Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie Gradinita Literatura Matematica Didactica Qdidactic » didactica & scoala » didactica Studiu experimental privind utilizarea jocului didactic matematic la clasele l - ll Studiu experimental privind utilizarea jocului didactic matematic la clasele l - ll Studiu experimental privind utilizarea jocului didactic matematic la clasele l - ll 1. Argumentare teoretica Cercetarile psihologice efectuate in secolul nostru, in problema jocului, au pus in evidența numeroasele elemente psihologice care contureaza aceasta forma de activitate specific umana. Este vorba de acele elemente psihologice care definesc jocul in general și care sunt suficient de operante la copiii de varsta școlara. Prin prezența și acțiunea acestor elemente psihologice, copiii ies ,,din anonimat și ni se infațișeaza ca ființe cu personalitate in formare , care gandesc, acționeaza motivat dupa posibilitați și aspira la perfecționare. Practica și teoria educației au demonstrat locul pe care-l ocupa jocul in viața școlarului mic, in activitatea de instruire și educare a acestuia. Prin intermediul jocului, copiii iși imbogațesc experiența cognitiva, iși educa voința și pe aceasta baza formativa iși contureaza profilul personalitații. Jocul didactic este o forma de activitate distractiva și accesibila copilului, prin care se realizeaza o buna parte din sarcinile instructiv - educative din școala. 2. Scopul cercetarii Cunoașterea și precizarea locului pe care-l ocupa jocul didactic matematic ca forma de activitate in ciclul de achiziții fundamentale și ca metoda de predare - invațare pentru creșterea performanței școlare. 3. Obiectivul cercetarii Obiectivul general il constituie proiectarea, organizarea și desfașurarea unor jocuri didactice matematice. Obiectivele specifice - cunoașterea nivelului de pregatire intelectuala a elevilor și stabilirea performanței individuale; - cunoașterea și evidențierea valențelor formativ - educative ale jocului didactic; - dobandirea unor insușiri sociale prin intermediul jocului didactic; - elaborarea și implementarea unor programe speciale de valorificare a jocului didactic pentru creșterea performanțelor in invațare; - sintetizarea rezultatelor cercetarii, elaborarea concluziilor. 4. Ipoteza cercetarii Daca in clasele l - ll ( ciclul de achiziții fundamentale ) se concepe și se aplica un program special de jocuri didactice matematice, atunci se va inregistra o creștere a performanței școlare. In testarea și verificarea acestei ipoteze s-au avut in vedere urmatoarele aspecte: - particularitațile de varsta și individuale ale elevilor; - specificul proiectarii curriculare in ciclul de achiziții fundamentale și specificul abordarilor interdisciplinare; - specificul potențialului creativ la varsta școlara mica; - necesitatea valorificarii factorilor motivaționali - atitudinali, ca factori de personalitate cu relevanța pentru stimularea creativitații copilului de varsta școlara mica. 5. Variabilele cercetarii Experimentul pedagogic care este metoda fundamentala de investigație are ca principale variabile: - Variabila independenta care se refera la schimbarile ( modificarile ) introduse de cel care face cercetarea, in vederea studierii efectelor produse de acestea. - Variabila dependenta care urmarește comportamentul și performanțele elevilor pe tot parcursul experimentului ( rezultatele constatate in urma utilizarii variabilei independente, care sunt supuse masurarilor și interpretarilor ). 