Strategii didactice utilizate in procesul de predare-invatare-evaluare la informatica

Strategii didactice utilizate in procesul de predare-invatare-evaluare la informatica

1. Metode didactice specifice disciplinei informatica:

Cu ajutorul acestor metode elevii dobandesc competenta tehnologica, care presupune ca ei sa fie capabili sa foloseasca aplicatiile de baza ale calculatorului, sa scrie, sa proceseze datele, sa intocmeasca grafice, sa deseneze, sa foloseasca internetul si posta electronica.

Sarcinile didactice se realizeaza cu ajutorul metodelor, tehnicilor si procedeelor didactice. Folosirea judicioasa a metodelor are o deosebita importanta pentru reusita activitatii de la catedra; pe de alta parte, continuturile fiecarei discipline si obiectivele pe care si le propune sa le indeplineasca, pretind metode adecvate.

In procesul instructiv educativ, metodele didactice indeplinesc anumite functii, care vizeaza deopotriva cunoasterea (asimilarea cunostintelor, gandirea), instruirea (formarea priceperilor, deprinderilor, abilitatilor), cat si formarea trasaturilor personalitat

1. Observatia de scurta durata si de lunga durata , este o metoda prin care elevii percep direct , activ si sistematic obiectele si fenomenele din realitatea inconjuratoare , descriu si explica datele sesizate . Materialul didactic necesar investigatiilor trebuie sa fie reprezentat de materialul naturalori de material conservat sau ilustrativ .

Eficienta acestei metode este determinata de respectarea urmatoarelor conditii :precizarea cu exactitate a scopului urmarit ; stabilirea criteriilor de observatie ; stabilirea unei succesiuni logice a etapelor pe baza unui plan de actiune ; stabilirea materialului pentru efectuarea observatiei, folosirea unor procedee care mobilizeaza gandirea ( analiza , comparatia, analogia , sinteza ) ; elaborarea unor fise pe care sa fie inscrise sarcinile de lucru si in acelesi timp sa consemneze rezultatele obtinute ; prezentarea , in forma orala sau scrisa , a rezultatelor obtinute ; stabilirea formelor de activitate (frontala , grup , individuala) ; desfasurarea intregii activitati sub indrumarea permanenta a invatatorului .

2. Demonstratia este metoda prin care se prezinta elevilor , in mod nemijlocit sau mijlocit ( prin substituire ) , obiectelesi fenomenele realitatii obiective cu scopul de a asigura activitatii de invatare o baza perceptiva ( concret senzoriala ) .

Este ometoda intuitiva si reprezinta prezentarea sistematica si organizata a unor obiecte, procese, sau prelucrarea unor fenomene, experiente in fata elevilor, cu scopul de a usura intelegerea si executarea corecta a unor activitati.

demonstrarea cu ajutorul obiectelor tehnice

demonstrarea cu ajutorul planselor

demonstrarea cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale moderne

demonstrarea cu ajutorul desenului didactic

demonstrarea actiunilor de executat in situatia in care se urmareste formarea de deprinderi

Metoda demonstratiei poate imbraca forme variate :

a)     Demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio - vizuale : diafilme,

diapozitive , emisiuni tv si radio instructiv-educative .

b)     Demonstratia prin simulare ( imitarea ) unor procese , fenomene, evenimente .

Cerintele didactice ale folosirii metodei demonstratiei :

- selectarea si organizarea materialului reprezentativ , pentru fiecare capitol sau lectie , in raport de obiectivele - cadru si de referinta , din programa ;

- materialul didactic confectionat sa fie bine executat , iar prin culori vii si linii ingrosate sa fie subliniate elementele esentiale de observat ;

- situarea materialului intr - un loc vizibil de catre toti elevii ;

- prezentarea generala a materialului si a scopului acestuia , pentru crearea motivatiei ;

- explicarea si analiza prin intrebari a materialului , dirijand observarea de catre elevi a elementelor esentiale ;

- perceperea materialului cu ajutorul mai multor analizatori : vizual , auditiv , tactil ;

- sinteza observarii materialului , marcand elementele esentiale .

Prin demonstratie se intelege prezentarea sistematica si organizata a unor obiecte, procese, etc. sau producerea unor experiente, fenomene in fata elevilor, cu scopul de a usura intelegerea si executarea

corecta a unor activitati. In demonstratie un rol deosebit il joaca intuitia.

Nu este suficient ca un elev sa vada un material, el trebuie invatat 'sa vada'. Elevul trebuie sa vada exact, precis si ordonat. Prin aceasta se realizeaza o parte a obiectivului principal al invatarii informaticii si anume formarea rationamentului si a gandirii algoritmice.

