegheat sistematic si suportand prompt masurile de indreptare impuse de
parinte, copilul se va indrepta in mod categoric.
Exista insa si o alta
categorie de parinti, dintre care cei care nici pe departe nu pot fi
acuzati ca s-ar dovedi indiferenti fata de legatura cu scoala. Numai
ca ei inteleg aceasta legatura nu in sensul unei
colaborari, ci al unei confruntari. Este vorba despre
parintii ambitiosi si orgoliosi, care isi
inteleg iubirea fata de copilul lor intr-un mod falsificat, nu
ca o dorinta de a-i forma un caracter integru, ci numai ca o
tendinta de a-l impune in fata celorlalti, de a-l face "cap
de afis", de a-i insufla spiritul unei concurente motivate numai de
ambitie. Asemenea parinti urmaresc fiecare nota a
copilului si fiecare reactie a profesorului sau dirigintelui fata
de el cu o atentie plina de suspiciune.Vai de profesorul respectiv
daca i-a dat o nota de 9 in loc de 10, in vreme ce altui coleg, cu
care copilul se afla in concurenta, i-a dat 10! Sa te
tii "analize" cu despicarea firului
in patru si procese de intentie! Si daca dirigintele ii
reproseaza mai ferm o greseala, indata apare si
suspiciunea ca "are ceva cu copilul". Din asemenea parinti se
recruteaza cei ce ajung la mania persecutiei in ceea ce priveste
copilul lor. Ei vin la scoala imediat si cer "explicatii"
pe un ton ridicat profesorului sau dirigintelui, amenintand cu
reclamatii si imputa decizii pe care nu au calitatea sa le
judece. Desigur, acasa profesorul este discreditat in fata copilului,
uneori sunt atrasi si alti parinti si copii in
asemenea "colocvii" ad-hoc, urmarea fiind ca elevul sau elevii respectivi
revin la scoala cu o pornire gresita impotriva
profesorului, fiind uneori de o indrazneala de-a dreptul
obraznica si dispretuitoare. Ca in felul acesta se
compromite tot demersul educativ al profesorului sau dirigintelui respectiv pe
langa copil, nici nu mai e cazul sa subliniem.
|
Dati elevului instructiuni oral (inregistrate, prin discurs rezumat) ca alternativa la text
|
|
Este bun la
ascultare, capabil sa distinga diferitele
sunete din mediu
|
|
|
Invata
cel mai bine cand asculta, mai ales
atunci cand lucrurile sunt insotite de un
acord muzical sau au anumit ritm
|
|
Interpersonal
|
Ii place sa isi faca multi prieteni, sa vorbeasca
cu oamenii si sa se alature unor grupuri.
|
Oferiti
elevului ocazia de a lucra in perechi sau in grup
|
|
Este bun la intelegerea fata de oameni, conducere, organizare,
comunicare, manipulare si medierea conflictelor.
|
Incurajati discutiile sau activi-tatile de
rezolvare a problemelor
|
|
Invata cel mai bine cand
impartaseste, compara,
relationeaza, coopereaza si intervieveaza
|
|
Intrapersonal
|
Ii place sa lucreze singur si sa-si urmeze propriile interese
|
Dati elevului timp sa
lucreze si sa experimenteze singur
|
|
Este bun la intelegerea propriului sine, se focalizeaza spre
interior prin sentimente/ vise, isi
urmeaza instinctele/ interesele
/tintele si este original.
|
Invitati sa arate clasei ce face singur
|
|
Invata cel mai bine prin activitate
independenta, proiecte individualizate,
sub propria indrumare si in propriul ritm si spatiu
|
|
Corporal/Kinestezic
|
Ii place sa se miste mult, sa
atinga, sa vorbeasca si sa se foloseasca
de limbajul trupului.
|
Oferiti elevului o varietate de lucruri pe care sa le
manipuleze si sa le experimenteze
|
|
Este
bun la activitatile fizice
|
|
|
Invata
cel mai bine cand atinge, se misca, interactioneaza
in spatiu si asimileaza cunostinte prin senzatiile pe care le procura trupul
|
|
Chestionar
pentru stilurile de invatare
Chestionarul
va va ajuta sa identificati preferintele dumneavoastra de invatare si sa intelegeti
modul in care stilul de invatare pe care il aveti poate afecta modul in care formati
alte persoane.
Acest
chestionar se bazeaza pe unul dezvoltat de Honey si Mumford. A fost conceput pentru
a va ajuta sa aflasi stilul(urile) de invasare pe care il (le) preferati. Nu
exista nici o limita de timp pentru completarea chestionarului, dar probabil va
va lua intre 5si 10 minute.
