Scrierea imaginativa

Scrierea imaginativa

in programele actuale, scrierea imaginativa trimite explicit la compune libera si vizeaza, in primul rand, producerea de text descriptiv si narativ. in scoi structurarea lumilor "posibile' are o dubla finalitate, intrucat promite atat dezv tarea creativitatii, cat si dezvoltarea competentelor de interpretare de text.      

inteleasa ca parte integranta a mecanismelor cognitive si caracterizata p fluiditate, flexibilitate si originalitate,⁵⁴ creativitatea este o constanta a discursii pe care didactica traditionala si moderna l-a consacrat compunerii libere. Ultim doua decenii au conturat insa si o alta valenta a acestui tip de redactare. Pornind la binomul scriere-lectura, cercetarile au evidentiat influenta pe care cele doua a o au unul asupra celuilalt. De aici, teza conform careia drumul cel mai scurt s lectura performanta este producerea de text; si tot de aici, convingerea ca, ind rent de stangacia textelor compuse de elevi, efortul scrierii si reflectia asupra p blemelor pe care le ridica, duc la conturarea unor competente reale de lecturi interpretare. in sprijinul acestor afirmatii stau, in primul rand, marturiile elev despre rostul de "a te aseza de cealalta parte a cartii' si despre calitatea acestui de dialog cu literatura.⁵⁵

Scenariul propus de didactica traditionala pentru orele de compunere i bine cunoscut si presupune, de regula, desfasurarea urmatoarelor etape:

anuntarea unei teme comune pentru intreaga clasa;

discutarea temei;

realizarea unui plan comun;

redactarea textului;

lectura si corectarea lui;

rescrierea in forma finala;

lectura textului, realizata de elev si / sau de profesor, in vederea notarii

Exista si rescrieri ale acestui scenariu,⁵⁶ dar ele nu-i afecteaza structura  bala, ce cuprinde circumscrierea temei, structurarea unui plan si redactarea. Mc Iul este bine articulat si are valoare operationala in producerea de text non-lite Privit insa din punctul de vedere al scrierii imaginative, tiparul este coercitiv asta, pentru ca nu tine cont de natura procesului de creatie, act de libertate, prof personal, tot asa cum nu tine cont de desfasurarea neliniara a acestui proces.

Informata de o serie de studii de poietica / genetica textuala,⁵⁷ didactic construit, in ultimele doua decenii, scenarii consonante cu etapele procesului creatie, asa cum le descriu scriitorii.⁵⁸ Genul proxim al acestor modele poat cuprins in urmatorul algoritm:

1. alegerea temei de elevi sau specificarea si reformularea temei propuse de profesor; acest moment se intemeiaza pe marturisiri ce sustin ideea ca scri­erea substantiala este re-creare a unor intamplari si trairi personale.

2. scrierea libera ifree writing), notarea libera a unor idei, sentimente si gan­duri in neordine si fara grija respectarii legilor de ortografie si punctuatie; aceasta etapa se intemeiaza pe manuscrise si afirmatii conform carora pri­ma secventa a producerii de text literar consta in emergenta unor ganduri si imagini disparate si in notarea lor imediata.

3. seria ciornelor succesive, a reluarilor si ajustarilor; realizarea lor are in vedere marturisiri si manuscrise ce demonstreaza ca scrierea unui text lite­rar presupune un efort de structurare si exprimare, reinnoit mereu si mate­rializat in variantele intermediare ale textului.

4. redactarea formei finale, urmata de transcrierea si, uneori, de "publicarea' textelor scrise de elevi; aceasta etapa se intemeiaza pe ideea ca un text nu traieste decat prin receptarea lui de cititori diferiti.

Desfasurarea si articularea acestor etape se poate realiza in moduri diferite. Prezint aici un scenariu didactic posibil, ce reia si detaliaza etapele enumerate mai sus. 1. Alegerea subiectului:

- poate fi complet libera: in acest caz, elevii realizeaza, intr-un timp dat, o    lista individuala de subiecte pe care ar dori sa le trateze, aleg unul, il

gandesc si il prezinta succint colegului de banca; important este ca acest demers sa fie corect ritmat de profesor si sa nu depaseasca 7-l0 minute;

- se petrece sub seninul unei teme comune; in acest caz, profesorul va oferi cateva exemple de circumscriere a temei; apoi va cere elevilor sa continue lista, sa-si aleaga un subiect, sa reflecteze asupra lui si sa-l prezinte concis colegului de banca; timpul pentru aceste activitati nu poate depasi 10-l2 minute.

