Elemente de deontologie a evaluarii in contextul cresterii calitatilor actului educational

Procesul de invatamant este activitatea fundamentala care confera sens si identitate oricarei institutii scolare. Acest proces afirma relatia dintre educat si educator, iar evaluarea in mod inerentil vizeaza pe fiecare dintre agentii umani aratati. Demersurile evaluative se efectueaza pentru nivelul procesului de invatamant, ceea ce implica faptul ca se realizeaza evaluarea predarii ca actiune de apreciere a cadrului didactic si se produce evaluarea invatarii si a rezultatelor ei ,ca activitate apreciativa asupra elevului.

In sens larg, evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem , a rezultatelor pe care le obtine, o activitate ce conduce la aprecirea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului.

Evaluarea efectuata de catre profesor asupra rezultatelor elevilor constituie o activitate deosebit de complexa care exercita un impact profund la nivelul beneficiarilor atat din punct de vedere pedagogic, cat si din perspectiva psihologica si socio-morala.

Evalaurea rezultatelor scolare furnizeaza datele necesare in vederea adoptarii celor mai bune decizii educationale, apreciaza masura in care rezultatele invatatrii sunt in concordanta cu obiectivele educationale propuse, vizeaza totalitatea porceselor si a produselor care masoara natura si nivelul performantelor atinse de elevi.

Profesorul de matematica are in vedere faptul ca obiectivele operationale sustin si determina structura si felul rezultatelor care la randul lor converg spre diferite tipuri de achizitii obtinute, exprimate prin cunostinte achizitionate, capacitate de aplicare a acestora in actul de formare, de priceperi si deprinderi, trasaturi de personalitate, conduite si capacitati intelectuale redate in rationamente, argumente si interpretari ale faptelor din natura si societate.

Evaluarea- proces integrat si permanent al demersului didactic

Intre evaluare si activitatea de predare invatare se poate identifica o relatie complexa care explica si orienteaza procesul educational reclamand ca:

-procesele evaluative sa sustina si sa stimuleze activitatea de predare-invatare, indiferent de obiectivele evaluarii;

-reglarea activitatii de predare invatare pe baza rezultatelor scolare sa se realizeze continuu si permanent;

-cunoasterea rezultatelor si explicarea acestora, predictia rezultatelor probabile in secventele urmatoare au rolul de a regla procesul didactic prin actiunile evaluative.

Rezulta de aici ca actiunile evaluative sunt prezente in toate activitatile didactice, independent de complexitatea si dimensiunile ei. Actiunile evaluative nu se suprapun actului didactic , dar se afla intr-un raport de interactiune functionala (I. T. Radu, 2005)

Ca proceduri de masurare a rezultatelor invatarii la matematica sunt acceptate:

evaluarea globala a actiunilor mintale care vizeaza aprecierea integrala a demersului intelectual intreprins , axata dominant pe rezultatele actiunii;

evaluarea analitica , care presupune difuzarea activitatii intelectuale in procese partiale si mai usor de masurat , care privesc elemente ale procesului de gandire.

Proiectarea activitatii de evaluare

Profesorul de matematica proiecteaza activitatea de evaluare concomitent cu proiectarea demersului de predare-invatare in deplina concordanta cu acestea. Finalul fiecarei unitati de invatare presupune evaluarea sumativa.

In proiectarea probelor de evaluare apar urmatoarele intrebari:

Care sunt obiectivele de referinta, competentele si continuturile pe care trebuie sa le rezolve elevii?

Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot realiza elevii?

Pentru ce tip de evaluare optez? Cu ce instumente voi realiza evaluarea?

Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate pentru e elimina blocajele ivite in formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar?

Criteriile de aprecire a rezultatelor invatarii

Stabilirea criteriilor de aprecire reprezinta o problema specifica evaluarii si se pune problema trecerii de la prioritatea acordata criteriului subiectiv (profesorul este suveran in acrordarea notei, adica fiecare profesor apreciaza in functie de ceea ce considera ca trebuie sa stie elevii) la criterii obiective, cat mai detasate de evaluator. In acest context s-a introdus distinctia intre aprecirea raportata la norma si la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei (evaluarea criteriala) se coreleaza cu obiectivele operationale propuse care evidentiaza distinctia dintre norma si criteriu. De regula, rezultatele scolare constatate pun in evidenta valoarea efectelor activitatii de invatare. De aceea dupa efectuarea masurarii rezultatelor formularea raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

rezultatele obtinute sunt satisfacatoare?

rezulatele sunt in concordanta cu asteptarile?

rezultatele marcheaza un progres in pregatirea elevului?

rezultatele pot fi ameliorate?

Raspunsurile la aceste intrebari se dau in urma interpretarii rezultatelor care se axeaza pe diferite criterii valorice, conditia este ca apreciarea rezultatelor sa fie realizarea unei evaluari obiective. Urmeaza luarea unor decizii si masuri de ameliorare a activitatii de

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

predare invatare cu respectarea calitatii evaluarii.

4. Cum ar trebui sa arate profesorul de matematica in anul 2008

Profesorul de matematica presupune o personalitate definita prin:

competenta stiintifica;

competenta manageriala;

competenta sociala;

competeanta psihopedagogica;

Un bun profesor tebuie sa fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, sa-si regleze stilul prin adaptarea, in functie de situatiile ivite, asigurand flexibilitate si eficienta.