Nu exista raspunsuri corecte
sau gresite, iar acuratetea rezultatelor depinde de precizia cu care puteti
raspunde. Bifati enuntul daca mai mult sunteti in acord decat in dezacord cu
el. Fiti atenti sa nu pierdeti din vedere nici o intrebare pentru ca acest
lucru va afecta rezultatul
1.
Imi place sa stiu exact cum stau
lucrurile.
2.
Imi place destul de mult sa-mi asum
riscuri.
3.
Prefer sa rezolv problemele printr-o
abordare "pas cu pas" decat sa ghicesc rezolvarea.
4.
Imi plac lucrurile simple si directe
mai mult decat cele mai complicate.
5.
Deseori fac diverse lucruri "doar din
placere" - nu ma prea gandesc inainte la ele.
6.
Deseori nu iau lucrurile drept bune,
ci imi place sa le verific singur.
7.
Cand inveti, cel mai mult conteaza
daca lucrurile invatate functioneaza in practica.
8.
Caut in mod activ sa fac lucruri noi.
9.
Cand aud o idee noua, imediat incep
sa vad cum o pot incerca practic.
10. Imi
place sa urmez o rutina fixa si sa respect orarele etc.
11. Am
mare grija cand incerc sa fac ceva. Nu-mi place sa ma grabesc sa formulez
concluzii.
12. Imi
place sa fiu foarte atent cand iau decizii si prefer sa cantaresc toate
posibilitatile mai intai.
13. Nu-mi
plac lucrurile "imprecise"; prefer sa vad ca lucrurile se incadreaza intr-un
anumit tipar.
14. Imi
place sa pun punctul pe "i" in timpul discutiilor.
15. Imi
place sa incerc ceva nou si diferit si consider ca este o provocare.
16. Prefer
sa analizez in detaliu orice lucru inainte de a ajunge la o concluzie.
17. De
obicei imi este mai greu sa vin cu idei "pe moment"
18. Prefer
sa am cat mai multe informatii posibile despre subiectul care ma intereseaza.
Cu cat am mai multe de analizat, cu atat mai bine
19. Prefer
sa fac lucrurile spontan, pe masura ce apar, decat sa planific dinainte.
20. Tind
sa judec ideile altora in functie de cum lucreaza acele persoane.
21. Nu
cred ca poti lua o decizie doar pentru ca ceva iti spune ca este bine asa.
Trebuie sa analizezi totul.
22. Sunt destul de minutios cand fac ceva - un
pic perfectionist.
23. De obicei, in timpul discutiilor intervin cu
multe idei nastrusnice
24. In timpul discutiilor, propun idei care functioneaza.
24. Prefer
sa abordez problemele din cat mai multe unghiuri diferite, inainte sa le rezolv.
25. De
obicei, vorbesc mai mult decat ascult.
26. Destul
de des mi se intampla sa gasesc mai multe modalitati realiste de a rezolva
lucrurile.
27. Cred
ca o gandire atenta si logica este cheia de rezolvare a multor lucruri.
28. Daca
trebuie sa scriu o scrisoare oficiala, prefer sa incerc mai multe ciorne
inainte de scrisoarea finala.
30. Imi place sa iau in calcul toate
alternativele inainte sa ma decid.
31. Nu-mi
plac ideile nastrusnice. Nu sunt foarte practice.
32. Cel
mai bine este sa te uiti atent inainte sa sari.
33. De
obicei, mai mult ascult decat vorbesc.
34. Nu
conteaza cum faci un lucru, atata timp cat functioneaza.
35. Nu ma
deranjez sa respect sau sa fac reguli si planuri pentru ca elimina orice aspect
distractiv al lucrurilor.
36. De
obicei sunt "viata si sufletul petrecerilor".
37. Fac
orice este nevoie pentru a-mi termina munca.
38. Imi
place sa descopar cum functioneaza anumite lucruri.
39. Imi
place ca intalnirile si discutiile sa respecte un anumit tipar si sa se
incadreze in timp.
40. Nu ma
enervez deloc daca lucrurile scapa putin de sub control
SCORUL
DUMNEAVOASTRA
Notati cate un "1" , in
dreptul numarului fiecarei intrebari de mai jos, pe care ati bifat-o, apoi
adunati toate cifrele de "1" din fiecare coloana
2
5
8
15
19
23
26
35
36
40
11
12
16
18
21
25
29
30
32
33
1
3
6
10
13
17
22
28
38
39
4
7
9
14
20
24
27
31
34
37
Activist
Ganditor
Teoretician
Pragmatic
Dispuneti
scorurile obtinute in fiecare coloana pe bratele crucii de mai jos, apoi legati
punctele de pe axele adiacente precum in exemplul de mai jos. Veti obtine o
reprezentare grafica a punctelor tari pe care le aveti in procesul de invatare si
veti vedea unde va situati.