6. Locul de desfașurare al cercetarii Cercetarea a avut loc la Școala cu clasele l - Vlll ,,Dimitrie Cantemir din Baia Mare. 7. Eșantionul de participanți In funcție de metodologia adoptata, cercetarea de fața este una experimental - ameliorativa. Am recurs la tehnica grupului de control și am ales clasa martor, clasa a ll - a C de la școala unde lucrez. Grupul experimental este clasa mea, clasa a ll - a A, experimentul este longitudinal. Experimentul a antrenat 44 copii. Grupul de control a fost de 22 de copii, iar cel experimental tot de 22 de copii, pe perioada anului școlar 2009 - 2010. Lotul de subiecți. Proiectul se aplica pe un lot de subiecți aleși și clasificați dupa urmatoarele criterii: a) varsta Ani Numar subiecți % Clasa experim. 8 - 9 22 50 % Clasa martor 8 - 9 22 50 % Total 44 100 % b)sex Sex Numar subiecți %(pe clasa) Clasa experiment M 6 27,27 % 13,63% F 16 72,72% 36,36% Clasa martor M 12 54,54% 27,27% F 10 45,45% 22,72%   Total 44 100% 100% 100 % c) performanțe școlare Performanțe Numar subiecți Ridicate 20 45,45% Medii 16 36,36% Scazute 8 18,18% Total 44 100 % Ambele colective sunt mixte. Dupa discuțiile cu parinții ambelor clase, cu invațatorul clasei martor, am constatat ca elevii au frecventat gradinița, deci au fost familiarizați cu mediul instituționalizat, au avut anumite deprinderi școlare deja in formare. Parinții au terminat liceul, unii au studii superioare ceea ce se constituie ca un factor care poate favoriza reușita experimentului. Mediul familial in care se dezvolta cele doua grupuri este normal din punct de vedere social. Nivelul de pregatire al colectivelor de elevi este omogen din punct de vedere al posibilitaților intelectuale, elevii provenind din familii care le ofera condiții necesare desfașurarii actului invațarii. 8. Metodologia cercetarii Cercetarea pedagogica pe care am intreprins-o este de tip combinat: teoretico - fundamentala și practic - aplicativa pornind de la incadrarea temei intr-un spațiu teoretic și ajungand la reliefarea implicațiilor practice menite sa imbunatațeasca, sa optimizeze activitatea de invațare. Din punct de vedere metodologic, cercetarea este experimentala pentru ca prin introducerea in activitatea elevilor a jocurilor didactice, se declanșeaza acțiuni educaționale noi, ale caror rezultate sunt inregistrate și prelucrate in vederea demonstrarii valorii pe care o au. Metodologia cercetarii cuprinde: Metode nonexperimentale de colectare a datelor - Observația sistematica pe parcursul intregului experiment și va consta in utilizarea unei grile de observație; - Testele; - Metoda analizei produselor școlare; - Metoda anchetei pe baza de chestionar. Metode acționale sau de intervenție Experimentul pedagogic care este metoda fundamentala de investigație. Testele ma vor ajuta sa cunosc și sa pot delimita mai in amanunt cum influențeaza jocul didactic obținerea performanței școlare și sa surprind destul de obiectiv evoluția și stadiul atins de fiecare elev. Folosindu-ma de chestionare aș putea afla in ce masura se angajeaza elevii in invațare prin jocul didactic, cum stimuleaza jocul didactic potențialul intelectual al elevilor, in ce masura se asigura progresul școlar, cum apreciaza elevii rezultatele obținute la sfarșitul jocului didactic. Chestinar pentru elevi l. Cat de des folosește invațatorul jocul didactic in lecția de matematica? 1. aproape niciodata 2.rareori 3.de obicei 4.aproape intotdeauna ll. Cat de mult inveți la matematica prin jocul didactic? 1.   foarte mult 2.   mult 3.   puțin 4.   foarte puțin lll. In ce masura ești atent in timpul jocului didactic matematic? 1.     in foarte mica masura 2.     in masura potrivita 3.     in mare masura 4.     in foarte mare masura Cum apreciezi rezultatele obținute la sfarșitul jocului didactic matematic? 1.     foarte bune 2.     bune 3.     suficiente 4.     