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

2. Scrierea libera: activitatea este realizata de intreaga clasa, intr-un timp dat (i-A minute), durata in care elevii sunt rugati sa scrie incontinuu, tot ce le vine in minte in legatura cu subiectul si fara sa acorde atentie ortografiei si punctuatiei; scrierea libera are rolul de a anula inhibitia in fata foii albe, demonstrand elevilor ca abordarea si detalierea subiectului le este la inde­mana.

3. Prima ciorna se realizeaza prin ordonarea si refacerea textului creat prin scriere libera. Timpul alocat este mai indelungat (7-l0 minute). Redactarea este urmata de o alta discutie cu colegul de banca (2 minute pentru fiecare elev). Discutia consta, in principal, in rezumarea orala a textului scris si permite "autorilor' sa-si clarifice gandurile si sa primeasca eventuale su­gestii. Elevii vor fi incurajati sa dea colegilor feedback pozitiv. Modelul unei astfel de discutii il poate oferi profesorul, ascultand expunerea unui elev si dialogand cu el despre textul scris. O asemenea interventie este mai convingatoare in cazul in care profesorul, intr-o postura necanonica, scrie, si el, propriul text si il discuta cu un elev.

Momentele 1 -3 cuprind activitati desfasurate simultan de toti elevii. Urmito rele momente vor avea lungimi diferite, in functie de ritmul fiecarui elev in parte,

Ciornele succesive: numarul lor poate varia, iar durata se poate intindets parcursul mai multor ore. in situatia in care profesorul decide ca activitate de redactare sa se petreaca in clasa, e bine sa prevada doua-to ore, in zile succesive, asa incat toti elevii sa poata duce scrierea textului li bun sfarsit. Pentru cei care sunt mai rapizi, poate pregati fise de auto» luare, exercitii de exprimare, de ortografie etc.

in situatia in care profesorului i se cere sprijinul in gasirea unor solutii k constructie a textului, el va oferi variante alternative si nu o singura solutie. Insitii atia in care i se cere sprijin in formulare, el poate oferi solutia corecta.             j

Corectarea variantei finale: inainte de transcrierea variantei finale (traus, criere numita si "editare') profesorul va corecta textele elevilor din

de vedere al exprimarii si ortografiei. Si asta, datorita faptului ca finit trebuie sa fie liber de greseli, ca orice text editat. Editarea poate fi,) ea, un act de creatie, in situatia in care profesorul ofera elevilor libert de a alege singuri tipul de coala, de litera, ilustratia etc.

Lectura: citirea si comentarea compunerilor se poate face, de cei ce doresc la sfarsitul activitatii, daca este timp, sau intr-o ora speciala, dedicata k turii selective a textelor din portofolii. I

Evaluarea: la sfarsitul orelor dedicate unei compuneri sau, si mai bine,» sfarsitul semestrului, elevii vor prezenta, in portofoliu, textele "editate' s ciornele. Profesorul va avea astfel posibilitatea de a evalua atat rezultata scrierii, cat si procesul.

Producerea de text literar poate fi generata nu numai de prezenta unei tei ci si de prezenta unor cuvinte sau a unor structuri lingvistice precum metafora si, comparatia. Retin, in acest sens, una din solutiile propuse de J. Ricardousit Oriol-Boyer⁵⁹ si cateva formulele structurate de G. Rodari.⁶⁰

Cuvantul si polii textului este o sintagma ce poate denumi un exercitiu 4 redactare in care generarea textului se realizeaza pornind de la un cuvant (ex. ah tru) sau, mai exact, de la legaturile lui semantice (cer, mare, nu-ma-uita, safir ett si "materiale' (alb, astru, bal, salba, stra-). Miza redactarii este, in acest caz, ci; area unui text care prezinta cat mai multe legaturi intre cei doi poli; polul semanti al sensului, al semnificatului si cel material, al semnificantului grafic si fonic. Ste tegia poate fi condusa deopotriva spre producerea de text epic sau liric si poate¹ pusa in sir cu jocurile de producere de text poetic propuse de A. si M. Petean.⁶¹

Binomul imaginativ denumeste un tip de exercitiu ce consta in generarea ui. text pornind de la doua cuvinte cat mai indepartate semantic (ex.: elastic si capsuni scopul exercitiului este de a crea relatii intre cuvinte si de a dezvolta aceste relatii! interiorul unor istorii.

