Structura sistemului motivational scolar

Structura sistemului motivational scolar

Categoriile de motivatii eu care opereaza astazi literatura de specialitate sunt variate. Faptul este justificat de natura criteriilor si a metodologiei cu care se investigheaza psihismul uman si indeosebi de conceptia autorilor asupra problemei in cauza.

In conceptia noastra sistemul motivational apare ca fiind pluralist. Daca acceptam ca sfera comportamentelor de invatare este plurimotivata, atunci trebuie ca si analiza noastra sa evidentieze complexitatea fatetelor mecanismului motivational al invatarii. Astfel, dupa locul pe care-l ocupa motivatia in structura acti­vatii de invatare, vom distinge :

1) motivatia intrinseca, ale carei caracteristici dinamogene decurg din insesi sarcinile si continutul activitatii de invatare, si motivatia extrinseca, careia ii sunt proprii elemente ce tin de efectele sau factorii externi care dinamizeaza activitatea de invatare. Aceasta clasificare are o mare valoare operationala pentru educatori, cercetat si atestat fiind faptul ca, in general, eficienta motivelor intrinseci este mai ridicata decat a celor extrinseci;

2) motive stimulatorii (lauda, incurajarea, aprecierea obiectiva, relatii socio-afective tonice, respectul opiniei, organizarea logica si sistematica a informatiilor etc.) si motive inhibitive (situatii contradictorii, teama de nota, blamul, pedeapsa, aprecierea subiectiva, indiferenta, monotonia s. a.), functionalitatea lor fiind conditionata de nivelul de varsta al elevilor, de structura si particularitatile personalitatii acestora, de relatiile socio-afective din colectivul scolar;

3) motive adaptative (de semn pozitiv) si dezadaptative (de semn negativ), caracterul lor polar fiind dat de : finalitatile formative ale procesului de gandirea; tipul si structura metodologiei educationale; gradul de insatisfactie pe care-l provoaca in personalitatea elevului un anumit tip de relatii educative; valoarea diagnostica si prognostica pe care o capata pentru scoala, pentru educatori, pentru elev si pentru alti factori scolari, starile dinamo-gene ale psihismului elevului;

4) motivatie inalta (ridicata), medie si redusa (scazuta), calificand gradul de angajare educationala al elevilor, statutul lor in structura clasei si in situatii variate de in­vatare, de pregatire profesionala etc. S-a operat cel mai frecvent cu o gama mult mai intinsa de categorii si clase de motivatii ale invatarii. In functie de scopurile pe care si le propun cadrele didactice in clasa, de echilibrul creat de invatare in structurile personalitatii, in functie de caracterul structurat sau nestructurat al organizarii starilor motivatorii si al caracterului horneostazic (de deficit) sau de dezvoltare, practica educationala contureaza cateva categorii de motive:

a) motive profesionale; dominantele tensionale ale activitatii de invatare se centreaza in jurul profesiunii: invata pentru a se pregati in vederea viitoarei profesiuni, din dorinta de a dovedi maiestrie si pricepere in profesiunea pe care o va alege, din interes pentru disciplinele ce profileaza profesia dorita, pentru a se integra rapid in liceul de specialitate ce-l va urma, de a urma o anumita scoala sau facultate;

b) motive cognitive, rezultate din caracterul procesual al invatarii si din nevoia de a i se asigura un continuum de stimulare cognitiva: curiozitatea epistemica; interesul si nevoia de a   (re)descoperi si de a construi rationamente stiintifice; satisfactii provocate de continutul invatarii, de nivelul aplicarii practice a. multora din ideile predate si invatate;

c) social-morale, caracteri­zate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat: a fi folositor patriei si societatii socialiste; invatatura e o datorie sociala si morala a fiecarui elev si cetatean; invata din dorinta si "mandria' de a putea produce mai tarziu ceva folositor; doreste sa fie evidentiat si apreciat s. a.;

d) individuale (personale) cuprinde acele stimulente sau valori a caror sfera de semnificatie este legata de propria personalitate : invata pentru a ajunge om de seama, recunoscut; invata pentru ca doreste sa ocupe un anume loc in ierarhia profesionala, pentru ca el simte ca are unele aptitudini certe pentru un domeniu;

e) materiale, care confirma filtrajul subiectiv realizat de complexul motivational asupra valorilor de ordin material cu functii de intarire a comportamentului: sisteme premiale; conditii materiale de studiu in scoala si in familie; elemente de cointeresare a constiintei lui sociale de consumator de cultura cu aceea de pro­ducator de bunuri etc.;

f) relationale, care exprima starile motivationale derivate din relatiile pe care elevul le stabileste cu alti elevi, cu grupul si colectivul scolar sau familial s. a.

S-a constatat faptul ca preadolescenta si adolescenta se carac­terizeaza printr-un coeficient mai ridicat de receptivitate si de sensibilitate la relatiile interpersonale si la valorile sociale pe care le considera,,pattern'-uri comportamentale adecvate pozitiei de elev.

Este cert faptul ca pentru profesor "continuturile motivationale ale activitatii de invatare sunt mult mai complexe, mai nuantate, mai direct sau mai putin direct legate de scopul invatarii, cu un aspect valoric, temporal si orientativ mai diferentiat decat cel prezentat mai sus'. Dinamica unor asemenea categorii este in functie de: varsta si sexul subiectilor, sensul si semnificatia pe care o ca­pata activitatea de invatare pentru intregul lor univers de viata.

Analiza datelor confirma cateva din enunturile initiale : exista diferentieri intre baietii si fetele din cadrul aceleiasi clase si varste; motivatiile cognitive si cele social-morale sunt, sub raport statistic, superioare celorlalte   grupuri de motivatii (in realitate scopurile invatarii nu se ierarhizeaza usor, ele aparand in variante combinate si greu de separat).

Analiza comparativa a datelor mai evidentiaza inca doua fapte : a) existenta unei multitudini de conexiuni de semnificatie si scop a categoriilor de motivatii care se varsa toate in dinamica invatarii si b) depasirea treptata a dependentei actiunilor de invatare de factori situativi : presiune familiala, identificare sociala* etc. Mai semnalam inca alte doua aspecte : 1) in oricare din situatiile investigate, com­plexul motivational implicat in desfasurarea procesului educational opereaza dupa legitati specifice, probabiliste, diferentiindu-se cele jocului, muncii productive sau creatiei; 2) in orice secventa a actiunii educationale trebuie sa se accepte faptul ca motivatia poate simultan conceputa si utilizata ca scop,mijloc rezultat al intregului proces instructiv-educativ.