insuficiente Centralizarea rezultatelor obținute la chestionarul pentru elevi chestionarul a fost format dintr-o succesiune de intrebari cu scopul cunoașterii opiniilor copiilor despre jocul didactic matematic. Am aplicat chestionarul la elevi de clasa a doua, aleatoriu, la școala unde lucrez și am dedus ca jocul didactic este o metoda didactica des folosita, eficienta, dorita de copii. Categorii Numar de copii l. 2. rareori 3. de obicei 4.aproape intotdeauna 2 28 Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale 20 4% 56% 40% ll.1.foarte mult 2.mult 3.puțin 25 20 5 50% 40% 10% lll.2.in masura potrivita 3.in mare masura 4.in foarte mare masura 5 25 20 10% 50% 40% 1.foarte bune 2.bune          3.suficiente 20 28 2 40% 56% 4% Observația ma va ajuta sa urmaresc modul in care elevii prezinta judecațile, atitudinea pe care o au in timpul jocului didactic dar și altor activitați, daca finalizeaza sarcina de lucru, elaboreaza soluții originale pentru rezolvarea sarcinilor de lucru. Observațiile la clasa in timpul jocului didactic mi-au sugerat legaturi intre variabilele stabilite. Am intocmit o fișa de observare, drept instrument de evaluare. S-au consemnat evenimentele cele mai importante ale comportamentului elevilor. Analizand consemnarile din tabel reiese ca jocul didactic este o activitate desfașurata de toți copiii, fara a ridica mari probleme de adaptare și integrare școlara. Fișa de observare ( vezi anexa 1 ) Dupa ce am aplicat metodele nonexperimentale de colectare a datelor și am descoperit, in mare, atitudinea elevilor, placerea pentru jocul organizat, daca le este starnit interesul, daca urmeaza instrucțiunile, cat invața din jocul didactic, efectul jocului didactic asupra motivației elevilor și eficiența sa ca modalitate activa, accesibila și placuta de invațare, in cadrul procesului instructiv - educativ, am trecut la aplicarea investigației propriu - zise. Descrierea etapelor investigației Obiectivul investigației l-a constituit proiectarea și experimentarea ( parțiala ), a catorva jocuri didactice matematice la clasa a ll - a, la unitatea de invațare ,,Adunarea și scaderea numerelor naturale, de la 0 la 100, fara trecere peste ordin Realizat pe durata acestui capitol experimentul cuprinde evaluari ( predictiva, sumativa ), un program susținut de lucru cu elevii celor doua grupe ( echivalente ) de cate 22 de elevi fiecare ( experimental, de control - clasa martor ). La grupul experimental s-a utilizat jocul didactic, iar la grupul de control alte metode didactice pentru insușirea algoritmilor, formarea priceperilor și deprinderilor de lucru. Subiectele evaluarilor sunt de nivel identic. In aprecierea elevilor am avut in vedere descriptori de performanța. Evaluare predictiva Prin aceasta evaluare mi-am propus sa verific daca nivelul intelectual al școlarilor celor doua clase este apropiat. 1. Din suma numerelor 46 și 23 scade diferența lor. 2. a) Calculeaza suma numerelor din interiorul cercului ! b) Compune o problema care sa se rezolve prin operația efectuata: Obiective operaționale sa efectueze adunari și scaderi cu numere in concentrul 0-100 sa utilizeze corespunzator noțiunile de vocabular matematic sa compuna o problema folosind exercițiul. Descriptori de performanța: S - descopera doua perechi; - efectueaza un exercițiu; - afla suma numerelor date; - calculeaza suma numerelor din interiorul cercului, parțial corect; B - descopera patru perechi; - efectueaza trei exerciții; - afla suma și diferența numerelor date; - calculeaza suma numerelor din interiorul cercului; FB - descopera toate perechile; - efectueaza toate exercițiile și gasește greșeala; - afla suma și diferența numerelor date, apoi scade corect din suma, diferența; - calculeaza suma numerelor din interiorul cercului și compune o problema folosind exercițiul obținut. Evaluare sumativa l. Pentru grupul experimental ( clasa experiment ): 1. ,,Impraștie vantul semnele - joc didactic cu sarcina didactica: Gasește semnul suflat de vant, dupa ce rezolvi !