Ipoteza imaginativa presupune construirea unor texte ce reiau, intr-o oare­care masura, formula ce a generat Metamorfoza lui Kafka: Ce s-ar intampla daca? Transformarea sau crearea de cuvinte este un tip de exercitiu lexical ce poate preceda producerea de text. Cuvintele rezultate astfel vor fi integrate intr-o istorie (precum "trimbulinzii' si "violetii' lui Nichita Stanescu) sau vor deveni ele­mente generatoare de text (ex. o istorie a maxifurnicilor, a strutocamilelor )

Animarea metaforelor sau comparatiilor este o tehnica ce consta in "reinvi­erea', prin citire ad literam, a comparatiilor si metaforelor uzate. Pornind de la o asemenea reactivare, devine posibila povestea omului care voia sa omoare timpul, acelui care umbla cu capul in nori sau descrierea unor interioare vii, in care stau laolalta usi cu broaste, scaune cu brate si picioare, sticle cu gat etc.

Dezvoltarea competentei scripturale, a creativitatii si, mai ales, a capacita­tilor interpretative, se poate realiza nu numai prin producerea de text, ci si prin transformarea unor texte, a continuturilor si structurilor lor. in aceste cazuri, intru­cat materialul compunerii exista deja, atentia elevilor se poate focaliza asupra pro­blemelor de structurare a universului imaginar si de textualizare.

Dintre tehnicile de transformare a lumilor imaginare formalizate de G. Rodari retin, pentru caracterul lor provocator, variantele de modificare a textelor (ex.: Scufita albastra, eliminarea vanatorului), introducerea elementelor heterogene (ex. aparitia Cenusaresei in elicopter), "salatele' de povesti (intalnirea unor perso­naje din texte diferite) si mai ales calchierea. Aceasta tehnica isi are punctul de plecare in rescrierea joyceiana a Odiseei si consta in "reducerea textului la urzeala actiunii si a relatiilor sale interne', pentru ca, apoi, urzeala sa stea la baza unei alte tesaturi. Redau, in urmatoarele randuri, ultimele doua trepte prin care autorul Gra­maticii fanteziei ajunge la structura minimala a basmului Cenusareasa.

"Cenusareasa traieste impreuna cu mastera si surorile ei vitrege. Acestea se duc la un mare bal, lasand-o singura acasa. Prin interventia unei zane, ea merge totusi sa danseze. Printul se indragosteste de ea ' si

"A traieste in casa lui B, fiind cu B intr-un raport diferit fata de C si D, cu care totusi convietuieste. in timp ce B, C si D se duc la E, unde se petrece un eveniment F, A ramane singura (sau singur). Totusi, gratie interventiei lui G, si A seduce la E unde produce un efect extraordinar'.

Dar exercitiile de transformare pot viza nu numai substanta lumilor posibile, ci si modul de punere in text. Aceste activitati de scriere pretind rigoare, intrucat presupun analiza atenta a textelor-suport si planificarea stransa a pasilor scrierii. Din seria lor amintesc:

transformarea discursului (discurs direct, in discurs indirect);

transformarea structurilor textuale (secventa narativa, in secventa expli­cativa);

transformarea tipurilor de text (descriere literara, in descriere stiintifica);

parodierea unor texte descriptive, narative etc;

interventia in text:

a) prin contragerea unor secvente (epice, descriptive),

b) prin amplificarea lor (ex.: detaliati descrierea bisericii din Saraceni),

c) prin umplerea unor blancuri (ex.: descrieti cum arata "celalalt taram',  construiti monologul interior al personajului central pentru a-l inserai momentul X al actiunii, creionati portretul fetei de imparat etc),

d) prin modificarea incipitului, finalului si discutarea efectelor pe cu; aceste modificari le au asupra textului.'

Asa cum s-a putut observa din randurile acestui capitol, activitatile de scriere imaginativa pot fi orientate inspre aprofundarea problematicii textului literar  drul realizarii acestui obiectiv il constituie secventa de reflectie, secventa ce p mite reluarea pasilor parcursi si fixarea problematicii abordate.