3. Conversatiaeste una dintre cele mai active si mai eficiente metode.

Este ometoda care valorifica dialogul in vederea realizarii obiectivelor procesului de invatare. Se utilizeaza la verificarea cunostintelor anterioare, la transmiterea noilor cunostinte, la fixarea si consolidarea cunostintelor.

Prin sistemul de interactiuni angajat intre invatator - elevi, elevi - invatator , elevi - elevi , dezvolta atat memoria si imagiatia , cat mai ales gandirea. Astfel , prin efort propriu ei inteleg mai usor alcatuirea unei plante, a unui animal , relatiile dintre acestea si mediul in care traiesc , particularitatile alcatuirii lor, interdependentele dintre organism si mediu , a legaturilor de cauzalitate .

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Conversatia se poate folosi in toate variantele sale : euristica ; de fixare, consolidare ; de verificare si apreciere .

Conversatia euristica consta dintr - o succesiune de intrebari care urmaresc stimularea gandirii elevilor in descoperirea notelor caracteristice si comune unui grup de vietuitoare . Practica scolara a demonstrat ca forma euristica a conversatiei contribuie in cea mai mare masura la realizarea obiectivelor formative ale instruirii .

Conversatia este importanta prin faptul ca ajuta la formarea limbajului de specialitate, un instrument pretios si indispensabil pentru dezvoltarea rationamentului, gandirii elevului.

4. Jocul didacticpoate fi folosit in orice moment al lectieiurmarindu - se fie dobandirea de noi cunostinte , priceperi , deprinderi , fie fixarea si consolidarea lor , fie verificarea si aprecierea nivelului de pregatire a elevilor . Invatarea prin efort personal insotita de satisfactie si bucurie va fi temeinica si va genera noi interesede cunoastere .

Jocul de rol este o metoda prin care elevii au ocazia sa se transpuna in locul unei alte persoane, intelegandu-i astfel mai bine pe cei din jur si pe ei insisi. Aceasta metoda stimuleaza empatia, trasatura care ne permite manifestarea unei atitudini deschise fata de ceilalti, da posibilitatea aplicarii unor noi comportamente si ofera o flexibilitate comportamentala, emotionala si cognitiva extrem de valoroasa in existenta curenta.

5. Exercitiul , metoda bazata pe actiune , presupune efectuarea constienta si repetata a unor operatii sau actiuni , mintale sau motrice , in vederea realizarii unor scopuri variate . Deoarece prin exercitiu elevii sunt pusi intr - o stare de activitate , el contribuie la dezvoltarea operatiilor intelectuale , deci la clarificarea si consolidarea notiunilor , regulilor , legilor dobandite anterior , asigura formarea si dezvoltareadeprinderilor , stimuleaza dezvoltarea aptitudinilor si abilitatilor creatoare , cultivand in acelasi timp si unele calitati morale ( acuratete, perseverenta, curiozitate stiintifica) .

Tipuri de exercitii : introductive ; de baza ; paralele ; creatoare .

- Unele lucrari practice si de laborator au ca baza exercitiile si se desfasoara dupa modelul acestora. Metoda lucrarilor practice si de laborator consta in efectuarea de catre elevi a unor sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de executie, remediere.

Prin aceasta metoda se realizeaza:

- formarea de priceperi si deprinderi

- achizitionarea unor strategii de rezolvare a unor probleme practice

- consolidarea, aprofundarea, sistematizarea cunostintelor

Metoda lucrarilor de laborator si a lucrarilor practice asigura legatura stansa dintre teorie si practica, dezvolta, la elevi, spiritul de observare si de cercetare.

Exercitiile sunt actiuni efectuate in mod constient si repetat de catre elev cu scopul dobandirii unor priceperi, deprinderi si cunostinte noi, pentru a usura alte activitati si a contribui la dezvoltarea altor aptitudini. Insusirea cunostintelor de informatica este organic legata de exersarea utilizarii unor softuri de aplicatie, de rezolvarea unor probleme de programare, etc. Nu exista lectie in care sa nu se aplice aceasta metoda.

Este limpede ca aceasta metoda nu contribuie numai la formarea priceperilor si deprinderilor de lucru cu calculatorul, ci aduce un aport substantial la dezvoltarea unui rationament flexibil si operant.

Spre exemplu, elevilor li se prezinta metoda backtracking si utilizand-o, se genereaza permutarile, aranjamentele, combinarile, apoi li se cere sa genereze toate functiile injective, surjective, bijective definite

pe o multime cu m elemente, cu valori intr-o multime cu n elemente.