2. ,,Te rog, ajuta-ma !

- joc didactic cu sarcina didactica:

Ajuta-l pe iepuraș sa ajunga la morcovi, calculand corect adunarile și scaderile!

+ 24 - 35 + 41 - 24 - 20 + 88

3. ,,Compune adunari și scaderi !''- joc didactic cu sarcina didactica:

Utilizeaza numerele scrise pe fiecare umbrela pentru a scrie doua adunari și doua scaderi pentru fiecare umbrela.

4.,,Cat a ronțait veverița ?

- joc didactic cu sarcina didactica efectuarea de exerciții de adunare și scadere in concentrul 0 - 100, gasirea termenului necunoscut

O veverița a ronțait multe alune, iar tu poți afla numarul lor de fiecare data !

96 - a = 52     34 = 89 - a 91 - 41 + a = 67

5.,,De vorba cu matematica

Sunt scrise patru cuvinte/expresii din limbajul matematic care te-ar putea orienta in calcul. Descopera-le și scrie ce obții, dupa ce vorbești cu ele !

Cu cat este mai mic cel mai mic numar impar de o cifra decat diferența dintre numarul 48 și rasturnatul numarului 71 ?

ll.Pentru grupul de control ( clasa martor ):

1.   Calculeaza și compara rezultatele obținute

2.   Efectueaza respectand ordinea operațiilor

72 - 20 - 42 + 36 - 4 + 17 - 39 =

3.   Calculeaza, apoi verifica prin toate modurile:

56 - 34 = 32 + 45 = 87 - 50 =

4.   Afla necunoscutele

73 - 41 + a = 34 12 = 89 - a a - 43 = 25

5.   Calculeaza folosind semnificația terminologiei matematice

La diferența dintre cel mai mare numar scris cu doua cifre pare distincte și cel mai mic numar scris cu doua cifre impare distincte, adauga numarul 20.

Obiective operaționale:

- sa calculeze adunari și scaderi cu numere in concentrul 0 - 100;

- sa compare folosind semnele de relație ,,<'', ,,>'',

- sa calculeze respectand ordinea efectuarii operațiilor;

- sa efectueze proba adunarii și proba scaderii;

- sa afle termenul necunoscut la adunare și la scadere;

- sa rezolve probleme utilizand noțiunile de vocabular matematic.

Descriptori de performanța:

S - calculeaza un exercițiu;

- respecta ordinea a doua operații pe care le efectueaza;

- calculeaza exercițiile, dar nu face proba;

- afla o necunoscuta;

- descopera cele doua numere;

B - calculeaza corect și compara ( toate trei );

- respecta ordinea efectuarii operațiilor, dar greșește la ultimul calcul;

- calculeaza exercițiile și face proba prin toate modurile la doua dintre ele;

- afla doua necunoscute;

- rezolva problema;

FB - calculeaza corect și compara rezultatele;

- respecta ordinea efectuarii operațiilor și rezolva corect;

- calculeaza corect și face proba prin toate modurile;

- afla toate necunoscutele;

- rezolva problema și o scrie sub forma de exercițiu.

9.Analiza și interpretarea rezultatelor

In urma aplicarii testelor s-au obținut urmatoarele rezultate:

a) la evaluarea predictiva

Clasa martor Clasa experiment

Am observat ca cele doua clase au in alcatuirea lor elevi care sunt dezvoltați normal din punct de vedere intelectual. Ținand seama de gradul de realizare al obiectivelor propuse in evaluarea predictiva, am constatat ca diferențele dintre cele doua clase sunt nesemnificative.

b)la evaluarea sumativa

c)

Clasa martor     Clasa experiment

In urma analizei rezultatelor am concluzionat ca:

- din grupul de control ( clasa martor ) 10 elevi au luat FB (45,45%);

- din grupul experimental ( clasa experiment ) 13 elevi au luat FB (59,09%).

Diferența intre rezultate este vizibila, in favoarea grupului experimental, de unde reiese faptul ca jocul didactic are un rol deosebit de benefic in sporirea eficienței lecției de matematica și in creșterea performanței la matematica.

