Scrierea functionala

Scrierea functionala

In aria textelor functionale se inscriu tipuri extrem de diverse, precum notd ce pregatesc un apel telefonic, listele de cumparaturi, inscriptiile pe calendar, pletarea de formulare, redactarea de cereri, telegrame, procese-verbale, acurriculiil vitae etc. Din sirul lor, programele noastre au ales trei categorii: prima reunetlt formele de scriere specifice vietii scolare (notite, teme, extemporal etc); a doi grupeaza o serie de texte cu grad mare de codificare, prezente in lumea din alt scolii (cererea, telegrama, invitatia, procesul-verbal, curriculumul vitae etc); atre» cuprinde texte definite prin predominanta unor tipare textuale prototipice, aW decat cele ce domina textul literar (textul informativ si textul injonctiv).

Dat fiind faptul ca initierea elevilor in scrierea functionala presupunea noasterea si exersarea unor forme textuale codificate si a unor structuri textili tipice, scenariul didactic presupune desfasurarea celor trei etape enuntate mai si a) etapa prezentarii caracteristicilor textului; b) etapa producerii de text si c) etat analizei textului produs din perspectiva codurilor sale. Prima etapa poate fi ret zata inductiv (se porneste de la analiza unui grupaj de texte pentru a se trece apoit evidentierea trasaturilor definitorii) sau deductiv (se porneste de la prezent caracteristicilor speciei si de la recunoasterea lor in texte). in opinia mea, grupaj. e bine sa fie cat mai divers (cat mai multe feluri de invitatii, de texte inform de telegrame etc), iar analiza / prezentarea caracteristicilor e bine sa urmareai; aceiasi parametri: statutul emitatorului (cine scrie) si receptorului (cui n adreseaza), finalitatea textului (cu ce scop este scris textul), marcile structurali, lingvistice specifice (cum este structurat textul, care sunt conectorii specifici, purile verbale, trasaturile lexicului etc). in situatia in care aceste repere nu zeaza trasaturile speciei, analiza va viza si alti parametri, precum formulele si tipe sau punerea in pagina. in ceea ce priveste redactarea propriu-zisa, ea w realizata, in functie de gradul de codificare a textului, fie ca activitate pe grupe, si ca activitate individuala.

Scenariul didactic pe care il schitez in continuare vizeaza cunoasterea sip ducerea de text injonctiv. Pasii posibili ai activitatii sunt urmatorii:

prezentarea unui grupaj de texte ce cuprinde retete de bucatarie, reguli joc, instructiuni de folosire a unor aparate electro-casnice etc;

analiza modelelor din perspectiva parametrilor mai sus amintiti si evids tierea marcilor distinctive: analiza va sublinia finalitatea textului (ii carea unui mod de actiune), estomparea emitatorului, structura textuJ¹ compusa din enumerarea unor actiuni, recurenta verbelor la imper indicativ sau viitor, forma impersonala, si adecvarea lexicului la dom» vizat; j

alegerea, impreuna cu elevii, a unui subiect care sa permita redactai textului (fazele alcatuirii unui omulet de ghinda; regulile jocului "de-aw ascunselea' etc.

4. impartirea clasei pe grupe (doi-patru elevi) si elaborarea textului;

5. lectura unor texte, in paralel si pe secvente; discutarea diferentelor care apar, a motivelor pentru care apar si rescrierea textelor, daca e cazul;

6. reflectie asupra activitatii, definirea tipului de text injonctiv, a functiei si legilor lui.

7 tema pentru acasa: redactarea unui text injonctiv cu subiect real ("regulile jocului preferat'), imaginar ("etapele prepararii lipiciului ideal') sau parodierea unui text injonctiv.

Etapele acestui scenariu pot servi ca punct de plecare in proiectarea lectiilor i «vizeaza cunoasterea si redactarea marii majoritati a speciilor scrierii functionale. j Exceptie face, cu siguranta, luarea de notite, proces complex ce presupune desfasu- mea unor secvente didactice construite dupa modelul asimilarii cunostintelor pro-(modelul structurat de J. Giasson) si corelate cu activitati de ascultare ova si de identificare a idelor principale si secundare.

De asemenea, scenariul conturat mai sus permite abordarea, intr-o prima etapa. a tuturor structurilor textuale (vezi anexa nr. 11).