Stimularea creativitatii la deficientii de auz - obiective

Universitatea "Babes-Bolyai", Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Cluj-Napoca

Studiul isi propune sa aduca in prim plan importanta stimularii creativitatii lingvistice pentru copilul cu deficienta de auz stabilind o legatura indisolubila intre

- creativitate lingvistica,

imaginatie (in calitate de componenta principala a creativitatii)

reprezentarile fonologice

Cele trei aspecte sunt reunite in mecanismele perceperii vorbirii pe cale vizuala in procesul labiolecturii la copilul cu deficienta de auz.

Investigarea labiolecturii si a nivelului inteligibilitatii receptarii materialului verbal subliniaza probleme majore, in special, la nivelul receptarii laturii fonologice a limbajului.

Teorii ce privesc mecanismele perceperii vorbirii:

Teoria motorie a vorbirii evidentiaza existenta unui traseu specializat pentru perceperea fonologica, traseu care trateaza atat informatii auditive, cat si informatii vizuale. Acest sistem este innascut, dar este modelat ca urmare a unui proces de adaptare selectiva pentru prelucrarea gesturilor articulatorii.

Teoria perceptiei directe sustine ca in perceperea vorbirii pot fi utilizate nu doar informatii auditive si vizuale, ci toate informatiile  care poseda valoare fonematica din mediu.

Creativitate lingvisticǎ- syllabus

Obiective cadru:

stimularea si dezvoltarea tuturor laturilor limbajului: foneticǎ, fonologicǎ, morfologicǎ, lexematicǎ, sintagmaticǎ si pragmaticǎ.

dezvoltarea capacitǎtii de scris-citit, in mod constient si fluent.

dezvoltarea capacitǎtii de folosire a limbii adecvat contextului comunicativ.

dezvoltarea unui stil propriu de comunicare si exprimare.

dezvoltarea abilitǎtilor de exprimare oralǎ si scrisǎ a propriilor idei, ganduri, sentimente si interese.

stimularea creativitǎtii lingvistice in contexte de comunicare identificabile in viata realǎ.

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Dezvoltarea creativitatii la nivelul laturii fonetice, fonologice, dar si la nivelul sistemului grafic al limbajului

Obiective de referintǎ:

Sǎ pronunte clar si corect fiecare fonem al limbii romane.

Sǎ diferentieze fonemele limbii romane.

Sǎ redea grafic fiecare fonem intr-o manierǎ concordantǎ cu  particularitǎtilor sale acustice.

Sǎ realizeze silabe scurte coarticuland fonemele, sǎ le redea grafic, prin desen fonetic, cat mai inovator.

Sǎ realizeze corespondenta fonem - grafem in cazul copiilor cu deficientǎ de auz corespondenta este una tripartitǎ fonem -grafem- dactilem).

Metoda - Grafismul fonetic si desenul discursului

Grafismul fonetic

Grafismul fonetic este definit ca o abordare particulara in cadrul procesului de recuperare si invatare a limbajului. Acesta consta in elaborarea unor exercitii pentru antrenarea limbajului, cu ajutorul unui grafism figurativ, antrenament sincronizat cu productia grafica.

Principiile active ale grafismului fonetic servesc mai multor obiective:

Provocarea si favorizarea proceselor creative, care sunt bazate pe libertatea de exprimare, spontaneitate, cu scopul atingerii nivelului unei comunicari fructuoase.

Obtinerea unei pronuntii corecte, fluide si agreabile ceea ce permite configurarea unei reale competente de comunicare.

Pregatirea copilului la varsta prescolara si scolara mica, in vederea achizitionarii scris- cititului expresiv.

Interpretarea diverselor semne grafice: desene, semne matematice, semne conventionale, semne muzicale.

Pregatirea  expresiei grafice individuale- documentara sau artistica.

Exersarea fluentei si rapiditatii exprimarii, evocarii.

Stimularea perceperii, a discriminarilor, identificarilor si comprehensiunii auditiv-verbale prin combinarea si dinamica stimularilor combinate.

Reeducarea deficientelor senzoriale (auditive, vizuale, kinestezice) prin stimularea altor canale senzoriale.

Antrenarea elementelor suprasegmentale, dar si a celor segmentale ale limbajului.

Ritmul si ritmicitatea se dovedesc a fi punctul de legatura intre limbaj si grafismul fonetic, (Anca, 2000).

Grafismul fonetic dinamic

Grafismul fonetic este insusi procesul de nastere a miscarii, incluzand si gestul care il insoteste. In conditiile in care sursa ce a generat producerea acelor trasee grafice dispare, se pune problema lecturarii traseelor ritmice, grafice.

Avandu-se in vedere procesul din care rezulta diverse produse grafice se poate deosebi intre:

-  grafism fonetic dinamic al fonogramelor stilistice spontane;

-  desen dinamic fonetizat;

-  grafism fonetic- scriere.

Ilustrari grafice fonetice

Fonograme stilistice spontane care transpune gestul fonetic, in gest grafic- alternanta silabica.

Fonograma stilistica spontana care transpune in gest grafic - propozitii valorificand intonatia - elementul suprasegmental extensiv.

Desenul grafic al discursului

In aceasta sfera a desenului discursului se pot distinge doua forme: desenul figurativ si desenul corectiv.

 Desenul figurativ

La nivelul acestui tip de desen se asociaza pronuntia si miscarea mainii materializata intr-o productie grafica ce poate fi interpretata. Astfel, copilul si profesorul pot face diverse comentarii asupra formei desenate si a pronuntiei acesteia. Un anume tip de ideograma, ce rezulta in urma asocierii pronuntiei, cu reprezentarea grafica, este cea a ideogramelor semidirijate.

Ilustrari ale desenului figurativ

. Ideograma semidirijata, in care se sincronizeaza pronuntia fiecarei silabe cu o trasatura grafica

Desenul corectiv

Desenul corectiv este utilizat pentru

a introduce aspectele morfologice si sintactice in antrenamentul auditiv

antrenarea elementelor suprasegmentale prin acest tip de desen se poate realiza in special in cazul introducerii formelor flexionare, forme problematice care presupun mutarea accentului de pe radacina pe sufix, atunci cand cuvantul intra in flexiune.

evidentierea diferentelor intre omografe, diferente date de structura accentuala. In acest caz accentuarea distincta poate fi sugerata prin desen, grafism.

dezvoltarea creativitǎtii lingvistice atat la nivel fonologic, cat si la nivel lexical si pragmatic.

 Grafismul fonetic dinamic - scriere

Acest tip de grafism consta in pronuntia corecta a unor silabe, sunete si in scrierea sincronizata a acestora. Prin aceasta metoda se antreneaza elementele suprasegmentale in vederea surprinderii accentuarii, a intonatiei, dar, in special, a structurii ritmice. Se insista asupra distantei spatiale redata grafic si asocierea acesteia cu distanta temporala din vorbire. Astfel, se scrie:

ooo  ooo oo o

Se pronunta vocala o prelungita, apoi prelungirea se scurteaza pana la pronuntia sacadata. In acest fel, se antreneaza unele secvente ritmice care pot fi rostite cu intonatie diferita si carora li se poate asocia sens, semnificatie in contexte de viata reala

Concluzii si perspective

Detalierea unei intregi curricule avand drept obiectiv principal stimularea creativitatii copilului cu deficienta de auz sistematizeaza cunostintele despre limba, uzand atat de procesul de analiza (fragmentarea laturilor si formelor limbajului), cat si cel de sinteza (prezentarea globala a limbajului in context concret de comunicare), doua procese fundamentale intr-un act creator.