Ca o interpretare la rezultatele obținute se poate realiza histograma cu bare:

Grup experimental Grup de control

I S B FB I S B FB

Ținand seama de ipoteza de la care am plecat, cu referire la utilizarea unui program special de jocuri didactice in procesul de predare - invațare - evaluare, in vederea creșterii performanței școlare, și analizand rezultatele obținute la cele doua clase, reiese ca exista o legatura stransa intre folosirea jocurilor didactice in ciclul de achiziții fundamentale ( clasele l - ll ) și performanța școlara a elevilor. Am aratat ca se poate demonstra eficiența unei metode didactice in vederea utilizarii ei la clasa pentru creșterea performanței școlare.

Elevii din clasa experiment și cei din clasa martor, care au obținut I și S sunt antrenați in jocuri didactice, exerciții - joc și exerciții pe fișe de aprofundare cu sarcini ca:

Afla diferențele și sumele exercițiilor urmatoare.

Calculeaza și verifica prin proba.

Compara rezultatele folosind semnele de relație.

Stabilește ordinea operațiilor, apoi calculeaza.

Afla termenul necunoscut.

Descopera numerele !

Compune o problema dupa expresiile date.

Cei care au obținut B și FB ezolva sarcinile de pe fișele de dezvoltare de tipul:

Afla necunoscuta dintr-un șir de calcule.

Exprima rezolvarea problemei, printr-un singur exercițiu.

Schimba cerința problemei și o rezolva.

Gasește doua modalitați de rezolvare a problemei.

Transforma problema data, intr-o problema cu doua operații.

Compune probleme dupa expresia data.

Fișele de munca independenta pot fi individuale pentru a permite evoluția copilului in ritm propriu, invațatorului revenindu-i sarcina de a explica și indruma acolo unde este cazul, in funcție de posibilitațile fiecaruia și de lacunele existente. Fișele - exercițiu cuprind exerciții gradate și adaptate pentru toți elevii facand referire la cunoștințele de baza.

10.Concluziile cercetarii

Analiza datelor obținute ne permite sa facem urmatoarele constatari:

1. Ambele grupe inregistreaza progrese evidente fața de nivelul inițial al nivelului intelectual, fapt relevat și de eficiența aplicarii jocurilor didactice matematice pe langa celelalte metode didactice, la copiii din clasele l - ll.

2. Compararea rezultatelor in urma experimentului evidențiaza o amplificare semnificativa a indicilor intelectuali.

Progresul școlarilor este vizibil semnificativ intre etapa inițiala ( predictiva ) și cea sumativa. Jocul didactic, ca metoda definitorie pentru sporirea performanței școlare, ofera invațatorului prilejul de a atinge obiective importante ce țin de latura formativa, dar și de cea informativa in dezvoltarea personalitații copilului.

Jocul evita achizițiile de tip receptiv, reproductiv, solicitand procesele psihice de cunoaștere la nivel operațional, formandu-se astfel deprinderi practice, intelectuale, strategii cognitive, atitudini, sentimente, structuri de personalitate.

Consider ca prin joc didactic poate fi transmisa o mare parte din informațiile, cunoștințele și noțiunile cuprinse in programa școlara. S-a dovedit clar utilitatea jocului didactic matematic la clasa experiment, chiar și in corelație cu alte discipline de studiu, asigurand un invațamant modern, interdisciplinar.

Din cercetarea facuta in lucrarea de fața, reiese limpede aportul/rolul jocului didactic in dezvoltarea capacitaților de comunicare verbala, a memoriei, a imaginației, a gandirii, a investigației in cadrul orelor de matematica, fapt ce constituie una din sarcinile importante ale educației in școala.

11.Implicații și recomandari educaționale

Jocul, activitatea specifica copilariei, ne ajuta sa-i cunoaștem natura și nazuințele mai bine decat orice alta activitate. Jocul poate constitui o manifestare a forțelor in acțiune la copil, indrumate de invațator. Jocul este o pemanența a vieții copilului, a vieții umane in general. Virtuțiile sale formative pe taramul educației reprezinta o certitudine.