Ciclul formarii sistematice
Cei patru pasi asa cum sunt prezentati in diagrama
furnizeaza un cadru extins si sistematic
Indicii pentru o buna
facilitare
Pentru a incuraja o
participare completa
Asumati-va
responsabilitatea de a ajuta participantii sa treaca peste tendinta fireasca de
a nu comunica deschis in cadrul unui grup.
Convingeti
participantii sa va vorbeasca si ajutati-i sa se simta auziti. Atragti in discutie si persoanele mai tacute.
Sprijiniti participantii,
incurajandu-i sa gandeasca.
Asumati-va responsabilitatea de a
gasi modalitati de atingere a obiectivelor propuse.
Ajutati participantii sa se im plice.
Pentru a promova intelegerea
mutuala:
Ajutati participantii sa constientizeze
ca parteneriatele solide se construiesc pe baza unei inntelegeri mutuale.
Ajutati participantii sa constientizeze
ca perceperea lucrurilor dintr-o perspectiva diferita fata de cea proprie este
vitala pentru intelegerea mutuala.
Acceptati faptul ca neintelegerile
sunt inevitabile, fiind un factor de stres pentru toate persoanele implicate.
Acordati sprijin participantilor care
au probleme.
Ramaneti complet impartiali, ascultati
cu atentie toate punctele de vedere, astfel incat fiecare participant sa aiba
increderea ca exista cineva care il intelege.
Promovarea solutiilor
incluzive:
Ajutati participantii in cautarea
ideilor si solutiilor care sa reflecte punctele de vedere ale tuturora.
Acordati sprijin participantilor
pentru a se elibera de discutii restrictive gen 'chestiuni de serviciu'
Ajutati grupurile sa treaca peste
perioadele dificile de construire a unui cadru comun.
Ajutati grupurile sa formuleze
propuneri creative care sa cuprinda mai multe perspective, deseori divergente.
Exemple de
Abilitati de Prezentare
Stabilirea regulilor de desfasurare
potrivite grupului si asigurarea respectarii acestora de catre grup
Ascultarea activa, incluzand:
- mentinerea
contactului vizual;
- intrebuintarea
corespunzatoare a limbajului trupului;
- identificarea
cu perspectivele si sentimentele participantilor, dar in acelasi timp mentinerea
privirii de ansamblu si constientizarea procesului
Parafrazarea, contribuind la
condensarea materialului si rezumarea contributiilor repetitive
Validarea/clarificarea scopului
principal al unei exagerari/distorsiuni, fara a insista asupra corectitudinii
sale
Tratarea cu fermitate, dar si cu
respect, a intreruperilor.
Recunoasterea emotiei, atunci cand
este exprimata cu sinceritate, dar si asigurarea faptului ca mesajul transmis
de vorbitor nu se pierde din cauza acestei emotii.
Ordonarea - sprijin pentru a stabili
o ordine atunci cand mai multe persoane doresc sa exprime o idee in acelasi timp (probabil ca raspuns la un anumit
aspect sau sugestie).
Inregistrarea - urmarirea diferitelor
directii de gandire ce se manifesta simultan in cadrul aceleiasi discutii.
Incurajarea/crearea unui climat
deschis, care faciliteaza participarea tuturor persoanelor, fara a pune
accentul pe manifestari individuale.
Echilibrarea - sprijin acordat
grupurilor sa "echilibreze" discutia chestionand alte puncte de vedere care pot
fi prezente dar neexprimate.
Pastrarea intentionata a tacerii -
planificarea unor pauze, pentru a da posibilitatea vorbitorilor de a se gandi
in liniste la ceea ce vor sa spuna.
Accent pe baza
comuna - validarea dezacordurilor care conduc la polaritati in interiorul unui
grup si focalizarea asupra aspectelor unde exista
CEI 5 F ai Facilitarii
Facilitatorii au o influenta
considerabila asupra tonului general si atmosferei imprimate unei
intalniri/ formari. La inceput, oamenii se uita mai mult la propriile scaune
decat unii la altii !
O atitudine prietenoasa ofera
participantilor un sentiment de relaxare care contribuie la imbunatatirea
calitatii contributiei lor. Aceasta atitudine este si contagioasa - un zambet
atrage dupa sine alt zambet.
Dar trebuie de asemenea sa fie
si
Intotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are
responsabilitatea de a duce discutia mai departe, desi unii participanti se vor
impotrivi.