6. Modelarea reprezinta orientarea didactica prin care gandirea elevilor este condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul unor modele prin antrenarea rationamentului analogic .

Modelul este un analog simplificat , o reproducere , o constructie materiala sau mintala a obiectelor si fenomenelor realitatii . Modelul nu reprezinta o copie a originalului , el este asemanator cu acesta , nu prin totalitatea insusirilor sale , ci numai prin cele esentiale , tipice.

Aceasta metoda consta in utilizarea modelelor ca sursa pentru dobandirea noilor cunostinte. Modelul didactic este un sistem artificial construit prin analogie cu cel real (originar) din care retine numai trasaturile esentiale semnificative. Modelul constituie o simplificare, o schematizare a realului. Investigand modelul, operand cu acesta elevii dobandesc informatii despre sistemul originar.

Modelarea ca metoda pedagogica este definita ca un mod de lucru prin care gandirea elevului este condusa la descoperirea adevarului cu ajutorul modelului, gratie rationamentului prin analogie. Modelarea similara consta in realizarea unui sistem de aceeasi natura cu originalul, care sa permita evidentierea trasaturilor esentiale ale originalului. Aceasta metoda este frecvent intalnita in informatica, in elaborarea algoritmilor utilizand o anumita metoda clasica de elaborare.

Folosirea modelelor ideale in invatare deschide pentru informatica o impresionanta arie de aplicabilitate. Utilizarea informaticii in predarea altor discipline, de la artele plastice (muzica, pictura, sculptura) la cele mai diverse domenii ale tehnicii, prin intermediul programelor de invatare, este o realitate evidenta

7. Problematizarea orienteaza si activizeaza gandirea elevilor in procesul invatarii dirijate a cunostintelor despre natura si om , prin faptul ca ii conduce la rezolvarea unor situatii conflictuale , reale sau aparente , intre cunostintele dobandite anterior si noile informatii despre fenomenul studiat . Aceasta metoda presupune crearea, in mintea elevului , a unor contradictii , a unor asa numite ,, situatii problema ,, care sa conduca la descoperirea intregului continut de idei al temei .

O intrebare devine problema numai in cazul in care trezeste in mintea elevilor o contradictie neasteptata , o tensiune , o incertitudine , o uimire , care le stimuleaza interesul , le mobilizeaza capacitatile psihice si ii determina o atitudine activa pana la gasirea solutiei .Totodata solutionarea problemei noi presupune elaborarea unui plan de actiune in care este implicata , in special si intr - un mod deosebit , gandirea elevilor . ,, Lupta ,, cu obstacolele si depasirea lor , deci folosirea problematizarii la acest obiect inseamna ca dificultatile continutului sa nu fie dezvaluite ,, de - agata ,, ci sa se prezinte elevilor doar cateva informatii , puncte de reper care sa - i conduca larezolvarea problemei date . Metoda solicita elevilor selectarea , prelucrarea , ierarhizarea cunostintelor dobandite anterior si folosirea lor in condisii noi .

Metoda consta intr-o suita de procedee prin care se urmareste crearea unor situatii-problema care ofera elevilor posibilitatea sa surprinda diferite relatii dintre motive, atitudini, comportamente. Prin specificul sau, problematizarea presupune o angajare intelectuala, afectiva a elevilor, formandu-si un stil individual de abordare a problemei in conditiile unei tensiuni psihice stimulatoare.

Problematizarea si descoperirea care o insoteste, fac parte dintre metodele formativ-participative, care solicita gandirea creatoare a elevului, ii pun la incercare vointa, ii dezvolta imaginatia si-i imbogatesc

experienta. In lectiile in care se aplica aceste metode profesorul alege problemele, le formuleaza, dirijeaza invatarea si controleaza munca depusa de elev in toate etapele activitat Aceasta metoda este

caracteristica unor lectii de aplicatii practice de laborator, dar mai cu seama este evidentiata ca procedeu in aplicarea metodelor active, de studiu individual.

8. Invatarea prin descoperire ii pune pe elevi in situatia de a descoperi adevarul , reconstituind printr - o activitate proprie , drumul elaborarii cunostintelor : de a vedea , a analiza si a formula impresii despre fenomene necunoscute de ei . Invatarea prin descoperire are o deosebita valoare formativa prin faptul ca asigura cunoasterea cailor , metodelor si tehnicilor de investigare a realitatii . Folosita cu prioritate , metoda se intemeiaza pe rationamentul inductiv si consta in analiza , compararea ,clasificarea unor obiecte si fapte particulare in vederea extragerii generalului , esentialului , necunoscut de elevi .