Utilizarea unei game variate de jocuri bine alese, in funcție de condițiile concrete ale fiecarui colectiv de elevi, duce cu siguranța la formarea unor deprinderi trainice, proprii actului invațarii.

Școlarii mici au nevoie, inainte de orice sa fie educați. Școala reprezinta mai mult decat jocul, dar fara echilibrul adus de joc ea nu are eficiența. Implementarea in practica educativa a unor programe speciale de jocuri diddactice va duce la ridicarea nivelului intelectual, atat la matematica cat și la celelalte discipline.

Amenajarea corespunzatoare a spațiului educațional, crearea condițiilor pedagogice și social - psihologice necesare, pot contribui la stimularea intelectului și duc la asimilarea cu succes de catre elevi a cunoștințelor, planificate și sub forma de joc.

Pentru ca jocul sa iși dobandeasca in totalitate legitimitatea pe care o merita pe deplin in actul invațarii, ne ramane noua, cadrelor didactice, sa discernem: cat, unde, cand și cum sa-l integram in practica predarii - invațarii. Daca vom cere elevilor sa creeze și ei variante de joc, se poate realiza expansiunea acestora prin adaugarea de elemente creatoare, originale.

In scopul imbunatațirii și perfecționarii procesului predarii și invațarii cunoștințelor la matematica prin intermediul jocului didactic, recomand:

ca manualele școlare sa conțina jocuri didactice specifice fiecarui capitol din programa, dand astfel prilej invațatorilor sa fixeze cunoștințele și deprinderile corespunzatoare și in același timp, sa realizeze feedback-ul imediat, revenind pe traseul didactic cu ajustarile necesare in pregatirea elevilor;

ca valorificarea jocurilor didactice la maximum, in forma individuala sau de grup, sa se realizeze in funcție de particularitațile de varsta și individuale ale școlarilor mici.

Analizand și comparand rezultatele obținute de elevi de la o etapa la alta, ne lamurim asupra evoluției și ritmului in care progreseaza in insușirea cunoștințelor matematice pe baza jocului didactic.

12.Originalitatea cercetarii și punctele sale tari

Conceptul de potențial intelectual este amplu in literatura de specialitate, dar problema stimularii acestui potențial inca de la varsta școlara mica nu este analizata suficient.

Obiectivul cercetarii a fost stimularea intelectului copilului de varsta școlara mica in domeniul matematic, prin proiectarea și experimentarea unor jocuri didactice. Am plecat de la premisa ca in fiecare copil exista un potențial intelectual care trebuie identificat și potențat.

Aplicand deosebit de des, la clasa experiment, ca metoda didactica la orele de matematica, jocul didactic, atat in cadrul investigației facute cat și de-a lungul intregului an școlar am constatat utilitatea acestuia, rolul deosebit de important pe care il are in creșterea performanței școlare, ambianța deosebit de placuta in clasa la anunțul ca activitatea din cadrul orei de matematica se va desfașura sub forma de joc didactic (sau doar o secvența a sa), implicarea activa a elevilor (chiar și a celor mai emotivi).

Prin intermediul aplicarii jocului didactic, pentru a se obține randamentul maxim din partea fiecarui elev, se pot diferenția procedeele de lucru astfel: se diferențiaza verificarea pregatirii elevilor (oral și in scris),invațarea este diferențiata, intervine individualizarea (adaptarea sarcinii de lucru la posibilitațile fiecarui elev), personalizarea (trecerea de la un joc pentru toți la un joc pentru fiecare). Sarcina didactica este adaptata la posibilitațile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul și la stilul de invațare al elevului.

Personalizarea prin jocul didactic matematic vizeaza: conținutul științific, mediul psihologic, standarde de performanța, metode folosite.