Profesorul de matematica este creativ in conceperea lectiilor numai daca are o consistenta pregatire pedagogica , metodica si de specialitate , percum si o deschidere suficient de larga pentru a proiecta corect actul didactic.

Atingerea unui randament superior in activitatea didactica nu este posibila fara cunoasterea si aplicarea corecta a strategiilor didactice . Strategiile euristice si algoritmizarea sunt consolidate de strategiile evaluativ- stimulative.

In conditiile unui stil didactic elevat,riguros si performant , o conditie esentiala este raportarea evaluarii la componentele actului didactic. In felul acesta , instrumentele de evaluare , metodele si tehnicile adecvate trebuie sa fie cat mai flexibile , sa asigure validitatea si fidelitatea, pentru ca masura rezultatelor invatarii sa fie reala, obiectiva si exacta.

Profesorul de matematica trebuie sa se distiga prin:

competenta profesionala;

integritate ;

obiectivitate;

confidentialitate.

Profesorul de matematicatrebuie sa fie in permannenta preocupat de succesul scolr, care reprezinta o stare de concordanta a capacitatii de invatare a elevului si a exigentelor scolare , de aceea este necesara punerea de acord a solicitarilor profesorului de matematica cu capacitatile de invatare ale elevilor si de adaptare a acestora la activitatea scolara, trebuie sa se axeze pe alternanta dintre metodele traditionale de evaluare si cele cele complementare.

5. Calitatea de evaluator a profesorului de matematica

Personalitatea profesorului evaluator se bazeaza pe :

dimensiunea profesionalismului sau- cunostintele si abilitatile in domeniul specialitatii, in domeniul teoriilor si practicilor evaluative;

dimensiunea atitudinii pe care el o adopta in decursul procesului evaluativ ( in relatie directa cu caracterul si cu setul de valori morale la care adera)

profil de personalitate al profesorului-evaluator:

foarte buna pregatire de specialitate

abilitati in domeniul designului procesului evaluativ

competenta metodologica si evaluativa

abilitati organizatorice si de lucru in echipa

abilitati de evaluare adecvata a performantelor

capacitate de a analiza cu precautie si cu responsabilitate

datele  /informatiile respective

asumarea elementelor de deontologie profesionala asociate procesului evaluativ

atitudine de echidistanta in raport cu cei supusi testarii/ evaluarii

asumarea efectelor directe si indirecte ale procesului evaluativ la care participa.

Profesorul de matematica practica in evaluare continua , evaluare orala, evaluare scrisa si evaluare practica.

Evaluarea orala presupune gradul de insusire cantitativa si calitativa a cunostintelor si depriderilor si se bazeaza pe observare si apreciere verbala . Chestionarea orala este o forma a conversatiei, prin care profesorul masoara volumul si calitatea cunostintelor, priceperilor si derinderile elevilor si a capacitatii acestora de a opera cu ele . Este necesar ca profesorul sa solicite interpretarea si prelucrarea cunosintelor , capacitatea de a opera cu ele, de a le aplica in practica. Chestionarea orala se realizeza fontal sau in dividual.

Profesorul trebuie sa aiba o deosebita abilitate in formularea intrebarilor, care sa fie precise, concise, crearea unui climat pshiosocil de afectiune , de echilibru si dialog autentic, sa incurajeze originalitatea si gandirea creatoare , prin claritatea intrebarilor si corectitudine evaluarii.

Evaluarea scrisa se face prin lucrari de control neanuntate(extemporale) in cadrul verificarii curente, prin lucrari scrise semestriale anuntate ( teze), lucrari scrise la sfarsit de ciclu sau pentru examene de admitre. Lucrarile scrise permit ca intr-un timp relativ scurt sa se verifice cunostintele tuturor elevilor dintr-o clasa , acestia avand posibilitatea sa-si etaleze , independent, cunostintele si capacitatile, far interventia profesorului.

Evaluarea practica vizeaza verificarea priceperilor si deprinderilor independente din cadrul lectiilor si in aplicatiile practice , precum si abilitatile elevilor cu performanye ridicate la cursurile scolare.

Evaluarea in cdrul examenelor nationale ( teze cu subiectunic) se face pa baza de teste scrise care se bazeaza pe programa de examen ca precizeazaobiectivele de evaluare si continuturile de evaluat.

Notele obtinute la tezele cu subiect unic ofera profesorilor si factorilor de decizie informatii asupra nivelului de pregatire al elevilor in raport cu standardele nationale.

6. Concluzii

Evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor trebuie sa fie cat mai obiectiva , evaluarile perfect obiective reprezinta o aspiratie perpetua a evaluatorilor.

Procesul de evaluare presupune realizarea mai multor operatii , care vizeza masurarea, interpretatrea si aprecierea datelor obtinute, precum si adoptrea deciziilor.

Evaluarea este procesul prin care se stabileste daca sistemul educational isi indeplineste functiile, daca obiectivele propuse sunt realizate.

Profesorul evaluator oricat de competent ar fi poate sa "greseasca", de aceea trebuie sa reflecteze puternic la umanitatea sa mai ininte de a da un verdict final, el trebuie sa tina cont de faptul ca , succesul se masoara nu in raport cu reusitele globale, ci in raport cu reusitele fiecarui individ.