Prin aceasta forma de invatare elevii pot sa formuleze independent uneleelemente definitorii ale notiunilor si sa stabileasca unele relatii intre obiectele si fenomenele realitatii .

9. Instruirea programatafunctioneaza pe baza principiului comanda - control - reglare ( autoreglare ) .

Se au in vedere urmatoarele operatii :

- structurarea logica a continutului dupa principiul pasilor mici si al invatarii gradate;

- fractionarea continutului in secvente de invatare inteligibile si inlantuite logic ;

- fixarea , dupa fiecare secventa , a intrebarilor , exercitiilor sau problemelor ce pot fi rezolvate pe baza secventei informationale insusite .

a) explicatia cu scopul intelegerii unor notiuni date prin definitie:

- introducerea notiunii de algoritm, caracteristici, reprezentare;

- introducerea tipurilor de date si a operatiilor cu acestea in

diferite limbaje de programare;

- prezentarea unor comenzi, functii si proceduri standard;

- introducerea notiunii de alocare dinamica, structuri de date

alocate dinamic (liste, stive, cozi, arbori, etc.)

b) explicatia cu scopul intelegerii unor rationamente sau metode de memorare sau de prelucrare:

- metode de reprezentare a unor structuri de date,

- prezentarea unor algoritmi clasici,

- prezentarea unor programe utilitare, softuri de aplicatie, etc.

Este cunoscut fatul ca, pentru prezentarea editoarelor (de texte si grafice) sau a altor softuri pe care programa scolara le prevede, inclusiv pentru prezentarea comenzilor sistemelor de operare se poate recurge la diferite 'procedee' de predare, pe care le vom enumera:

a) expunerea (la tabla) cu desenarea meniurilor si prezentarea functiilor fiecarei optiuni, urmand ca elevul in cadrul lectiilor de aplicatii practice de laborator sa exerseze fiecare functie in parte, individual sau in grupuri mici de lucru,

b) prezentarea (demonstrarea) meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu exersarea acestor functii in momentul prezentarii lor, in cadrul orelor de aplicatii practice de laborator,

c) prezentarea meniurilor si functiilor fiecarei optiuni simultan cu demonstrarea practica in momentul prezentarii lor de catre profesor, sarcina elevului fiind numai aceea de a urmari si retine modul de executare a operatiilor prezentate de profesor, urmand ca elevul sa aplice cunostintele dobandite in cadrul orelor de laborator, in aplicatii ample care necesita utilizarea in mod repetat si in situatii diferite a functiilor fiecarei optiuni din meniul discutat.

In rezolvarea unei probleme de informatica (de programare) este necesar sa se tina seama de urmatoarele etape:

- analiza initiala a problemei

- rezolvarea propriu-zisa a problemei

- verificarea solutiei sau solutiilor obtinute

Aceste etape cuprind in esenta:

- insusirea enuntului,

- discutarea problemei si stabilirea algoritmului de rezolvare,

- rezolvarea propriu-zisa,

- verificarea solutiilor.

2 Forme de organizare a activitatii didactice:

1.     Exista 3 moduri de organizare a activitatii didactice, fiecare integrand activitati specifice:

frontal- lectii de diferite tipuri, activitatea de laborator, vizita la expozitii cu caracter tehnic etc.

pe grupe- consultatii, intalniri cu specialisti in diferite domenii, concursuri, etc.

individual- munca independenta si studiul individual, lectura suplimentara, pregatirea pentru examen.

Activitatile frontale, pe grupe si individuale au ca scop comun obtinerea de catre elevi a performantelor necesare pentru integrarea socio-profesionala, culturala si comportamentala. Ele se desfasoara pe baza unei structuri si organizari metodice, a unor strategii, metode si mijloace de invatamant, stabilite in functie de obiectivele educationale urmarite.

Perspectiva invatarii asistate de calculator este certa. Ea ofera posibilitatea prezentarii programului, verificarii rezultatelor si corectarii erorilor, modificand programul dupa cunostintele si conduita elevului.

Programul nu numai ca transmite un mesaj informational, dar el poate mijloci formarea si consolidarea unor metode de lucru, de invatare. Se poate afirma ca invatarea programata nu numai ca invata elevul, ci il

invata elevul cum sa invete. Prin aplicarea acestei metode de invatare nu se intrevede diminuarea rolului profesorului; dimpotriva sarcinile lui se amplifica prin faptul ca va trebui sa elaboreze programe si sa le adapteze la cerintele procesului educativ. Oricat de complete ar fi programele de invatare programata, profesorul ramane cea mai perfectionata masina de invatat. Valente speciale ale metodei invatarii programate sunt oferite de softurile moderne de invatare asistata de calculator