In urma aplicarii, in cadrul experimentului, a jocului didactic (la un grup) și a altor metode didactice (la celalalt grup), s-a demonstrat pe baza analizei rezultatelor ca folosirea jocul didactic s-a finalizat cu succes, randamentul a fost mai ridicat la grupul experimental spre deosebire de cel al celuilalt grup. Pe baza fișei de observație și a chestionarelor și testelor aplicate, putem conchide ca in clasa unde se aplica des jocul didactic, nivelul de pregatire al elevilor este mai ridicat, atmosfera de invațare este degajata, copiii sunt avantajați datorita accesibilitații insușirii cunoștințelor, a operarii cu ele, a verificarii lor.

13.Limitele cercetarii și punctele sale slabe

In cadrul experimentului s-a observat ca la clasa martor, unde s-au aplicat alte metode didactice, rezultatele au foste mai modeste. De aici se poate extrage ideea ca asimilarea cunoștințelor poate fi mai greoaie in lipsa utilizarii jocului didactic (sau a folosirii lui rar), copiii pot fi mai inhibați, mai nesiguri.

Alegerea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice, formelor de grupare a elevilor, combinarea optima dintre ele asigura eficiența in munca școlara. Se realizeaza mai ușor unitatea dintre concret și abstract, dintre elementele teoretice și cele practice. Ca un inconvenient al folosirii jocului didactic ar putea fi lipsa timpului (uneori) in pregatirea lui, a materialului didactic necesar, ușoara dezordine din clasa in primele momente (la imparțirea pe grupe/perechi, stabilirea liderului, unele dispute).

Concluzii

In invațamantul primar, invațarea este activitatea centrala ce solicita intreg potențialul psihic și fizic al copilului. Rezultatele obținute depind și de alegerea și folosirea metodelor de lucru. Prin folosirea jocului didactic in lecții se realizeaza sarcini ale procesului format

Ceea ce m-a determinat sa aleg prezenta tema, a fost preocuparea pentru a asigura succesul școlar la toți elevii, atat la cei care intampina greutați la invațatura, cat și pentru obținerea de performanțe cu cei care dovedesc posibilitați deosebite.

Cunoscand bine colectivul clasei mele, am avut ocazia sa-i antrenez, potrivit posibilitaților intelectuale, in jocuri didactice cu sarcini accesibile fiecaruia și care sa-i solicite progres Am observat ca, jocul didactic, prin funcțiile pe care le indeplinește a avut un rol deosebit de important asupra evoluției copiilor, asigurand: verificarea nivelului de insușire a unor cunoștințe și deprinderi, participarea activa a copiilor la propria formare, motivația pentru invațare prin succesele pe care le inregistreaza, formarea unor deprinderi de munca intelectuala, pregatirea copiilor pentru autoinstruire și autoeducație, stimularea increderii in sine, accesibilitatea noțiunilor fundamentale matematice pentru toți elevii exersarea efortului voluntar, succesul fiecarui elev potrivit ritmului și disponibilitaților sale.

Folosirea metodelor și procedeelor active in desfașurarea jocurilor didactice a demonstrat ca elevii sunt determinați sa ințeleaga in mod conștient și sa aplice corect cunoștințele in rezolvarea sarcinii didactice.

Pentru ca jocul didactic sa-și indeplineasca rolul sau deosebit, de mijloc de instruire și educare a copiilor și de procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaționale specifice conținuturilor, trebuie sa se urmareasca permanent menținerea unei unitați stranse intre laturile sale componente ( conținut, sarcina didactica, reguli, elemente de joc și material didactic ).

Eficiența dovedita a jocului didactic nu insemna ca metoda aceasta exclude folosirea celorlalte metode specifice activitaților de invațare. Uneori, pot aparea urmari nedorite privind folosirea jocului didactic, legate de comportarea nesatisfacatoare a elevilor: prea zgomotoasa, nerespectarea regulilor, acceptarea cu greu a infrangerilor, plictiseala, daca se reia de multe ori același joc.