Fiecare sesiune de curs
necesita o focalizare - proiectarea obiectivelor de invatare asigura acest
lucru. Fiecare sesiune trebuie sa respecte, mai mult sau mai putin, proiectul/
planul initial. A ramane focalizat poate insemna si a fi ferm.
Unele discutii pot devia de la programul initial.
Facilitatorul trebuie sa hotarasca situatiile in care acestea pot fi continuate
sau in care acestea necesita redirectionare
Toti participantii trebuie tratati in acelasi fel si
tuturora trebuie sa le fie oferite
ocazii de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toata lumea sa invete
Bariere de
invatare
Orice sesiune sau curs este un proces bidirectional,
necesitand implicare activa atat din partea facilitatorului cat si din partea
participantilor. Lipsa participarii totale a membrilor grupului se poate datora
unui numar de factori, multi dintre ei putand fi evitati daca ar fi fost luati
in considerare in stadiul de planificare a sesiunii. Mai jos sunt descrise
cateva bariere de invatare de care un facilitator trebuie sa fie constient
Participantii simt ca materialul nu
este relevant
Aceasta
bariera nu ar trebui sa existe daca obiectivele sesiunii sunt explicate/stabilite
de comun acord de la bun inceput si afisate de-a lungul intregii sesiuni.
Participantii nu stiu cu siguranta ce
sa faca
Un facilitator trebuie sa
explice cu claritate grupului cerintele fiecarei activitati, si sa verifice ca
toti participantii au inteles, furnizandu-le ocazii de a pune intrebari. Este
necesar de asemenea ca facilitatorul sa observe grupul pentru a acorda sprijin
celor inca nesiguri.
Participantii se simt prost / nu au
incredere in ei
Unele
persoane pot intampina dificultati atunci cand doresc sa ceara explicatii
suplimentare pentru clarificare si au sentimentul ca toata lumea, cu exceptia
lor, stie ce sa faca. Lucrul in grupuri restranse ii pune in situatia de a
participa cu o constiinta de sine diminuata. Este necesar ca facilitatorul sa
modifice componenta grupurilor pentru a oferi fiecaruia in parte ocazia de a
contribui.
Incapere lipsita de confort / zgomot
/ distragerea atentiei
Este necesar
ca facilitatorul sa verifice locatia inainte de inceperea sesiunii, pentru a se
asigura ca este confortabila si dotata cu facilitati corespunzatoare pentru
participanti; de exemplu: existenta unor toalete dezafectate, zgomotul
sistemului de ventilatie, etc.
Facilitatorul
ar trebui de asemenea sa intrebe managerul locatiei respective daca anumite
activitati ce se desfasoara acolo in timpul seminarului ar putea distrage atentia
participantilor. Repetam, pregatirea si planificarea sunt esentiale.
Participantii se simt presati / simt
ca se merge prea repede
In timpul
sesiunii, facilitatorul trebuie sa verifice daca ritmul cursului este potrivit
pentru toti participantii. Oamenii isi pierd interesul daca simt ca nu pot face
fata ori au pierdut firul discutiei. Ca atare, planul sesiunii trebuie sa
permita timp pentru reflectii, observatii sau intrebari.
Se vorbeste prea mult
Facilitatorul trebuie sa
furnizeze o combinatie de activitatissi informatii, pentru a veni in
intampinarea diferitelor stiluri de invatare existente in cadrul unui grup.
Unii participanti prefera sa se concentreze pe teorie si sa ia notite, in timp
ce altii prefera sa se implice activ si sa colaboreze cu ceilalti in
indeplinirea sarcinilor.
Expirarea timpului
Daca sesiunea se incheie
inainte ca participantii sa fi atins toate obiectivele stabilite pentru acea
sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare si insatisfactie. De
asemenea, este improbabil sa existe timp pentru a evalua sesiunea impreuna cu
participantii. Pentru a evita aceste lucruri, facilitatorul trebuie sa
proiecteze in prealabil un ghid sau plan al sesiunii, cuprinzand timpul alocat
fiecarui exercitiu / subiect, si sa
Profesorul
nu este la scoala decat un inlocuitor al parintilor. El
raspunde acolo de sanatatea, viata si educatia
copilului.
Pentru
un copil, profesorul trebuie sa fie o autoritate careia ii
datoreaza intotdeauna respect, iar parintii au datoria sa-i
impuna acest respect. Altfel, educatia va fi de la inceput pe
jumatate compromisa. Iar educatia rareori sufera
jumatatile de masura, fara a se compromite
treptat cu totul.
(vol. "Parinti si copii", de
Anton Moisin)
 |
|
Didactica
|
|
|
Analize pe aceeasi tema
|
|
| Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
| |