Cu toate acestea, consider ca este necesar sa acordam jocului didactic un spațiu larg in ansamblul metodelor destinate invațarii școlare, deoarece el este calea spre apariția motivației intrinseci in invațare și un mijloc eficient de activizare a intregii clase, prin conținutul și modul sau de desfașurare.

Noi, dascalii, alaturi de pasiune, vocație și raspundere profesionala, trebuie sa ne racordam permanent la preocuparile și cerințele invațamantului actual.

In urma activitații la clasa, in decursul anilor, m-am convins de rolul important al jocului didactic matematic, de valențele sale formative și consider ca e indicat sa valorificam la maxim resursele intelectuale și moral - comportamentale ale acestei forme de activitate, in special la clasele l - ll.

,,Cine nu știe sa se joace cu copiii și este destul de nepriceput ca sa creada ca acest amuzament este mai prejos de demnitatea sa, nu trebuie sa se faca educator (C. G. Salzmann)

Proiect didactic

Data:

Clasa: l

Unitatea școlara: Școala cu clasele l - Vlll ,,Dimitrie Cantemir

Aria curriculara: Matematica și Științe ale naturii

Disciplina: Matematica

Unitatea de invațare: Adunarea și scaderea numerelor naturale in concentrul 0-10

Subiectul: Adunarea și scaderea numerelor naturale de la 0 la 10

Tipul lecției: consolidare

Scopul: - dezvoltarea ( exersarea ) deprinderii de a rezolva exerciții și probleme de adunare și de scadere, cu numere de la 0 la 10;

- consolidarea deprinderii de folosire a limbajului matematic.

Obiective operaționale:

o₁ - sa numere in ordine crescatoare și descrescatoare respectand pașii de numarare ceruți;

o₂ - sa rezolve corect adunari și scaderi mintal in concentrul 0 - 10;

o₃ - sa rezolve corect ,,probleme in versuri ( poezii - problema );

o₄ - sa opereze corect cu noțiunile de termen, suma, descazut, scazator, rest ( diferența );

o₅ - sa rezolve corect exercițiile date;

o₆ - sa utilizeze corect sintagmele ,,marit cu , ,,cu atata mai mult , ,,cu atata mai puțin ,,micșorat cu

o₇ - sa compuna probleme dupa exercițiile date;

o₈ - sa rezolve jocul matematic dat;

o₉ - sa verifice prin proba exercițiile date.

Strategia didactica:

1. Metode și procedee: explicația, exercițiul, conversația euristica, jocul didactic, problematizarea.

2. Mijloace de realizare: planșe, fișe de lucru, creioane colorate, caiet de matematica.

3. Forme de organizare a activitații: frontal, individual,in perechi.

Durata: 50 minute.

Material bibliografic:

- Programa școlara pentru clasele l și a ll - a, București, 2004;

- Aurel Maior, Elena Maior, Matematica , manual pentru clasa l, Editura Aramis, 2004;

- Maria Gardin, Florin Gardin, Daniela Berechet, Florian Berechet, Matematica, culegere de exerciții, probleme și teste pentru clasa l, Editura Paralela 45, 2008;

- Ioan Neacșu, Monalisa Galațeanu, Petre Predoi, Didactica matematicii, in invațamantul primar - ghid practic, Editura Aius, 2001.

Scenariul didactic

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Didactica

Referate pe aceeasi tema Fișa de lucru - Științe - coloreaza obiectele confecționate din sticla Abordarea integrata in invatarea stiintelor naturii - detaliere a activitatii de invatare Importanta cunoasterii elementelor de geometrie Metode si procedee de evaluare formativa, sumativa, cumulativa si predicativa utilizate cu prescolarii Educatia morala PROJET DIDACTIQUE Classe : IX-e La langue française - L'indicatif présent /le passé composé (systématisation) Invatarea centrata pe elev - o invatare diferentiata Practica pedagogica Societate si educatie PROGRAMA pentru examenul de obtinere a gradului didactic II SPECIALITATEA: MANAGEMENT

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.